Apropos de secară... Ieri l-am sunat pe tipu` de la care am cumpărat anul trecut grīu, să treacă să-mi aducă și mie ăia 2 saci pe care are să mi-i dea pt. niște teren īn arendă. Veni omu` și aduse sacii și mă īntrebă dacă mai iau tot ca anu` trecut, să știe și el ce face. Stai să văd cum e grīul și vedem, zic io, și desfac un sac. E, ce-am văzut nu prea mi-a plăcut, nu mai era tot de calitatea ăluia de-l luasem, curat și cu bobu` mai gras. Īi zic, și cică da, nu mai e, că e tot grīu tritical, da` 2018 fu mai nasol ca 2017, și īn 2018 nici n-a ierbicidat cultura și d-aia e bobu` mai mic și cu ceva bălării prin el. Zic: Ce grīu zici că e bre, critical? Nu critical, zice el, tritical!, un soi mai bun la producție și mai rezistent. Aha, zic io, o fi, da` nu-mi prea place...
Īn fine, pleacă omu` și io mă pun pe căutat tritical pe net la nea Gooogu, să văz ce-i cu el. Și aflu că, citez: Triticale este o cereală nouă, creată de om prin hibridare īntre genurile Triticum şi Secale (fiind, din punct de vedere genetic, un amfidiploid īntre grāu şi secară.
Compoziţie chimică Principalele componente chimice ale boabelor de triticale se situează īntre valorile grāului şi secarei. Faţă de aceste valori medii se īnregistrează fluctuaţii destul de mari, determinate de soiul cultivat şi de condiţiile de climă şi sol. Soiurile şi liniile de triticale cultivate īn prezent dau un randament de faină mai redus (şi dau o cantitate mai mare de tarate) decāt grāul (conţinutul de tărāţe este de circa 28% la grāu şi de 34 42% la triticale). Făina de triticale are īnsuşirile de panificaţie inferioare fainii de grāu, faţă de care are calităţi mai reduse a glutenului.
Prin realizarea acestor hibrizi s-a urmărit obţinerea unei noi plante de cultură cu īnsuşiri utile īn producţia agricolă, moştenite de la grāu şi secară. Pe lāngă păstrarea īnsuşirilor valoroase ale grāului, s-a urmărit transmiterea unor caractere favorabile ale secarei, intre care: precocitatea; numărul mare de spiculeţe īn spic; păstrarea germinaţiei o perioadă mai lungă; valorificarea condiţiilor mai vitrege da cultură, cum ar fi solurile sărace şi clima mai aspră (ger, strat gros de zăpadă, seceta şi arşiţa, umiditatea excesivă etc.).
Boabele de triticale se utilizează īn hrana animalelor (păsărilor, porcilor etc.), a omului (soiurile cu īnsuşiri de panificaţie mai bune), īn producerea de malţ pentru fabricarea berii, īn industria spirtului sau amidonului etc. Sub formă de masă verde sau īnsilozată, triticale se poate folosi ca furaj īn hrana animalelor, formele de toamnă fiind foarte productive (peste 40 t masă verde la ha).
Perspective mai largi pentru această nouă cereală (triticale) s-au deschis după īnlăturarea unor defecte ca: sensibilitatea la cădere, sterilitatea parţială a spicelor, umplerea defectuoasă a bobului, precum şi prin īmbunătăţirea unor īnsuşiri privind compoziţia chimică a bobului, pentru a putea fi utilizate diferenţiat: īn panificaţie, īn furajare, īn industria alcoolului şi a amidonului etc.
Așa că o să-mi caut alt producător, poate la banii ăștia oi găsi grīu cum trebuie, io consideram pierderi tehnologice alea 3-4-5 procente de-mi ieșeau īn minus, da` se pare că și materia primă era de vină. Și vă pun și-o poză, să vedeți cum arată. Am cīntărit 100gr. și am adunat mizeriile din el, cam 2% să zic, iar grămăjoara cu boabe mai mari, din dreapta, e adunată dintr-un sac gol de critical de anul trecut.
Plamezi hibride – poza de Amedeo, in Bauturi distilate · 51.5KB
oops ... se pare ca ... nu stim ce luam ... de multe ori cumparam etichetele
... dar nu prea avem ce sa alegem intotdeauna
DA diferentza e majora intre 2017 si 2018 ... aici trebuie sa vinturi tricalele ( poate ca in 2017 au gresit soiul ... sau au fost zgirciti si nu au mai luat samantza ... stii povestea cu ... porumbul dinte de cal ?)
... OREZUL ala e curat !
_______________________________________ "O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Mde, p-ăsta că-i gratis, o să-l vīntur, da` să sperăm că găsesc să cumpăr grīu, nu triticale care mai și trebuiesc vīnturate... Buba e că mai am de primit fro 7 saci de la alt tip, dacă și ăla o fi tot cu mizerii multe, am pus-o!, da` sper ca măcar să fie grīu, nu corcitură. Că hai să zicem că pierd fro 2-3% cu mizeriile, da` să mai pierd īn plus īncă fro 3-4% din cauză de triticale cu tărīțe multe și amidon mai puțin, parcă nu sună prea bine.
Ce mai conteaza ca-i tritical? Daca-i gratis e bun. Eu dau 2 lei pe kil. Dar daca poate sa-ti aduca si de-ala gras si frumos, zi-i sa-ti aduca de-ala. Tu faci si mult, conteaza cu cat iei kilul.
Ieri am comandat enzime pectolitice de pe utilvinificatie. Am bagat blenderul de mana in plamada de gutui sa le maruntesc cat mai bine si a rezultat o compozitie foarte groasa. Zici ca-i piure de cartofi, desi am pus si apa destul de multa. Le-am congelat degeaba. Mai bine le radeam la robot. Asta e, bine ca macar invatam din greseli. Poate le dreg cu pectoliticele. Nici nu ma gandesc sa le storc inainte de distilare. Vreau maxim de arome.
Mi se pare ca nu miroase deloc a gutui acum. Parca miroase ca plamada de mere. N-am inteles de ce a disparut parfumul aia de gutuie dupa ce le-am dezghetat. Cand le-am adus acasa si le-am spalat miroaseau foarte parfumat. Sa vedem dupa macerare si distilare ce se intampla. Ii va trebui si o perioada de maturare de minim cateva luni sa se defineasca gustul.
Plamezile de orez fermenteaza bine. Abia astept sa le distilez in uichend. Cum termin cu astea ma apuc de secara.
Voi nu mai plamaditi nimic? Tu, Caberlot, cand te apuci de orezul ala?
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Una peste alta pierderea nu-i mare, poate 20-30 de lei la tonă din cauza mizeriilor, da` muncesc mai mult și cu rezultate mai slabe.
Poate cu pectoliticele s-o mai subția plămada... Și s-o mai subția oleacă și după ce fermentează, porm īi pui alcool pt. macerare și cīnd zici c-a stat destul īi mai pui ceva apă ca să aduci totul la 25-27* pentru distilare. Deci dacă plămada o avea fro 10*, tre`să pui cīțiva litri buni de alcool ca să aduci totul la măcar 45-50* și cu apa cu care diluezi după aia, deci aproape dublīnd cantitatea totală, ar trebui să iasă la fix cīt să n-ai probleme.
Am vorbit și io cu un tip care mai umblă pe la angrosiștii de cereale și i-am zis să vadă dacă găsește pe la ei spărtură de orez, mă gīndesc să īncerc să văd ce rezultate obțin din orez cīnd plămădesc cu enzime.
... acum face renovari in subsol ..oricum afara sunt -10C si zicem ca nu e rau ... saptamana trecuta miercuri joi vinery -22C, -20C -15C ... in weekwnd cwva mai bine-chiar f bine -5 si -3C ... si luni de la capat -8C si apoi -12C -14C -10C etc
... poate pe saptamana viitoare ne apropiem de 0C ... oricum ... ne ducem incet spre plus +++
Intii trebuie sa trag vinul al bun ... apoi sa storc boasca sa recuperz hydromelul si apoi mai vedem de altele
Am incercat o bere neagra ,,, scumpa si cu dop de champagne ... DUBEL bere de abatie tare 8% si acra ... prefer LEFE negru ...
VREAU sa fac o bere neagra ,,, si sa o feirb ...asta daca apuc
Acum ... am facut salam, cirnati si pateu ... urmeaza fumul
sa aveti sporuri !
_______________________________________ "O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Ce lună-i pe la voi p-acolo Caberlot, ianuarie? Cre`că d-aia v-au și dat liber la consumu` de ierburi aromate, să mai uitați de frig, prea sunteți pedepsiți...
Io o să mă duc mīine să văz niște vin de-l are unu` p-aci și zice că-i nasol, cică ar avea fro 400 și ceva de litri, dacă la gust oi simți că mai are ceva potențial poate iau 40 de litri și fac o distilare, de probă. Dacă o ieși ceva bun poate-i fac fro propunere, el n-are cazan și l-ar costa destul de mult să-l ducă și să-l distileze două sate mai īncolo, transport+cota la cazan. Probabil c-o avea doar fro 8-9*, să zicem fro 35 de litri de alcool pur, extrași cu 2 butelii de gaz, 10 distilări, īntr-o săptămīnă. Să vedem, poate de 100 de lei prețu` a 2 butelii, că munca nu se pune! mă aleg și io cu fro 15-20 de litri de rachiu de vin. Și el cu fro 80, ba chiar 90 de litri, că precis el o s-o vrea pe la 30*...
Pateu la afumat? Cum vine aia, īl pui īn maț ca pe lebăr și-l afumi? Și n-am mai testat vinu` ăluia, era nasol rău la gust, nu merita efortul. El zice că nu știe de ce, că cică l-ar fi făcut ăl` bătrīn... Io bănuiesc că a incercat să facă mīna a doua, da` nu i-a reușit.
Arata bine carnatii aia, chiar mai devreme am mancat un carnat din comert. Aduc carnati buni la o macelarie de langa mine, dar nu mai buni decat ai matusii. Mie imi plac aia foarte picanti.
Zilnic fac de-astea, dimineata, dupa o gustare si o tuiculita.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Mdaa ... la mine se facea pateul separate de cartabosh si totul mergea la afumat ... chiar potriveste ficatul usor amarui cu ceva fum de ... stejar -ca fag nu am
Da se pune pateul in matze subtiri ca si cirnatzul ... si se duce la fum - un fum scurt de 1 -2 ore ==> apoi se maninca taiat felii =rondele si cu ceapa +PITA de casa ... cu o tarie e o nebunie ... ... si cu vin e divin
Sa stitzi ca ma gindesc si la voi ... = mai bag un paharel si pt voi
p.s. BRAVO ! Samogn tot Campion !!!
p.s.2 Amedeo ... daca vinul era NASOL rau ... bine ce nu ai pierdut timpul si nu ai ars gazul de pomana ... NU CRED ca iesea ceva BUN
_______________________________________ "O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Zic si eu cite ceva, nu stiu daca am ales bine locul dar sa mi se ierte La inceputurile mele cu ale distilarii (cel mult trei ani in urma), am mai spus eu cite ceva pe ici pe colea, am vrut sa obtin alcool pentru visinate si am "reusit" Adica alcoolul obtinut avea cam 83* insa ca gust ... nu putea fi folosit nici cum si aveam cam 15 l L-am diluat si distilat de vreo trei ori dar de gustul neplacut n-am scapat. Citind si dincolo, Softpedia, zice cineva ca alcoalele cu gust indoielnic se pot corecta cu nuci verzi. Am luat in vara aproximativ 10 nuci verzi, le-am taiat in sferturi si le-am pus intr-un bidon de 10l cu 5l de alcool si am mai completat cu apa cam pina la 7l si l-am lasat pe balcon. Prin ianuarie m-am apucat de distilat si am scos cam 8l de rachiu de nuci verzi atunci nu l-am gustat dar astazi, impins si de discutiile de pe aici, m-am dus sa vad ce-am facut si e bun, are acel vag gust de nuci verzi ce se simte si la lichiorul de nuci, e baubil si urmeaza sa-i confer "personalitate" cu aschii coapte de la ploaia inghetata de acum citeva saptamini mi s-a rupt o creanga/craca de dud si i-am gasit imediat intrebuintare acum sa vad cum prepar acele aschii, momentan am vreo 6 bucati de marimea si grosimea degetului aratator, poate un pic mai mari sa vad cind imi fac timp sa le bag in aragaz
despre gutui ar trebui sa ma dau rotund pe aici fiindca am ceva experienta dar cum eu fac totul la plesneala si nu urmaresc sa scot o tehnica de lucru din asta sint ca nou
1. am ras gutui, zahar, drojdie de panificatie, fermentat si a iesit foarte buna dar putina am facut mai mult visinata din ea + ceva cadouri
2. fiindca am ramas cu ceva sechele de la rasul gutuilor anul asta le-am taiat sferturi si le-am clocotit cam 20 de minute si apoi zhar, drojdie, fermentat si asta pot zice ca a iesit buna, cam 8l la vreo 52*, trebuie sa o "personalizez" cu aschii
cred ca prin luna mai imi fac timp sa bag doua sarje de boasca de struguri, sta de prin octombrie, in butoi de plastic cu capac si asteapta ... si aici o sa am cam 15l de rachiu
deja nu mai stiu ce sa fac cu atita alcool nu sint un consumator de nadejde dar imi place sa produc mai ales ca materia prima e moca
Sa stii ca si eu am cozi puse pe carbuni de vreo doua saptamani, cozi care au fost distilate cu coloana de 3 ori. Nu se mai duce mirosul. Asta e, se pare ca mai trebuie sa renuntam la o parte din randament pentru calitate.
De chestia cu nucile verzi nu stiam. Stiam ca se face lichior de nuci verzi sau nucata. Am baut cu Sinenomine prin 2015 printre altele si o nucata facuta de el. A fost memorabila.
Visinata cu tuica? Nu sunt deacord. Eu ma chinui sa fac alcool cat mai neutru pentru visinata si altii pun tuica.
Fiertul gutuilor nu elimina prin evaporare substantele aromate? Imi imaginez si eu. La congelare am zis ca n-are ce sa se intample dar iata ca realitatea a dovedit ca ceva s-a intamplat cu gutuile de nu mai erau parfumate dupa ce le-am dezghetat.
In legatura cu ultimul paragraf, vreau sa zic ca sunt in aceeasi situatie. imi place sa le fac dar de baut beau prima data ce-i mai prost si pastrez la colectie ce-i mai bun.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Visinata cu tuica? Nu sunt deacord. Eu ma chinui sa fac alcool cat mai neutru pentru visinata si altii pun tuica. si eu tot asa gindeam dar ... am primit de la cineva un bidon cu vreo 8l de visinata cu tot cu visine am gustat si se simtea gustul intens de tuica iar tuica nu era una reusita am uitat de ea vreun an de zile dupa care ... minune, nu era baubila, era buna atit timp cit rachiul, ii zic rachiu si nu tuica fiindca pentru mine rachiului ii dau mult mai multe grade, nu are gust si/sau miros intens si cu gradele sta peste 45 merge facut visinata, dupa parerea mea acum daca pretentiile sint mai mari mergi frumos la alcool neutru dar si munca e pe masura
Fiertul gutuilor nu elimina prin evaporare substantele aromate? din observatiile mele, nu chiar n-am sesizat diferente intre gutuile nefierte si cele fierte, poate alea neferte au o aroma ceva mai intensa, dar totul pare subiectiv oricum eu n-am fiert gutuile incit sa se faca pasta desi ma tenteaza si o experienta din asta acum daca ne gindim la gem, dulceata, peltea de gutui ele isi au aroma si gustul original parca totusi mirosul si gustul din rachiul obtinut e altceva, pare o aroma mai fina, subtila
dar de baut beau prima data ce-i mai prost si pastrez la colectie ce-i mai bun cind naiba o sa ne vindecam de treaba asta ? si eu procedez la fel de fapt nu ce-i mai prost ca il matrasim noi cumva, ci ce nu se apropie de asteptarile noastre orgoliul inainte de toate
Pai ... chiar asa de rele sunt capetele si cozile alea a nici dupa carbuni ni sunt ... poatabile ?
Am facut si eu acum 2-3 ani cred un gin di capete si cozi si ginul a acoperit tot
... e drept ca ... la redistilare am fost f. generos cu fruntea 10% si inca 10 capete si inca 10-15% in cozi ... restul a fost ok !
De capete ma feresc pe motive de methanol si de ... arsura- parca face distilatul mai arzator ... si de cozi ma feresc ... pe motiv de gust-miros cam greu nu neaparat rau dar prea tare ... ... si mai e si lectura ... care zice ca asa se face ceva bun ... adica sa-i dam cezarului ce e al cezarului ... mai exact ==> incerc sa fa ceva mai bun ca la ... bolta - asa ii zicea bunicu la magazine.
... o sa tin minte asta cu nucile ... ... e un gust , miros ... pe care as vrea sa il regasesc in distilat
_______________________________________ "O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Pai au fost cozile cozilor. E, m-am jucat si eu. Am vrut sa vad daca dispare gustul de cozi dupa distilari repetate si carbuni. Nu s-a-ntamplat. Nici la spalat podele nu e bun ca miroase de-ti muta nasul.
Aoleu, 10% separi fruntea? Risipa! Nu e nevoie sa sepri atat de mult. 2% din alcoolul din plamada e suficient. Primele picaturi sunt otravitoare la plamezi din fructe si cereale incoltite (acrospirul cica ar da metilic).
Captele (urmatoarea fractie dupa frunte) nu se separa decat la neutre. La distilatele din fructe sunt de dorit caci imbogatesc buchetul. E drept, dau iuteala si asprime. Astea constituie urmatorii 5-15% din alcoolul din plamada. Pot fi redistilate impreuna cu cozile dar se va scurta inima.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
e vorba de 10% Frunte cind redistil capete si cozi
In mod normal iau undeva intre 3 si 5% ... ca sa fie LUAT !
p.s. la o plamada buna = normala din cap 15%= 5+5+5 iau de obicei ultimii 5 ... si la analiza poate si 5 din mijloc ... STIU ca e nevoie si de capete si cozi pt ... invechirea cu succes .
Totusi - aleg riscul cel mai mic = sa se invecheasca mai incet ... decit sa beau prostii .
_______________________________________ "O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL