... la ce ai pus tu peste gutui nu prea vad ce e de separat Mai nimic
DAR ... fa tu cum se face
... adica colecteaza in sticle ... si apoi vezi ce si cum amesteci
LA tine nu se pune problema de metanoale
p.s.
Sam ... tu care le-ai facut pe toate ... sau aproape ...
Ma bate gindul sa incerc un orez ... de care ? Reteta Sine pt lenesi ... + cu enzyme + cu niste matz aromat - ma duc sa iau ciocolata caramel cafea biscuit ... ce gasesc ++ o sa incerc niste drojdie de bere alba-HEFEWAIZEN sau neagra-DUBBEL - sa vad ce gasesc ==> un fel de grain W ... orezule cel mai usor de gasit - la chinezi e la sac
Pina una alta ... m-am gindit sa vad daca ... Berea aia de abatie-DUBBEL (asta e cam acrutza - o fi SOUR MASH - sau e expirata ?) nu pleaca la fermentat daca o tin la cald + un cub de zahar = daca merge aplic metoda Sine si inmultesc drojdiile
Ai ceva sugestii ?
_______________________________________ "O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Nu le-am facut eu pe toate, nici pe departe, dar incerc sa-mi imbogatesc experienta.
As lua orez cel mai ieftin, chiar nu conteaza ce orez e, alb sa fie, nu brun sau integral ca e si mai scump, fierbe greu si are tarate. Aici nu se gaseste orez si faine la saci ca in alte tari dar se gaseste spartura de orez care e cam la juma' de pret. E orez alb spart.
Daca faci cu enzime cred ca nu mai e necesar sa iei malt, valabila si viceversa. Din experientele mele cu orezul vreau sa zic ca niciodata n-am avut zaharuri reziduale si n-am pus niciodata enzime. Se duce in jos bine detot densitatea finala. O sa fii multumit de randament.
Varianta pentru lenesi s-ar putea sa-ti lase boabe nefierte. N-am incercat. Nu e mare lucru sa amesteci cu o paleta de lemn de cand versi orezul in apa clocotita pana ajunge cu totul la fierbere. Altfel, daca o lasi la temperatura la care scade dupa ce versi orezul in apa (70-80 de grade), chiar si la plapuma, e posibil sa nu solubilizeze tot amidonul si sa ai pierderi de randament. Ma gandesc ca nu faci 100 de kile. Am fiert 12 kile de orez in 36 litri apa si a fost distractie.
N-am idee cum e facuta berea de abatie si ce fel de drojdie se foloseste. Stiu ca mai sunt beri lambice care sunt acrisoare. Sunt fermentate cu drojdii "salbatice" dar tot controlate, adica de cultura. N-am auzit de tehnica Sour Mash la fabricarea berii, dar cine stie.
Cu inmultitul drojdiei mie nu prea mi-a iesit. Nici nu m-am ocupat special de asta. Oricum nu ma deranjeaza sa cumpar de cate ori am nevoie si chiar sa pun putin mai mult decat necesar. Apropo, Laurentiu si-a deschis showroom cu chestii de facut bere. Pacat ca e la marginea Bucurestiului intr-o zona industriala. Abia am gasit magazinul intr-un loc pustiu plin de haite de caini.
Plamezi hibride – poza de Samogon, in Bauturi distilate · 24.4KB
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Referitor la poza, poate o sa va intrebati "unde am mai adaugat si maltul?", stiind ca nu fac cu enzime.
Am plamadit in doua oale separate. In alta oala am turnat jumatate din cantitatea de orez fiert din prima oala si l-am amestecat cu grau incoltit. Asa am putut sa prelucrez 16 kg de boabe si vreo 70 litri plamada in doua oale, una de 50 si alta de 36. Asta ca sa pot sa fierb cat mai mult orez intr-o oala.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Pai maltzul e ... pt aroma ... de aia e ciocolata , caramel biscuit etc. ... sa nu uit de fum
o sa studiez orezul ... in weekend asta dupa ce trag vinul - pritocul 2 - cam tirziu dar bentonita nu face fente ca ... laptele albusul sau singele - sau alte cleieiri
_______________________________________ "O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Da, ca sa-i dea o nota de prajeala si afumatura. Te-ai gandit bine. Ceva am simtit si eu la whisky-urile comerciale ca au o afumatura in ele, mai ales cele pe care scrie "peated malt". Ale mele n-au gust de afumat ci mai mult de lemn. Am pus aschiile a doua oara in alt rachiu (vreo 10 litri) si nu se mai simte chiar asa tare mirosul de lemn. Nici culoarea nu mai e asa intensa. Se pare ca refolosirea schiilor le scade potenta.
Asa a iesit primul whisky facut cu aschii coapte intens. Se simte mai tare gustul de lemn.
Plamezi hibride – poza de Samogon, in Bauturi distilate · 35KB
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Si aici e alt whisky facut cu aceleasi aschii. Gustul de lemn e mai slab si mai apropiat de cel al materiei prime (grau).
Plamezi hibride – poza de Samogon, in Bauturi distilate · 34.9KB
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Sam ... secretul e sa nu se simta lemnul ==> mai exact sa nu iasa in fatza
... si e bine cind ... lemnul impinge in fata = complecteaza gustul distilatului
ALTFEL AVEM EXTRACT DE LEMN
Daca RECUMAND sa pui aschiile din vin in distilat ... ... nu recomand sa pui si aschiile din distilat in alt distilat pt ca ... nu mai ai nimic de extras
La BUTOI ... alcoolul ataca doar dintr0o parte si doaga are 2-3 cm ... si aschiile ai 2-3-4 mm si atacul e din 2 parti
_______________________________________ "O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Ieri am pregătit și io prima serie de așchii, aseară le-a mai plouat puțin și probabil că mīine le bag la cuptor. Au cam 13-15cm lungime și 1,5-2cm grosime. Atunci cīnd am tăiat lemnele m-am gīndit să adun separat rumegușul de la stejar, drujba scotea așchii destul de măricele, da` m-am răzgīndit, așchiile ar fi putut avea pe ele ulei de la ungerea lanțului.
Plamezi hibride – poza de Amedeo, in Bauturi distilate · 47.6KB
Da, stejar. Și poate pīnă la toamnă se usucă cum trebuie și niște lemn de păr și cireș, dacă tot s-au uscat pomii poate o ieși ceva din lemnu` lor, o să fac cīteva probe. Și degeaba graficul, pe līngă că mi se pare relativă ideea ținīnd cont de faptu` că lemnul poa`să fie diferit din varii motive -soiul stejarului, vīrsta lui, grosimea bețelor și partea din trunchi de unde au fost luate, gradul de umiditate- nici io n-am cum controla la fix temperaturile. Io pun așchiile, pornesc cuptorul, care-i electric și doar cu două trepte de īncălzire, īl las să ajungă ușurel la aprox. 200*C iar după fro oră scot cam jumătate din bețe și las cealaltă jumătate īncă oleacă de vreme, cam pīnă īncep să miroasă frumos sau să fumege. Le ard la flacără īnainte să pun alcool peste ele și gata, le las să-și facă treaba.
Ba tocmai că cică sunt diferențe... Io habar n-am ce stejar am avut pīnă acum, da` am fost mulțumit de rezultat, sper ca și ăsta de-l am acum șă-și facă treaba, chit că a fost mai tīnăr și n-a stat īn ploi și soare 5-6 ani ca celălalt.
... Oricum la cat de slab vizitat e forumul sunt sigur ca ar ramane doar intre noi 3...
Hai, 4 Sīnt cu ochii pe voi. N-oi zice eu nimic, dar iau notițe! Iar dacă vă īntīlniți ca să stoarceți cerealele comparativ, numa ziceți, că știu drumul
Spor, īmi place tare ce citesc
PS Amedeo are, pardon de expresie, morgă de moderator
_______________________________________ Cu limba īnegrită, cu dinții violeți Sīnt mort și eu de beat, sīnt morți și ei de beți
Păi cum io īn principiu īs de găsit acasă cam oricīnd, rămīne să vă potriviți voi zilele libere. Și īntre timp poate finalizez și proiectu` cu două thumpere la cazan și-i fac o probă, ca să am cu ce mă lăuda! Și apropos de notițe, mi-am adus aminte unde am citit despre diferitele soiuri de stejar și ce iese din ele, aici: http://whiskyscience.blogspot.com/2011/02/
stiu ca sunt diferntze intre stejari ... si eu am gasit odata ceva ... fibre drepte , strimbe etc dar ... eu ma multumesc cu diferentzele dintre stejar cires artar si hickory ca astea sunt aschiile care le gasesc pt afumatoare
... eu nu am papile atit de fine ca sa deosebesc stejarii asa ca ma ocup de lemne pe astea le mai deosebesc
Oricum - MERCI de link ... l-am pus la favorite o sa ma delectez cu el
apropoo ... cine a facut orez cu enzyme ? Metoda Sine pt leneshi
Vreau sa incerc un orezzz ... aromat cu maltzzz
_______________________________________ "O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Io ziceam că fac săptămīna asta o plămadă de orez cu enzime, da` n-am mai făcut, spărtura era prea scumpă la magazin, parcă 3,5 lei/kg, cu banii pt. 20kg mai bine iau 90 de grīu... Am găsit undeva cu 2 lei, da` trebuia să iau 500kg și să plătesc și ceva transport. Așa că amīn pīnă oi găsi o ofertă mai bună. Dacă faci după metoda pentru leneși lasă orezul la īnmuiat peste noapte, da` ține cont cītă apă pui peste el ca s-o scazi din total. Mie mi-a ieșit oke doar cu malț de grīu, pe vremea aia n-aveam enzime.
pai Sine zicea ... 1.6,5+6,5 L apa fiarta cu 4 kg orez si lasat 1 ora la plapuma ==> si temperature a scazut de la 93C la 89C 2. apoi a mai pus 3L la 60C si a ajuns la 75C cind a adaugat 150g maltz =>LICHEFIEREA- a tinut 30 min la plapuma ... 3. a racit si la 65C a pus inca 550 g maltz==>PAUZA 2 ORE LA PLAPUMA 4.la 35C a mai adaugat 150g maltz 5. la 25C a plantat drojdiile
... acum ... o sa adaptez ceva ... dupa ce gasesc REFRACTOMETRUL si Iodul
_______________________________________ "O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Și crezi că se supără Sine dacă īnmoi orezu` īnainte? Și citisem pe undeva că la orez cică testu` cu iod n-ar fi relevant, mereu o să-ți arate că mai e ceva amidon netransformat, io am testat doar o dată și așa a fost, tot și-a schimbat puțin culoarea.
Și īncă ceva. Dacă folosști pīnă la urmă și alfa și gluco, poți pune alfa de la īnceput, cīnd pui orezul īn apa fiartă, cică rezistă și-și face treaba și la temperaturi mari, iar gluco o pui la 60*C cīnd pui și malțul. Bine, așa scrie pe alfaamilaza mea, poate tu ai altceva...
Sergiu, ma bucur ca ne citesti, in curand o sa-i facem pe toti moderatori. Amedeo e in tema bine detot si imi place ca e foarte activ. Merita sa intre si el la carma forumului.
Voi vorbiti de prelichefiere? Nu stiu daca merge la orez. Merge foarte bine la malai. Daca ii pui putin malt inainte de fierbere ajuta mult. Eu las malaiul la inmuiat in apa o noapte impreuna cu putin malt macinat. Apa folosita pentru inmuiere e cam o treime din apa necesara la plamadire. Restul de 2/3 din apa o duc la fierbere si o vars peste amestecul de malai si malt umezit. Nu face nici cocoloase, scurtez si timpul de invartit si fac si prelichefiere. Adica cand mamaliga ajunge fiarta nu mai are consistenta aia solida, super-vascoasa, ci e mai ca o supa crema sa zic asa, in care poti amesteca usor. Insa nu stiu daca merge si cu orez. Nici n-am incercat. Poate daca e prefiert si prefiert nu cred ca renteaza. In general orezul necesita cam 15-20 de minute de fiert pentru gelatinizare.
Daca aveti unelte, mori si alte chestii, puteti sa macinati orezul sa-l faceti faina si plamaditi cu prelichefiere. E chiar distractie. Eu cand plamadesc faina de grau fac cu temperaturi in crestere ca la all-malt, nu mai e nevoie de fierbere. De fapt nici nu ridic plamada peste 64,5 grade C. Nu ma intereseaza daca nu s-a convertit tot, mai important e sa se pastreze cat mai vie enzima ca sa lucreze si in timpul fermentarii. Asa se duce bine in jos densitatea finala.
Amedeo, e spartura de orez in Carefour cu 2 lei si ceva. Singura chestie e ca la cat faci tu o sa trebuiasca sa desfaci multe pungi, neavand si la vrac. S-ar putea in Auchan sa aiba si spartura la vrac, nu sunt sigur.
Nu cunosc prea bine cum e cu enzimele ca n-am pus decat o singura data gluco la o plamada din faina cand mi-a dat Marius45 parca. Au impartit ei o sticla de un kil si mi-au dat si mie. Aia a fost singura mea intalnire cu enzimele insa sunt sigur ca exista si termoamilaze, adica amilaze care lucreaza la temperaturi inalte si in timp ce grauntele incep sa gelatinizeze incepe si hidroliza amidonului care subtiaza foarte mult compozitia. Eu stiu ca voi va ingroziti de efort dar nu e chiar asa. Sunt solutii si pentru oameni mai comozi. Mie nu prea mi-a pasat dar daca voiam, gaseam solutii mai inteligente sa nu muncesc atat. Nu ca nu m-ar duce capul.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie