Azi am distilat orezul. Maine distilez cozile si capetele. Sa mai storc ceva alcool si din ele. M-am dus undeva la vreo 5.8 litri alcool 78% din 16 kg boabe. Nu-i un randament nemaipomenit dar merge. A iesit cam uleios, a trebuit sa trec devreme pe cozi, cozile tulburi dar fara miros deranjant. Miroase a sudoare de cal. Inima distilatului are miros frumos. Cred ca o sa se inteleaga bine cu gutuile.
Si gutuile s-au mai fluidizat dupa adaosul de pectolitice, nu mult dar conteaza. Cu alcool si cu apa nu cred ca vor fi probleme la distilare. Nu mai fac prostia sa bag blender de mana in plamada de fructe. Iese prea pasta. Cel mai bine ies rase gutuile dar mi-a fost lene. O sa incerc si prin fierbere / oparire cu sirop de zahar dupa ce le tai in bucati.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Exact asa am gandit si eu si asa am facut. La macerare cat sa las, doua, trei saptamani ajunge?
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Mă gīndesc că gutuile fiind deja mărunțite și fermentate alcoolu` are mai repede acces la arome, poate ar ajunge o săptămīnă. Și suntem și curioși să vedem ce iese, deja trei săpt. e prea mult!
Io am făcut două plămezi, una din triticale și una din grīu bun, c-am găsit altă sursă. Am plămădit cīte 15 kg de cereale īn raport de 3/1, am băgat la teasc și după ce am stors bine de tot am răsturnat tărīțele īntr-o oală cu 8 litri de apă la fro 60*C. Au tras rapid toată apa de parcă nici n-ar fi fost, le-am băgat iar la teasc și am obținut puțin peste 8 litri de sirop, care m-a mirat cīt de dulce a ieșit. Așa că d-acu īncolo la toate plămădirile o să spăl tărīțele, mai pierd o oră cu manevra asta, da` dacă e să cīștig fro 300 ml de alcool nu mai contează. Văd io care-i diferența, triticale-grīu și spălat-nespălat, cīnd oi distila, deocamdată fermentează frumos, chiar dacă-i cam răcoare.
Și sper că joi o să-mi ajungă și mie acasă 20kg de spărtură de orez, așa că vineri plămădesc 10 kg cu alfa și gluco și-o să vă zic ce iese. Și zic să folosesc un raport de 4/1 īn loc de 3,5/1 ca să nu stresez prea mult drojdiile.
Depinde cum va fi afara, daca mai vine o zi de-asta ploioasa in uichend o sa stau in casa sa fierb cazanul final.
De data asta imi place cum au iesit cozile. Nu stiu ce am facut, desi erau tulburi cu pelicula de grasime deasupra aveau un gust agreabil. Parca nici nu-mi venea sa le fierb iar. Nici capetele n-au iesit proaste la gust dar am preferat totusi sa separ bine inima, cantitativ, cam 50% din alcoolul continut, capete cam 10% si restul, cozile cozilor.
Am avut si o mica infectare lactica la graul incoltit ca l-am lasat sa stea in apa o noapte ca sa se inmoaie cat mai bine. Dupa ce am macinat totul si am facut pasta, la cateva ore a inceput sa se ridice coaja, semn de fermentatie spontana. Nu m-a deranjat. Putina acidifiere nu strica la plamadire, iar tempraturile zaharificarii sunt cam aceleasi ca la pasteurizare. Deci pana la urma se omoara tot ce a crescut salbatic si preiau conducerea drojdiile selectionate. Daca nici distileriile scotiene nu vad nimic rau in infectarea lactica, inseamna ca e in regula.
Nu faci niciodata cu boabe incoltite, Amedeo? E drept ca e mai mult de munca decat cu enzime dar castigi la arome. Plus ca e si mai interesant sa faci totul natural. Mie chiar imi place cum a iesit rachiul asta din orez si grau incoltit. Parca imi pare rau ca trebuie sa-l amestec cu gutuile.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Primii doi ani am folosit malț făcut după metoda ta, da` cīnd m-am hotărīt să produc mai mult am trecut pe enzime, la un necesar cam de 15kg pe săpt. e cam nasol să faci 200-250kg de malț īn sistem casnic. Da` anu` ăsta mi-am propus să fac o damigeană de 50 cu Așkey din grīu plămădit cu malț și fermentat pe tărīțe, dar distilat pe limpede, așa că o să mă pun să fac fro 30-40kg de malț cīnd s-o face frumos de-a binelea p-afară, ca să-l pot usca rapid la soare.
Și am zis mereu c-o să studiez problema asta cu malolacticele, citisem cīndva despre ce și cum, și cic-ar face bine la unele vinuri, și pe la alcooale, da` mai pe la sfīrșit parcă, nu la īnceputul fermentării, cīnd cică chestiile rezultate īn urma acidului lactic, sau malic?, ar facilita extragerea și combinarea mai bună a aromelor din stejar. Sau cam așa ceva!
Io cu ploaia asta m-am oprit din plămădit, ploua īn draci dimineață, n-aveam chef să stau p-afară... Ba mint, de fapt tot am plămădit ceva, o iahnie de fasole pestriță cu cozi afumate de porc!
Ai industrie acolo si n-ai niciun stres. Imi place spiritul cutezator.
Malolactica la vinuri e altceva, e fermentatie secundara dupa fermentatia alcoolica si are ca scop transformarea acidului malic in acid lactic care e mai putin acru. Atat cunosc si nu ma bag sa scriu mai multe ca sunt altii care stiu mai bine. N-are legatura cu ce ziceam.
Poate nu m-am exprimat corect. Am zis "lactica" dar nu e numai lactica, e si putin alcoolica si acetica. Depinde foarte mult ce contine mediul de cultura cu precadere. Graul incoltit nu prea contine multe zaharuri simple ci mai mult amidon, tarate si alte chestii. Fermentatia spontana la maltul verde cred ca e mai degraba similara cu cea a rejuvelacului, borsului sau kvasului, unde la baza sta tot o fermentatie lactica.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Dupa adaosul de alcool peste gutui am ajuns, dupa calcule, la un procent alcoolic de 27% si un volum de 21 de litri. Plamada e destul de fluida acum si cred ca se va subtia si mai mult odata cu macerarea.
Ce ziceti, sa las asa pentru distilarea finala sau sa-i mai adaug apa? Volumul util al cazanului e de 30 de litri. Daca as pune apa pana la 30 de litri as cobori taria la 19%. Nu vreau sa va zic deocamdata cum gandesc eu, vreau sa aud intai parerile + argumentele voastre.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Singura chestie la ce-ai făcut tu, o am cu procentul alcoolic poate prea mic, după mine!, pentru macerare. Da` pot să greșesc, poate 27% or fi īndeajuns ca să extragă chestiile mișto din gutui. Probabil că există studii despre cum se extrag mai bine toate substanțele astea de dau miresme și gust, da`io neavīnd fructe n-am fost nevoit să mă documentez și să aprofundez problema, vorbesc din auzite și prea puțin din proprie experiență. Și am mai și rămas corigent la chimie īn liceu!
Iar referitor la distilarea plămezii, io aș dilua pīnă pe la 10-11%, asta īnsemnīnd fro 52-55 de litri, și aș face două distilări simple și rapide, colectīnd poate separat cap+ape aromate funcție de aromele, bune sau nu, care ies, iar la final o distilare de lămurire īn care poți include sau nu ce ai separat prima oară. E greu de dat o rețetă perfectă, fiecare rachier se bazează pe experiență, nas, gust și rezultate anterioare...
Iar ca argument al părerii mele, mă gīndesc că īn cazul ăsta, al unei plămezi īmbunătățite, o distilare la o concentrație alcoolică cīt mai apropiată de cea obținută natural prin fermentarea fructelor ar scoate arome aproape identice calitativ, iar prin cantitatea mai mare de plămadă s-ar lungi timpul de extragere a aromelor, reușind poate să se extragă puțin mai multă aromă dintr-o cantitate inițială mai mică de fruct. Zic și io... o fi sau nu logic, dacă am căzut de prost vina e a ta că ne-ai cerut părerea!
Sam ... ... eu as merge pe capacitatea maxima a cazanului trebuie sa fie si Marfa in cazan sa aiba de unde se evapora
Corect cu fermentatia malolactica.
Amedeo ... ... sa inteleg ca tu storci de 2 ori ? pai cred ca exagerezi ... pe mine storsul ma tine departe de asta... De ce nu scurgi doar prima data si apoi pui apa ==> apoi storci
eu asha ash face !
_______________________________________ "O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Nu-ți mai amintești tu Caberlot, da` așa făceam pe vremuri, scurgeam īn sedilă și apoi băgam la teasc. Dar pentru că aveam teascu` prea mic și nu puteam pune toată cantitatea de plămadă īn el trebuia să fac manevra asta de 3 ori ca să storc o plămadă. D-aia nici nu mai spălam tărīțele, ar fi trebuit să repet iar toată treaba. Acum avīnd un teasc īn care intră din prima toată cantitatea de plămada e mult mai simplu și eficient să bag la teasc de două ori fără să mai fac nici o scurgere.
Mie imi suna interesant o distilare simpla pornind de la 27% tarie. Cred ca inima distilatului s-ar duce undeva la un 52%, exact cat trebuie sa aiba o palinca buna.
Deasemenea, imi pare interesant si ce spui tu, Amedeo. O reducere la 10% si dubla distilare simpla, dar aici as avea cateva obiectii. Inseamna sa adaug multa apa, lungesc treaba, fierb doua cazane nu unul si, in plus, cred ca la doua distilari ai mai putine arome decat la una singura.
Ar fi si varianta a treia, a lui Caberlot, umplu cazanul reducand la 20% si fierb o singura data. Ar iesi pe la vreo 40-50% cu distilare simpla si pe la vreo 85-90 cu coloana. Nu ma gandesc sa urc atat de sus taria. La peste 80% pierzi multe arome.
Ti se pare prea mic procentul de 27%, Amedeo? Pai mi-ar fi trebuit mai mult alcool, nu mai aveam. Stii la ce ma gandesc? Am tot avut ocazia sa distilez plamezi de 10%. Acum am ocazia sa distilez o plamada de 27%, ceea ce este neobisnuit si poate voi descoperi vreun secret. Oricum la cat de slab vizitat e forumul sunt sigur ca ar ramane doar intre noi 3. Voi putea separa foarte putina frunte si cozi, dat fiind faptul ca rachiul adaugat a fost bine separat. Deci nu mai am mare lucru ce da la o parte. Singura chestie e sa iasa tot ce trebuie din gutuile alea si n-ar avea de ce sa nu.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Caberlot, la plamada de orez curge zeama singura, crede-ma, nu trebuie sa storci nimic. Framanti un pic sedila sa curga mai cu spor, cam cum ai mulge vaca. Nu iti imagina ca e cine stie ce efort. Oricum cea mai mare parte din zeama se scurge singura. Eu mai si storc dar nu prea merita pentru inca 5-10% in plus daca nu-ti place sa te fortezi.
Nici la malai sau all malt nu merge greu. Poate ca la orez merge cel mai usor ca raman foarte putine chestii in sedila.
Ti-as fi aratat alaltaieri taratele dupa stoarcere dar le-am aruncat. Erau uscate. Tarate de la 16 kg boabe au intrat lejer intr-un sac de gunoi de 35 de litri si nu m-am chinuit deloc.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Cantitatea de compuși care dau aromele e aceeași, īntre o plămadă mai lungă și una scurtă ar fi diferită doar concentrația lor și eventual posibilitatea sau imposibilitatea de a fi extrași, cu necunoscutele aduse de concentrația de alcool, care nu știm sigur īn ce procent, mai mare sau mai mic, e benefică sau nu... Īncearcă după cum ți-e mai comod și vezi ce iese, că oricum n-ai decīt o singură īncercare, dacă nu ești mulțumit data viitoare alegi altă metodă.
Așa ies tărīțele mele după stors, īn poza asta e jumătate din turta care iese de la teasc, deci tărīțele de la aprox. 7,5kg de grīu, iar găleata plină pīnă sus ia 6,5kg de grīu măcinat.
Plamezi hibride – poza de Amedeo, in Bauturi distilate · 106.5KB
Mie imi place mai mult cum merge storsul la mana ca poti sa framanti compozitia si curge mai usor. Spre final tot mai curge daca rascolesti taratele si storci din mai multe parti, ca te intrebi "de unde tot curge atat?". Pe cand la teasc nu poti sa rascolesti.
Nu stiu cum am putea face o comparatie, care tarate ies mai uscate, ale mele stoarse in maini sau ale tale la teasc? Cred ca ar trebui sa cantarim taratele rezultate din aceleasi cantitati de grane si apa initiale. Cand vin pe la tine poate facem o intrecere, maini vs. teasc.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Da, că altă treabă mai bună n-om avea, crezi că paharele și farfuriile se golesc singure! Adevărul e că n-am avut niciodată curiozitatea să le cīntăresc, poate diseară după ce oi termina de stors plămada pe care o aștept īncă să se răcească.
trebuie sa fie si Marfa in cazan sa aiba de unde se evapora 
