Bauturi
Absint Bere Coniac Divin Gin Hidromel Ouzo Pălincă Rachiu Rom Sake Stroh Tequila Țuică Vermut Vin Vinars Vodcă Whiskey

Nou pe simpatie:
simpacurly69

Femeie
24 ani
Bucuresti
cauta Barbat
35 - 70 ani

Bauturi Reguli Inregistrare Login PozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici

Bauturi / Bauturi distilate /

Plamezi hibride

Pagini: 1 2 3 4 ... 8

Moderat de Caberlot, Samogon, iunicu, pazucu, sergiurau, strava

Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 1752

Salutari cititorilor forumului (aia care au mai ramas)!

Si p-asta am decis sa o incerc tot eu. Nu stiu daca a mai facut cineva inaintea mea. Cata vreme nu intra sa impartaseasca cu noi, e un nimic, nici macar un nimeni. Nu renunt la stilul nonconformist de facut alcool. Dezideratul este sa iasa mult, bun si cu bani putini. Asa ca m-am gandit sa incerc o hibridare intre plamezi din fructe si plamezi din cereale. Fructele sa dea parfumul iar cerealele randamentul. Nu vreau cu zahar ca e prea simplu. Imi place sa complic treburile. Nici macar malt nu cumpar ca imi place sa las la incoltit in casa.

Pai daca imi placeau caile simple, coboram la Mega si rezolvam cu o Saniuta.

Pentru prima incercare am zis sa vad ce iese din gutui, la toamna cand vor iesi prunele o sa incerc si cu prune. Am luat 12 kg spartura de orez, 4 kg grau si doar 10 kg gutui. Daca mai puneam si 100 litri apa cu 20 kg zahar ajungeam sa ma laud ca am de vanzare palinca 100% din gutui cu 99 de lei litrul la super oferta!

Gutuile m-au surprins, desi sunt din import, sunt dulci, zemoase si parfumate. Au 11 grade brix. Le-am spalat si le-am bagat in congelator. Stiti secretul de la subiectul cu cidrul de mere. Daca vrei sa zdrobesti usor fructele, congeleaza-le pentru cateva zile. Cand ingheata, apa isi mareste volumul si sparge peretii celulari. Cand se dezgheata se flescaie si iese usor zeama din ele.

In paralel am pus graul la inmuiat in apa, urmand sa-l las sa respire pentru incoltire, exact ca si cum as face alcool din grane.

Mai departe vreau sa ma consult si cu voi (ca oricum tot ca mine fac

). Cum ar fi mai bine, sa amestec plamezile si sa le distilez impreuna sau sa distilez intai plamada din cereale iar alcoolul rezultat sa-l amestec cu gutuile fermentate, ridicand procentul alcoolic in plamada de gutui? Am estimat ca as putea ridica plamada de gutui la 20 de litri si 35% alcool.

Amedeo zicea prin alt topic ca unele arome sunt mai solubile in alcool decat in apa iar la o alcoolemie mai mare a plamezii iese distilatul mai parfumat. Intrebarea e, care e procentul alcoolic optim pentru a scoate maximul de arome?

Am de gand ca dupa incheierea fermentarii gutuilor sa torn alcool, urmand o perioada de macerare. Dup-aia ma mai gandesc daca sa mai adaug si apa, in functie de cat de fluida e. Nici nu ma gandesc sa storc boasca. Nu mai fac greseala de la palinca de mere, unde, dupa ce am stors plamada de frica sa nu-mi arda pe fund, a iesit cam neutru distilatul. Ce-i drept, nici merele nu prea erau parfumate. Dar la distilarea alcoolului din orez cu grau o sa storc ca nu ma intereseaza gustul de orez si nici de grau incoltit.

Daca iese bun o sa deschid noi orizonturi smecherilor care vand palinca "100% din prune" din zahar si cereale. Nu, deci sa nu faceti asa.

Sunt sigur ca aici sunt numai oameni cinstiti care nu mint clientii si care nu vand fara licenta si autorizatie si ce o mai trebui.

Deci stati pe aproape ca urmeaza vesti interesante.

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie

Amedeo
50%
Postari: 273

Oke, hai să stăm oleacă strîmb și să judecăm drept...

Varianta nr. 1 - Fermentezi gutuile, pui peste ele ceva alcool, eventual le pasezi înainte, le mai lași oleacă la macerat și le amesteci cu berea de orez+grîu. Să zicem c-o să ai de distilat fro 50-55 de litri la aprox. 12-15* tărie.

Varianta nr. 2 - Fermentezi gutuile, pui peste ele ceva alcool, eventual le pasezi înainte, le mai lași oleacă la macerat și le amesteci cu alcoolul rezultat din distilarea berii din orez+grîu. Tu apreciezi fro 20 de litri la 35*, care litri, după mine, ar fi preferabil să fie diluați pînă la aprox. 40 cu 17* sau cum ți-o pica ție mai bine după capacitatea cazanului.

Singura diferență între variante ar fi că la nr. 2 n-ai prea avea gust de cereală, pe cînd la nr. 1 s-ar putea ca să simți ceva. Sau io știu, la var. nr. 1, la distilare, poate sub influența căldurii, ceva compuși din berea de orez+grîu să se combine cu cei din maceratul de gutui și să creeze alți compuși care să altereze gustul...
Și ar mai interveni și metoda de distilare, tu parcă poți distila și cu coloană și fără, chestie care implică alte rezultate, funcție de metodă.
Io aș merge pe varianta nr. 2, îs mai puține șanse să iasă ceva nasol.

Sau... pînă încolțesc/fermentează/macerează toate chestiile, te ocupi și faci din oală un thumper.

Mintea mea s-a gîndit că punînd maceratul în thumper ar trece prin el, și-ar și ieși după aia

, alcool la diferite concentrații, de la 80* la 20* și mai puțin, care alcool ar lua cu el toată gama de arome, la început chestiile solubile în concentrații mari de alcool și spre final și p-alea solubile în alcooluri mai apoase. Pe cînd la o distilare simplă unde alcoolul din distilator este de 15-20-25* ar pleca doar chestiile de mijloc spre mai mult apoase.
Da` e doar o părere de-a mea, nu mă bazez pe analize sau chestii demonstrate științific și nici n-am stat, încă!

, să studiez cum stă treaba cu compușii ăștia care dau arome, la ce temperaturi sau care, cum și cu ce se extrag ei mai bine.

Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 1752

Si eu tot la varianta 2 ma gandeam. Distilare cu coloana pentru alcoolul din grane si distilare simpla (fara reflux) la distilarea gutuilor macerate cu alcool din graunte.

Cred ca un thumper ar fi ideal pentru aroma/puritate. Coloana scoate puritate mare dar ucide aromele. Plus ca pot sa pun o parte din boasca de la gutui in thumper si imbogateste si mai mult cu arome. Pot face multe cu un thumper.

O sa ma gandesc maine mai mult la chestia asta. Las gandurile la ora asta ca iar ma apuca zorii zilei gandind la o idee sau alta.

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie

Caberlot
Moderator
Postari: 2395

Caberlot a scris:

... pai ... a venit si in Ro vremea de Saniutza

... dar nu de baut saniutza

SAM ... la metoda a 2-a votez si eu ... daca se voteaza
+ in plus eu as separa fruntea-ma larg la cereale ==> si la distilarea gutuilor as lua frunte doar cit iese din gutui = o incercare de a pastra aromele

Cred ca am mai scris pe aici ... personal nu agreez visinata facuta cu rachiu de craca fie el de mere , prune sau amestec ...

pt motivul asta ash merge spre neutru cu cerealele ... si apoi INFUZIE DE GUTUI !

DAR ... pina nu incerci ... nu ai de unde sa stii cum se amesteca aromele de gutui cu cereale -griu-orez ???

Si ... nu esti chiar tu pionier ... pt ca Amedeo deja a incercat sa macereze coji de mar

Sunt curios cum iese ... gutuiata

p.s.
... acum tu vrei sa rafinezi metoda

p.s.2
... si daca ma gindesc bine ... ca sa elimin riscul acririi unui butoi (140L) de fructe ... am recomandat 30L de turbo de 15-16% (apa +zahar+drojdii speciale = dupa fermentare peste butoiul inghetzat -din garaj)... nu era Marfa mea
Rezultatul a fost ok - totusi nu cel mai curat gust = trebuia facut in primavara nu toamna ...
...Nu eu am procesat ... dar cazangiul s-a mirat de cit curge si de calitatea care iesea dintr-un butoi vechi de + 1 an

_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL

Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 1752

Mai pot sa apelez si la carbuni pentru extra neutru. Carbunii fac mai mult decat toate coloanele si separarile.

M-am jucat zilele trecute cu niste cozi puturoase. Le-am distilat de 3 ori la rand cu coloana, diluandu-le de fiecare data la 25%. In final tot nebaubil a iesit, ceva cu un miros de caine ud. Apa din cazan ramanea mereu curata la miros, semn ca de la un punct in colo chestiile naspa nu mai raman in apa, ci tot trec in distilat la nesfarsit. As crede totusi ca mai bine se curata cozile daca nu le mai diluez inainte cu apa, ci le pun asa cum sunt la fiert, gen 50, 60, 70%. N-am facut cu proba martor, ar fi fost interesant dar si subiectiv. Pana la urma ce e mirosul sau gustul? Doar o apreciere subiectiva.

Stii ce as crede? Ca o fermentare la tarie prea mare streseaza drojdia si incepe sa produca fel si fel de chestii naspa. Nu cred ca e bine sa o fortezi cu procente mari de alcool in fermentat. Daca oricum trebuie sa adaugi apa la fiert ca sa subtiezi, mai bine ii pui de la inceput, sa lucreze si drojdia mai usor. Experienta mea cu turbo a fost memorabila, in sensul de a nu se mai repeta. Nici Sinenomine n-a fost incantat de turbo. Daca n-ai timp s-o fierbi imediat si crezi ca s-ar putea oteti din cauza slabei alcoolemii, adauga-i acizi si du-o la pH de 3. Eu o sa incerc adaosul de alcool, cat decat neutru. O sa vedem ce iese.

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie

Amedeo
50%
Postari: 273

Ba el e pionier, Caberlot, io-s deocamdată șoim al patriei

, că io am zis c-o să încerc maceratul de mere sau pere cînd oi avea alcool, adică peste fro 2-3 săpt. abia.

Și-s de acord cu chestia cu drojdia stresată, din cîte am înțeles și marii producători lucrează numai plămezi la 8-9*, iar în plus io aș zice că are influență nasoală și drojdia din plămada pusă la distilat. Chiar dacă berea pare limpede seara cînd o trag din butoiul în care a fermentat, o las în bidoane pînă dimineața și tot se mai adună pe fund un strat de drojdie. Și decît să mă complic cu coloane, multiple distilări și cărbuni, prefer să distilez mai des plămezi mai slabe, nefermentate cu tot cu tărîțe și cît mai limpezi.

Iar apropos de cozi, citeam pe HD că unii au obținut rezultate bune redistilînd cozile și avînd apă chioară în thumer. Da` io n-am încercat, că n-am strîns niciodată așa de multe capete+cozi, io le recilcul, le pun în următoarea bere la distilat iar în thumper pun cam un litru și ceva de alcool colectat imediat ce am terminat de colectat inima, cam la 50*, deci cam tot un fel de coadă, da` oleacă mai bună

, pe care-o diluez și fac fro 3 litri.
Oricum, io zic că distilarea la concentrație mare, peste 40* cum ai vrea tu să încerci, nu-i treabă bună...
Parcă Pazucu a pățit-o acu ceva ani, pleacă prea mult alcool deodată și atunci apar belelele.

Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 1752

Amedeo a scris:

Ba el e pionier, Caberlot, io-s deocamdată șoim al patriei

, că io am zis c-o să încerc maceratul de mere sau pere cînd oi avea alcool, adică peste fro 2-3 săpt. abia.

Nu mai conteaza cine a fost primul cu ideea ca nu ne batem pe premiul Nobel. Daca stau sa ma gandesc cred ca prima data am auzit termenul "hibrid" la Pazucu acum cativa ani. Mi-a reaprins atentia Amedeo acum cateva saptamani cand a scris chestiile legate de solubilitatea aromelor intr-o concentratie mai mare de alcool, chestie logica si deductibila.

Amedeo a scris:

Și-s de acord cu chestia cu drojdia stresată, din cîte am înțeles și marii producători lucrează numai plămezi la 8-9*, iar în plus io aș zice că are influență nasoală și drojdia din plămada pusă la distilat. Chiar dacă berea pare limpede seara cînd o trag din butoiul în care a fermentat, o las în bidoane pînă dimineața și tot se mai adună pe fund un strat de drojdie. Și decît să mă complic cu coloane, multiple distilări și cărbuni, prefer să distilez mai des plămezi mai slabe, nefermentate cu tot cu tărîțe și cît mai limpezi.

Mie mi s-a intamplat de mai multe ori sa iasa mai buna partea cu drojdia, din aceeasi plamada. Nu mirosea deloc a hidrogen sulfurat, pe cand partea limpede, da, mirosea a oua clocite si a varza la butoi. Deasemenea, nu cred ca fierberea celulelor de drojdie produce gusturi nasoale atata timp cat nu e o compozitie foarte groasa care sa se arda. Poate mai degraba ar aparea problema la cei care folosesc rezistente de incalzire. Gusturile nasoale au fost produse de mult in timpul fermentatiei, fenomen influentat de mai multi factori: rasa drojdiei, temperatura, pH, prezenta nutrientilor, concentratia finala de alcool din plamada, aerisirea si poate si alti factori.

Nu stiu de ce avea gust mai bun la distilarea drojdiei, e si mult subiectivism aici. Poate spun o prostie dar risc: daca drojdia consuma hidrogenul sulfurat la incalzire? Altfel nu-mi explic cum la distilarea partii fara drojdie miroase a oua clocite, dar la distilarea partii cu drojdie, nu. Si nu o data mi s-a intamplat.

Amedeo a scris:

Iar apropos de cozi, citeam pe HD că unii au obținut rezultate bune redistilînd cozile și avînd apă chioară în thumer. Da` io n-am încercat, că n-am strîns niciodată așa de multe capete+cozi, io le recilcul, le pun în următoarea bere la distilat iar în thumper pun cam un litru și ceva de alcool colectat imediat ce am terminat de colectat inima, cam la 50*, deci cam tot un fel de coadă, da` oleacă mai bună

, pe care-o diluez și fac fro 3 litri.

N-as face chestia cu recirculatul/reciclatul cozilor daca vreau sa fac ceva de exceptie. Sunt de principiul "nu amesteca niciodata ceva bun cu ceva prost. Mult mai mult va avea de suferit rachiul bun decat va avea de castigat rachiul prost". Cam asa zicea Joseph Pischl. Mai bine fac doua calitati, un rachiu exceptional la care sa nu am regrete ca am facut vreo prostie amestecand cozile in plamada si, alt rachiu separat, mult mai prost, obtinut din redistilarea cozilor. Am fost surprins sa constat ce posirci ordinare se pot bea in tara asta. Sunt betivani care beau cu placere niste posirci de neconceput dupa standardele noastre. Deci se gasesc consumatori si pentru alea mai de proasta calitate.

Amedeo a scris:

Oricum, io zic că distilarea la concentrație mare, peste 40* cum ai vrea tu să încerci, nu-i treabă bună...
Parcă Pazucu a pățit-o acu ceva ani, pleacă prea mult alcool deodată și atunci apar belelele.

Intr-adevar, e cam mult 40%, poate un 20, hai. Si 30 e mult. Scotienii insista ca "vinurile joase" sa nu depaseasca taria de 28%. Ceva stiu ei.

PS: "Vinuri joase" suna aiurea dar e traducerea mot-a-mot a englezescului "low wines".

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie

Amedeo
50%
Postari: 273

Oke, poate oi avea io nasu` mai nesimțit, fumător înrăit fiind, da` la distilatele mele, sau capete și cozi, n-am simțit niciodată miros de ouă clocite sau varză murată.

Da` la puținele plămezi, din făină+malț sau grîu+malț, pe care le-am fermentat cu tărîțe și distilat cu sau fără tărîțe e adevărat că am avut cozi tulburi sau puțin uleioase și cu un miros mai puțin plăcut, dar nu chiar de hidrogen sulfurat sau varză stricată...

Și de cînd fermentez doar siropul din plămadă și folosesc thumperu` s-a schimbat calitatea cozilor, ies perfect limpezi și aproape nemirositoare. M-am dus chiar acum și-am mirosit și gustat din bidonul cu fro 3 litri de cap+cozi de la ultima distilare de anu` trecut și în afară de un ușor miros de fermentat sau să-i zic ca de țuică mai proastă, lichidu` e oarecum băubil, la fro 25-28*, limpede și cu un gust dulceag, destul de plăcut la o adică.
Așa că în cazul ăsta nu prea se aplică îngrijorarea ta cu amestecatu` lucrului prost cu cel bun, ce bag la redistilat în bere e deja distilat de două ori și mai are parte de încă două distilări.

Că aici io am o mare problemă cu cei care consideră distilarea cu thumper ca nefiind în fapt o dublă distilare, ba io cred chiar că-i chiar mai bună calitativ decît o distilare rapidă de stripping și apoi o redistilare cu separări -lămurire, cum îi place tare mult lu` Caberlot să-i zică.

La prima distilare simplă ai clar în distilatul obținut toți compușii care reacționează sau nu sub influența căldurii și pleacă la grămadă cu mormanu` de vapori pînă colectezi tu tot alcoolul din plămadă.
Iar la lămurire pleci de fapt de la un lichid care are în compoziție aproape toți compușii, buni sau răi, din prima plămadă, numa` cu o concentrație alcoolică mai mare, 25-28*. Care concentrație, oleacă mai mare fiind ea, printr-o nouă distilare adună mai bine chestiile nasoale și le ia cu ea în frunte și cap, dar într-o plajă mult mai largă cantitativ și ca nivel de alcool, apoi pleacă inima, cu un start și final oarecum mai greu de definit și apoi cozile, rezultatul final depinzînd de o separare mult mai atentă, cu limite mai mari, și care ține și de nasu` și gustul distilatorului.

Pe cînd un thumper în care există o suficientă cantitate de alcool la fro 25-27* care să-i permită să acumuleze pînă ajunge la fierbere toate chestiile nasoale distilate din plămada aflată în cazan, are alte avantaje.
Și aici e o chichița importantă, trebuie nimerită cît de cît cantitatea optimă care se pune în thumper, dacă-i prea mică fierbe prea repede și n-apucă să adune ce trebuie, dacă-i prea mare adună prea mult și fierbe cînd nu trebuie, băgînd în produsul final chestii care altfel ar trebui să rămînă în thumper.

Ideea e ca ce pleacă la început din cazanul cu plămadă timp de fro 15-20 minute pînă începe și fierbe și thumperul, adică chestiile nasoale, frunte și ceva din cap, să se acumuleze în thumper și din cauza concentrației mari de alcool să plece mai repede, rezultînd o cantitate mai mică de frunte+cap și o delimitare mai clară de inimă. Lucru valabil și la cozi, parte din chestiile nasoale care trec în concentrație mai apoasă ajung în thumper, de unde ori nu mai pleacă așa repede nimerind într-o concentrație alcoolică mai mare, ori plecînd cînd deja colectarea e cam gata.

Cam așa judec io c-ar sta trebile, sper că m-am făcut destul de bine înțeles. Bine, treaba asta e oarecum valabilă la plămezile din cereale, în cazul fructelor s-ar putea să se schimbe treburile...

Caberlot
Moderator
Postari: 2395

Pai ... despre mirosurile alea ... de ciine ud ... si de oua clocite

nici eu nu am nimic de zis => ca nu le-am intilnit

Ori am fost norocos cu ... materia prima ... ... ori faptul ca la mine treaba merge f. incet ... max. 1L/h ... nu stiu

dar probabil ca conteaza si viteza

Interesanta analiza lu Amedeo despre THUMPER

-ar trebuii sa-l réactivez si eu pe al meu mini-thumper ...

... ce ash adauga eu:
- sigur vorbim de 2 distilari

- practic e un fel de distilare la temperatura joasa - in THUMPER cred ca ai 10C mai putin decit in cazan ==> asta probabil ca tzine ceva cozi in thumper ???
- e clar ca toate fractiile sunt comprimate de THUMPER => asta ajuta la separari

si sa nu uit ... chiar si premiul Nobel se poate impartii !

:hi

p.s.
Amedeo ... cum sta la comparatie ... restul din THUMPER cu lichidul de start ?
Care e mai baubil ?

_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL

#10

Caberlot
Moderator
Postari: 2395

Salut Sam !!!

cum merge treaba?

p.s. am vazut ca esti activ

_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL

#11

Amedeo
50%
Postari: 273

Lichidul care rămîne în thumper e incolor, limpede, dar cu miros mai puternic de cozi și nu e acru, poate doar foarte foarte puțin. N-am băgat niciodată alcoolmetru` în el, posibil să mai aibă ceva urme de alcool. Da` băubil nu e!

Cel rămas în cazan e acru, tulbure și galben-verzui murdar spre maro deschis. A doua zi cînd s-a răcit și vărs cazanul e mai limpede dar are oleacă de depunere alb-gălbuie la fund, deși după cum am zis, io bag în el berea aproape limpede, de un galben-pal opac, nu galben tulbure.

#12

Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 1752

Salut, da, sunt aici, ma mai pierd uneori uitandu-ma in discutiile vechi.

Deocamdata gutuile sunt la congelator. Nu ma grabesc sa le scot. Cred ca o sa le las cam o saptamana sa fiu sigur ca au inghetat in intregime. In paralel ma ocup de grau. E la incoltit. Pe uichend cred ca o sa pice si plamadirea. Deci am hotarat ca merg pe vrianta 2. Nu amestec plamezile. Vreodata o sa incerc si varianta 1 prin amestecare fructe cu graunte. Problema e ca vrand sa scoti maxim de arome, va iesi un carcalete din toate alea pe acolo.

Sunt deacord cu voi, nici eu nu cred ca e acelasi lucru dubla distilare simpla cu distilarea cu thumper. Cum nici distilarea in coloana cu talere nu seamana cu aia in coloana cu umplutura. O iesi aceeasi tarie dar elementele caracteristice fiecarei fractii cred ca vin in moduri diferite pentru fiecare stil ales.

Dar frantujii ce zic, ei la Cognac, Armagnac, folosesc thumper?

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie

#13

Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 1752

Caberlot a scris:

Pai ... despre mirosurile alea ... de ciine ud ... si de oua clocite

nici eu nu am nimic de zis => ca nu le-am intilnit

Ori am fost norocos cu ... materia prima ... ... ori faptul ca la mine treaba merge f. incet ... max. 1L/h ... nu stiu

dar probabil ca conteaza si viteza.

Deci am avut luna asta un rachiu din faina la prima distilare, ziceai ca e esenta de basini, pe cuvant.

Noroc ca am avut carbune activ dar greu s-a dus mirosul, cam dupa o saptamana. In final am tinut 3 saptamani.

E drept ca n-am avut cupru in calea vaporilor. Am modificat coloana la sticlarie, am scos umplutura care era si am bagat SPP din inox. A fost o prostie, m-am convins. Acum am facut umplutura din arcuri mici din sarma de cupru. Am muncit 3 seri sa dezizolez 35 de metri de cablu electric, sa incolacesc sarma pe andrele si apoi sa o segmentez cu sficul din loc in loc. Am facut bataturi la degete dar a meritat. Cand am distilat cu noua umplutura n-a mai venit cu miros de basini.

Cainele ud insa nu lipseste de la nicio sesiune de distilare. E intotdeauna prezent in ultima fractie. Nu se poate sa nu-l distingi. Inseamna ca nu te-ai apropiat niciodata de un caine ud sa vezi cum miroase.

Nici la mine sa stii ca lamuritul nu merge mai repede de 1L/h cu coloana. La distilarea simpla ma pot duce si in 2,5-3 litri pe ora. Mai mult nu duce aragazul.

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie

#14

Caberlot
Moderator
Postari: 2395

... din cite stiu eu ... THUMPERUL vine din america ... de la bourboon

... de pe vremea prohibitiei ...

... sau , mai exact eu ce am vazut e de pe N-America

p.s.
ciinele ud ... eu probabil ii zic miros de carton --- e acolo in cozi --- dar nu e f. deranjant

Adevarat ca eu AM Cu --- coloana si ceva umplutura

_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL

#15

Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 1752

Caberlot a scris:

... din cite stiu eu ... THUMPERUL vine din america ... de la bourboon

... de pe vremea prohibitiei ...

... sau , mai exact eu ce am vazut e de pe N-America

p.s.
ciinele ud ... eu probabil ii zic miros de carton --- e acolo in cozi --- dar nu e f. deranjant

Adevarat ca eu AM Cu --- coloana si ceva umplutura

Asa e, corect. Americanii foloseau thumper pe vremea prohibitiei ca sa scoata tarie mai mare din prima.

Intrebarea e daca foloseau thumper si din motive de gust/aroma sau doar pentru tarie?

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie

#16

Amedeo
50%
Postari: 273

Stai că mă duc să arunc o găleată de apă pe cîine!

Dacă stau și mă gîndesc bine parcă și pe HD cei care se văitau de miros erau cei cu coloane de distilare, probabil că refluxul și construcția coloanei face compușii ăia care put nasol să vină înapoi și să stea cuminți, asta pînă crește oleacă mai mult temperatura și nu mai e nici alcool mult, cînd o iau toți buluc grămadă în sus și în cantitate mare fiind ei, împut rău de tot cozile.
Sau cine știe, poate chiar umplutura de Cu să dea ceva, una e un vas sau ceva țevi de Cu care au contact cu alcool diluat și au loc niște reacții benefice nouă și alta suprafața foarte mare de Cu a umpluturii care-i expusă la contact cu alcool de tărie mare. Zic și io...
Și chiar îs curios dacă ai observat Sam, că tu avînd coloana de stică poți vedea, arcurile alea de Cu își schimbă culoarea de la începutul distilării sau mai la sfîrșit?

#17

Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 1752

Buna remarca cu schimbarea culorii arcurilor de cupru.

Insa nu prea ai inteles bine mesajul anterior. Am spus ca sunt foarte multumit acum de rezultat in urma trecerii la umplutura din cupru. Era rau cand nu aveam niciun cupru in traseul vaporilor. Cuprul e bun, nu exista "prea mult cupru". Se foloseste umplutura din span de cupru la coloane, nu e asta o problema.

In rest vad ca ai inteles principiul de functionare la coloane. Asa este:
"Dacă stau și mă gîndesc bine parcă și pe HD cei care se văitau de miros erau cei cu coloane de distilare, probabil că refluxul și construcția coloanei face compușii ăia care put nasol să vină înapoi și să stea cuminți, asta pînă crește oleacă mai mult temperatura și nu mai e nici alcool mult, cînd o iau toți buluc grămadă în sus și în cantitate mare fiind ei, împut rău de tot cozile."

E important de subliniat ca compusii specifici cozii apar in toate fractiile, la fel cum si compusii fruntii apar in toate fractiile, intr-o distributie mai omogena la instalatia simpla decat la cea cu reflux. Ideea e ca sub o anumita concentratie nu-i mai simti, dar ei sunt prezenti. Cu coloana poti sa minimizezi prezenta compusilor nedoriti in fractia de mijloc dar trebuie atentie mare la separari.

Ca sa-ti raspund la intrebare, se schimba mai tare culoarea arcurilor la sfarsitul distilarii, mai ales daca distilez plamezi. Daca distilez alte rachiuri sau diverse cozi, decolorarea e mai putin vizibila. La unele plamezi se formeaza o mizerie neagra, probabil in urma unor reactii cu cuprul care nu apareau la inox sau sticla, dealtfel favorabile. Probabil ca mizeria aia e ce e cel mai rau din distilat. Chestia aia daca nu s-ar forma ar ajunge in distilat fel si fel de mirosuri de oua fierte.

Cand aveam racitor din cupru, toata mizeria aia imi ajungea in distilat. Trebuia sa pun o sita la scurgere cum fac majoritatea. Cu coloana nu e nevoie ca nu ajunge mizeria in racitor.

Lucrul cu coloana e mai dificil. Pentru unul care a facut numai cu instalatie simpla, trecerea la coloana e ceva diferit si mult mai pretentios, pentru ca coloana comprima fractiile si le delimiteaza mult mai clar. Daca la alambic separarile nu sunt foarte clare si ai o marja destul de larga in care poti sa faci taierile, la coloana totul se schimba brusc. Daca nu esti pe faza sa treci pe cozi cand trebuie risti sa contaminezi tot distilatul cu cozi care mai tarziu sa deranjeze la buchetul final. Deasemenea, cozile sunt mai concentrate la coloana si mai puturoase.

La mine, venirea cozilor e marcata si de o incetinire brusca a vitezei de curgere, alaturi de schimbarea mirosului. Taria nu prea scade decat mult mai tarziu. La sfarsit detot ajunge sa curga foarte greu daca nu dau focul mai tare. Ca sa-ti faci o idee, de la 1L/h initial, la sfarsit ajunge sa curga cu o picatura pe secunda, fara sa umblu la flacara.

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie

#18

Caberlot
Moderator
Postari: 2395

Cred ca THUMPERUL a aparut din ratiuni energetice + cistig de timp

=> imbunatatirea gustului a fost ceva secundar

N-America e ... pragmatica

consumuri mai mici de energie + timp mai putin = BANI

Da Cu e BUN ... mai exact face reactie cu compusii SULFUROSI si da saponide etc.
... hidrogenul sulfurat H2S aici intra

Cum apare ?
UITE ce zice WIKIPEDIA ... putrefactie - drojdii ?...
Răspândire[modificare | modificare sursă]

În natură se poate găsi în regiunile cu gaze naturale, petrol sau cu vulcanism activ. Mai poate lua naștere prin procesele de putrefacție a substanțelor organice, în intestin, depozitele de gunoaie. În minerit gazul se formează prin putezirea lemnului folosit la susținerea lucrărilor miniere. De asemenea, acidul sulfhidric mai este produs de bacterii în procesul de putrezire a biomasei (cadavre de animale, resturi de plante, fecale, gunoi menajer, etc.) Mai este prezent și pe fundul Mării Negre la o adâncime mai mare de 200 de metri. [2]

EU nu am avut problem cu ... mirosuri -gusturi caudate pt ca am plecat in general de la VIN de baut ... sau Hydromel ... + ceva drojdii fine= de la a 2-a tragere ...
(prietenii ma si intrebau- ce ai cu vinul asta ca nou ne place !-- pai nu am nimic dar asta e destinatia lui = DIVIN cum zice modova de peste prut)

... probabil ca de asta nu stiu cum e cu ciinele ud

p.s.
Cu se inegreste in contact cu o baza ... atingeti Cu cu sapun
Acidul il curatza = devine stralucitor

p.s.2.
daca cititi prin Cazanul de tuica - o sa vedeti ca legea germana interzice sa treci distilatul peste ... un dispozitiv cu placi de Cu ==> asta ca sa ingreuneze falsificarea distilatlor

p.s.3
Cum speli arcurile de Cu ? ... asta ca sa mai fie active ...

_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL

#19

Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 1752

Caberlot a scris:

p.s.3
Cum speli arcurile de Cu ? ... asta ca sa mai fie active ...

Pai inca nu le-am spalat ca nu s-au innegrit foarte tare. Dar daca e ceva pot sa torn otet peste ele. Ii pun un dop in capatul celalalt sa nu curga si las sa stea peste noapte scaldate in otet. A doua zi, ca masura suplimentara pot sa dau si o fierbere in gol cu otet, sa las sa iasa cativa vapori cu presiune. Etapa a doua cred ca ar fi mai mirositoare iar la bloc cam deranjeaza mirosul de otet.

Foarte bune toate observatiile. M-am gandit si eu ca ar fi implicate niste procese de putrefactie de care sunt responsabile bacteriile anaerobe. Cum cel mai mult am lucrat cu cereale care au un continut mult mai mare de proteine decat fructele (sursa putrefactiei) si mirosul de oua clocite a fost mai des intalnit. De fapt nu-mi amintesc sa fi mirosit a clocit vreun distilat din fructe.

Chiar daca cuprul curata distilatul de compusii sulfurosi, nu mi se pare in regula sa se formeze in plamada. Inseamna ca ceva nu decurge foarte corect. E drept ca nici nu mi-am batut capul cu acidifierea plamezilor de cereale. O sa iau si asta in considerare. Stiu ca pH-ul acid inhiba proliferarea bacteriilor.

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie

#20

Caberlot
Moderator
Postari: 2395

Da ... poate ca ajuta ... acidifierea plamezii

... si poate ca ... ceva nu e tocmai corect la fermentare ?
sa fie drojdiile ??

Intrebare : secara ai folosit ?

... o sa iau o sticla sa vad cum e

asta ca sa am o idee daca se merita sa incerc ... nu am baut niciodata secarica ... DAR parca vodca se face din secara ???

Am vazut ca e si ... maltz de secara ... si de griu etc

p.s.
... se prea poate sa nu ajute prea mult otetul = e prea slab

... poate ca o clatire rapida cu H2SO4 . e mai utila ... nu stiu
DAR aici e cu schepsis ... asta chiar curatza tot ...

_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL

Pagini: 1 2 3 4 ... 8

Mergi la