Nu neapărat prelichefiere, că nu i-am pus și malț, da`mie mi s-a părut că a avut efect înmuierea prealabilă, orezul e mai „sticlos” și parcă după înmuiere l-a „pătruns” mai repede apa caldă. E cam ca la fasole, dacă o lași la înmuiat se fierbe mai repede.
Și uite ce zice la alfa: APLICATII : Lichefiere la presiune atmosferică: PROTEMYL HT27L se adaugă în apa rece sau caldă înainte sau în timpul măcinării. Pentru a obţine un grad ridicat de lichefiere temperatura la care trebuie încălzită plămada trebuie să fie de minim 85C, si trebuie mentinuta o pauză de lichefiere de 30 – 90 minute.
Lichefiere sub presiune: PROTEMYL HT27L L se va adăuga la plămadă după fierberea sub presiune şi o primă răcire, când temperatura acesteia ajunge în intervalul de 100 – 90C. Este recomandabilă o pauză de lichefiere de 30 – 90 minute, după care temperatura se coboară la 50 – 55C şi se adaugă enzima de zaharificare.
Io pun alfa în apă pe la 60-65*C, pun grîul (dacă-l pui mai devreme tre`să stai să amesteci în el tot timpul, așa, la 55-60*C, amesteci mai mult în primele 5-10 min. iar cînd temperatura urcă iar la 65-70*C deja nu prea mai e risc să se prindă, amesteci mai rar) și urc ușurel la aproape peste 95*C în fro 45 de minute, apoi las plămada să se răcească singură pînă la 55*C cînd pun gluco.
Și merci de intenție, da` nu văd sensul încă unui moderator, că doar n-ați dat în greu cu moderarea ca să trebuiască să vă ajut! Și-s activ pentru faptu` că așa cum io inițial am învățat despre alcooale din discuțiile voastre bazate pe experiențele avute, și-am furat de la toți cu plăcere tot ce se putea fura!, găsesc normal să-mi împărtășesc și io observațiile mai mult sau mai puțin bazate pe experiență, ca să aibă și alții de unde se inspira. Mai ales că între timp toți am căpătat ceva experiență și în urma discuțiilor recente se poate constata că multe dintre subiectele abordate acum fro 5-6 ani au primit update-uri destul de însemnate.
Mamăăă... ce limbă de lemn am băgat cu: „și în urma discuțiilor recente se poate constata că multe dintre subiectele abordate”! Și pe cuvînt că n-am fost membru de partid!
Asa e, fasolea fierbe mai repede daca a fost inmuiata in apa o noapte si sigur functioneaza si la orez.
Ma mai gandeam la o chestie. Stim ca temperatura decoctului scade la turnarea orezului in apa fiarta din cauza ca orezul este la temperatura camerei, adica vreo 20 de grade. Asta este singurul motiv pentru care trebuie sa invartim pana ajunge din nou la fierbere. Dar ce ar fi daca am incalzi orezul uscat in cuptor? Eu n-am cuptor de-ala sofisticat, cu termostat. Ai mei au si il pot seta pe diverse temperaturi. Orezul uscat merge pus intr-o oala, cratita sau lighean ceva si incalzit in cuptor iar la turnarea in apa clocotita ambele vor avea 100 de grade. Daca se intampla ca orezul sa fie mai fierbinte decat apa nu e nicio problema, probabil ar sfarai putin si si-ar egaliza temperaturile. Iar de aici nu mai trebuie decat pus capacul si lasat la plapuma.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Pai am incercat ceva teste cu orezz – orez spalat de 2 ori – sau cam asa ceva
PROBLEMA E CA NU PLEACA LA FERMENTAT – CU DROJDII SELECTIONATE-facut starter-drojdiile sau umflat in pahar --- Nu are nutrientzi –zeama e filtrata Prima plamada – a reusit sa produca arome de – ou clocit
In rest … ce sa zic … 4 kg de orez au produs cam 16-17 L de zeama de 155-160 g/L – masurat pe refractometru Am folosit enzime expirate – tinute le frigider de 1 an … dar cantitate dubla zeama dulce – dar nu foarte --- stiu ca maltoza nu e dulce ca si zaharoza sau fructoza
Au functionat sau nu enzimele – asta e intrebarea ? De ce nu merg drojdiile – 2 tipuri ? Am o zeama de amidon acolo ?
… chiar ma gindeam ca o sa beau niste bere … caramel … si / sau cafea
Ceva ideii ?
Merci
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Nu e nevoie sa speli orezul ca nu faci pilaf. E o etapa in plus, inutila.
Nu exista sa nu aiba nutrienti. Problema lipsei nutrientilor nu se intalneste decat la siropuri din apa cu zahar. Grauntele au cantitati arhisuficiente de aminoacizi, acizi grasi si saruri minerale pentru inmultirea drojdiei.
Cred ca problema la tine a fost ca n-ai avut rabdare. Ai crescut putin drojdia in pahar si ai si varsat-o. In cazul drojdiilor cu "lag" foarte mare dureaza mult pana drojdia se acomodeaza cu noul mediu si incepe fermentatia. In cazul asta nu-ti permiti sa lasi plamada sa astepte ca se infecteaza. Daca voiai starter trebuia sa-l faci cu cateva zile inainte.
Altminteri, cel mai potrivit in cazul tau era sa pui cantitatea de drojdie necesara pentru intreaga plamada plus ceva in plus, sa fii sigur.
Probabil ai avut o putrefactie acolo care a lasat mult hodrogen sulfurat. Ala se mai duce cu carbuni acum.
Zaharificarea putea fi mai buna dar nu-i rau avand in vedere experienta nu foarte bogata intr-ale grauntelor nemaltificate.
Vezi de ce prefer eu maltul proaspat si nu sunt fan enzime?
Asa e, maltoza e una din cele mai putin dulci zaharuri.
Pai eu cred ca au functionat enzimele din moment ce au rezultat niste zaharuri. Poate ca nu ai reusit sa mentii temperatura sau n-a fost omogen decoctul la masurare, cine stie? Mai ai rabdare ca si in timpul fermentarii se mai converteste ceva pe acolo, nu mult dar conteaza. Sper ca n-ai facut mash-out.
Nu stiu ce drojdie ai pus dar s-ar putea sa fi avut acel "lag" enervant care te face sa crezi ca ai pus o drojdie moarta. Iar cand porneste e asa anemica de zici ca si alea putine microorganisme care mai erau in viata erau bolnave. Stiu sentimentul. Eu de nervi trantesc 4-5 cuburi de drojdie proaspata de paine, sa salvez ce se mai poate, sa nu se duca totul de rapa.
Era bine daca puneai putina sare de lamaie dupa terminarea zaharificarii, sa-i cobori pH-ul. HD au si un calculator pe sait unde afli exact cat sa pui pentru o anumita cantitate de decoct sa obtii un anumit pH. Eu asa am facut la ultima plamada de orez si n-a mai iesit deloc cu oua clocite. Ideea e ca pH-ul scazut nu lasa bacteriile de putrefactie sa se dezvolte.
Vezi, poate e buna de baut asa, ca o bere fara hamei. H2S-ul nu se simte in fermentat decat in cantitati mari. La distilate e mai sensibila treaba si s-ar putea sa faci o esenta de oua clocite.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Drojdia … am imuiato in apa cu zahar … si apoi cind a spumat am adaugat niste -zama=plamada --- a stat mai mult de 4-5 ore - Plamada cu urme de miros -de oua – e o drajdie care cica produce arome --- e de simbata … si la inceput parea ca misca bine - Celelalte 2 … caramel si cafea … nu par sa miste dupa o noapte … aici am folosit doar ˝ din doza de drojdii - AZI dimineatza am presarat ceva drojdie – alta – de bere alba Daca nu e nici o miscare … le bag la congelator .. … si reincep –filtrare fierbere – alfa-gama si drojdie
Am fiert apa (fara si cu enzime) am adaugat orezul – am tinut la peste 90 1 ora – am racit – am adugat glucoamilase=gama pe la 55-60(aici poate ca am ratat-am folosit un termometru cu spot---lenea) si am lasat 2-3 ore sa ajunga la 25-30 –am stors – si am venit cu drojdia.
… si a iesit o bere=decoct de caramel … mmm ca imi venea sa-l beau asa--caramel-kvas
cred ca termometrul cu spot nu merge pe lichide
Acum sta la 19-21C
CE dracu e ala LAG ?
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Mi-ai luat-o înainte Sam, tot acolo mă gîndeam să-l trimit și io. Și întradevăr contează mult oxigenarea, „aerisirea” plămezii înainte de punerea drojdiei, pe vremea cînd fermentam pe tărîțe și puneam plămada în butoi fără s-o bălăcesc prea mult și apoi o însămînțam cînd se răcea destul, fermentarea începea mai puternic abia după fro 10-12 ore. De cînd storc plămada, asta implicînd mai multe manevre cu plămada/siropul rezultat, deci o mai bună oxigenare, în maxim 3-4 ore începe și fermentează puternic.
Pai logic, aerisirea prelungeste perioada de acomodare (lag time) pentru ca are mai mult oxigen de consumat pana sa inceapa glicoliza anaeroba (fermentatia). Daca nu are destul oxigen trece repede de pe respiratie pe fermentatie dar e posibil sa nu apuce sa se inmulteasca suficient.
Partea buna e ca in timpul respiratiei, drojdia se inmulteste si asigura o fermentatie sanatoasa. Partea rea e ca prin glicoliza aeroba se consuma zaharuri dar nu se produce etanol. Daca ii dai oxigen tot timpul va ajunge sa consume toata glucoza din plamada fara sa produca un strop de alcool.
Per ansamblu, e mai bine sa aiba loc o faza scurta de aerisire la inceput, dupa care sa stea fara oxigen. Se mai practica uneori si o oxigenare spre final ca sa ajute. Chiestia asta ar putea sa inhibe anumite bacterii anaerobe, adica alea care fac H2S.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Hai sa va zic... Deci am distilat azi distilarea finala (aka the final boss, ca la jocuri). Nu stiu de ce reusesc mereu sa obtin numai cifre de-astea rotunde, desi nu-mi propun nimic. Astazi, 10 litri de rachiu (cica de gutui) la 50%!
Am mers dupa metoda Caberlot-Amedeo. Adica nici n-am umplut cazanul cu varf dar nici n-am subtiat cu apa sa fierb 7 cazane de 3 ori, cum zicea Amedeo. Cu alte cuvinte, am facut tot ca mine.
Deci am mai completat cu niste apa cat sa fie acolo, vreo 3/4 din cazan si am fiert simplu, fara reflux. A inceput mijlocul la vreo 74% si l-am oprit la 45. Am mai pus 3 litri de apa plata sa ajung la 10 litri.
Despre gust inca nu pot sa-mi dau cu parerea, e prea crud. Sa mai asteptam doua-trei saptamani sa se mai aseze. In momentul asta nu se simte gutuia. Nu vreau sa dau vina pe congelare, desi parca am niste remuscari. N-am inteles de ce gutuile nu mai miroseau deloc a gutui dupa dezghetare. Promit ca e ultima oara cand mai congelez ceva. Mai bine le taiam in 8 si cu enzime pectolitice iesea ceva zeama din ele.
Dar nu ma dau batut. Plamezi hibride o sa mai fac. Cand vor iesi prunele sper sa fie a doua incercare.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Cine știe, tot ce-i posibil ca înghețarea să transforme aromele în altceva... Am o gutuie mare, de-a noastră, nu de import, mîine o dau pe răzătoare și-o pun la macerat în niște cap+coadă ce mi-a rămas de la ultima distilare de anu` trecut. Sper să iasă ceva din ea, că alcoolu` are doar fro 25-27*, și pun totul în thumper la prima distilare de-o fac. Da` cred că mai trebuie să aștept cel puțin fro 4-5-6 zile pînă distil, am 5 șarje, prima stă în butoi de pe data de 10, da` din cauza vremii cu nopți foarte reci aproape s-au oprit din fermentat, abia azi am văzut că parcă ar vrea s-o ia iar din loc. Vina e a mea, ar fi trebuit să bag un radiator cîteva ore pe zi în camera unde stau butoaiele. Mde.
Samogon nu te astepta ca in produsul final sa ai miros/gust de gutuie cu care esti obisnuit. E un pic altfel, e tot gutuie dar mai "stilizat" Pentru mine aduce a gin gustul/mirosul Congelarea nu cred sa fi avut vreo influienta asupra aromelor. Aaa daca vrei gustul obisnuit de gutuie faci pur si simplu o extractie, asemanator cu ce face Amedeo E altceva acolo Si in timp produsul se mai aseaza, sint convins ca vei fi incintat de rezultat. Am o usoara stringere de inima ca ai diluat prea mult extractul, n-as face-o sub un 45*
La fel se intimpla si cu nucile verzi, sau eu asa am perceput aromele finale ca fiind altceva
Deci maceratul nu trebuie sa aiba sub 45%? La 10 kg gutui plus apa mi-ar fi trebuit mult mai mult alcool. Gutuile au fermentat si ele. Poate ar fi fost altceva daca nu fermentau?
Am gustat acum tuica de gutui. E buna la gust, dulceaga, iti vine inapoi damful, dar cred ca mai trebuie sa stea, inca nu e definita. Cred ca daca nu stiam din ce e, nu ghiceam.
Arcurile de cupru s-au facut albe dupa distilare. Le-am bagat in otet si incepe sa se ia de pe ele toata mizeria si nenorocirea. Chiestia aia ajungea in distilat daca nu era filtrul de cupru in gatul cazanului.
Dar am si o veste proasta. Cazanul s-a ars pe fund. E bine totusi ca tuica nu miroase deloc a ars. Cred ca am gresit ca am pus prea devreme capacul si n-am mai amestecat. Daca amestecam pana ajungea la fierbere poate nu se intampla asta. Lenea si prostia se platesc.
Aseara, dupa vreo 8 ore de lamurit incet in care am adunat 10 litri de distilat, am oprit focul dar inca a mai fiert cateva minute. Se auzea inauntru zgomot de fiert. Mi-am dat seama ca ceva nu e in regula si dimineata cand am desfacut si am amestecat cu paleta in borhot am simtit carbunele pe fund. Am varsat la veceu borhotul si acum sta cu apa. O sa trebuiasca sa iau iar o punga de fulgi de soda caustica sa dizolv arsura aia.
Plamezi hibride – poza de Samogon, in Bauturi distilate · 43.2KB
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
esti pe calea aia buna da, asa patesc cind o fac pe aragaz, se prinde obsesia mea pentru a nu scadea sub 45* in produsul final o explic si prin faptul ca are loc si o diluare a aromelor si nu asta ne dorim
Cred ca daca nu stiam din ce e, nu ghiceam. exact dar in timp vei constata ca acest gust il gasesti doar in distilatele ce pornesc de la gutui spor!
gutuile japoneze, tot sint tentat sa incerc o fermentatie si cu asa ceva maruntite, zahar, apa, drojdie si apoi prelucrate de ce ? au un gust/miros mult mai intens ce se regaseste in distilatul final de gutuie insa trebuie sa studiez mai aprofundat problema ca nu cumva prin distilare sa antrenez ceva compusi toxici
Am dat și io gutuia pe răzătoarea aia mică și-am pus peste ea cozile de le aveam. Și am observat și io că gutuia nu mai avea aproape nici un miros de gutuie și parcă nici chiar gust, a stat într-o cameră unde peste iarnă n-au fost mai mult de 5-6 grade, deci n-a înghețat, dar probabil că timp de 6-7 luni de la cules și pînă acum aromele s-au cam dus...
Plamezi hibride – poza de Amedeo, in Bauturi distilate · 72.9KB
Cozile au avut 30*, și cînd le-am colectat la distilare erau doar puțin opace. Acum, după 6 luni de stat la temp. scăzute, erau limpezi de tot, dar cu multe flocoane la fundul bidonului. Am pus peste gutuie doar ce era perfect limpede, fro 2,5 litri, iar separat într-un borcan am pus flocoanele de pe fund peste care am pus niște cărbuni de grătar. De flocoane șigur aș fi scăpat c-o filtrare prin șervet de hîrtie, da` am vrut să văd dacă cărbunele de grătar face ceva. Cînd am pus în borcan flocoanele s-au mai micșorat/sfărîmat și a apărut la suprafață o peligulă de ulei. Am lăsat borcanul la soare și-o să-l amestec pînă s-or dizolva flocoanele, ca să văd ce-o reuși să tragă cărbunele.
Plamezi hibride – poza de Amedeo, in Bauturi distilate · 61.1KB
Fum-ul e cu o drojdie parfumata cica 1 plic … si are damf de oua cind deschizi capacul … si caramelul si cafeaua sunt cu aceiasi drojdie de bere neagra 1 plic pt doua.
Ciudat am gustat- parca e mai dulce ca duminica ??? … au mai lucrat enzimele ? … glucoamilaza
Luni dimineatza dupa mai mult de 24 ore am presarat pe deasupra un plic de drojdie la 3 probe – drojdie de bere alba … Nu stiu daca treaba merge … sau nu … seara deasupra se vedea o urma de activitate – mici bule … si cafeaua a scazut de la 16% la 15% … pt restul e greu de zis daca au miscat erau pe la 15,5 si plecarea a fost pe la 15,5-16%
Aseara am mai facut un starter … cu alta drojdie … Nothingam + ceva nutrienti … si cu zama din galeti dimineatza nu era f. activ --- dar parca bulbucea usor l-am pus si pe asta peste tot 3x
Si daca tot nu pleaca --- am pregatit un starter cu drojdie de panificatie --- sa lasam mofturile
DUPA 2-3 zile s-a dus dracu si LAG-ul si tot nu merge … … o fi venit factorul KILLER Acum.
Daca tot nu au plecat la drum … cred ca le dau la frig --- apoi le sterilizez pe la 75C ---le aerisesc bine --- si apoi le semanam cu drojdie de pita ca sa fie clar cine e mai bun … sau ma duc sa iau un turbo ? Déjŕ drojdiile au costat mai mult ca maltzul.
Asa e cind nu incepi cu teste … testezi direct pe galeata
p.s. Randamentul nu a fost chiar rau … daca socotim ca de ex. la 4 kg orez si 0,5kg maltz fum am adaugat +20Lapa … si am recuperat 16-17 sau 18L … asta trebuie sa masor … pe la 15,5-16% Principiul a fost punem apa sa avem +15% dar nu mai mult de 16% … asta ca sa aiba enzimele loc de reactie si sa nu pierdem chiar sirop daca nu stoarcem destul … si nu am chiar stors – oricum a iesit o bila …
Sau … orezul ala spalat de 2 ori … e spalat cu metabisulfit … sau la enzimele astea nu le prea place orezul … sau … sau … nu mai stiu .
ALTE IDEI ???
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Deci de duminica de cand ai facut plamadirea si pana acum nu a fermentat deloc? Cu ce ai masurat aia 15 si 16%, mustometru sau refractometru? Vreau sa atrag atentia ca masurarea cu refractometrul de cand incepe fermentatia nu mai are nicio relevanta. Sunt valori aiurea influentate de alcool. Nici cu densimetrul valorile nu sunt reale insa formulele folosite la calculare tin cont si de aceasta abatere data de densitatea diferita a alcoolului.
In functie si de drojdia folosita, in general fermentatia pleaca tare in primele ore si se incetineste dupa doua, trei zile. De cele mai multe ori, in a patra sau a cincea zi totul e gata. Daca nu s-a intamplat asa si la tine, ceva nu e in regula. Nu-mi dau seama ce. Zici ca nici cu drojdia de panificatie n-ai rezolvat. Inseamna ca a avut ceva orezul. Mie mi s-a intamplat sa nu-mi fermenteze zaharul. Mai stii ce chimicale baga nenorocitii astia in toate? Cum de nu fac molii, viermi si ganganii? Pai imi aduc aminte cand eram mic, mereu gasea bunica viermi in zahar sau furnici in faina. Nu mai zic ca aproape toate fructele aveau cel putin un vierme si am trait foarte bine, n-a murit nimeni din asta.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
