heii Marinache, nu am contrazis calculul tau ... mai ales ca experientza lui Sine arata ca ai dreptate
... ce am vrut sa subliniez era ca ... problema asta a convertirii amidonului in zahar la cereale pare f.f. delicata , o problema de finete ce mai ... si am sugerat o metoda de dozaj mai usoara asta mai ales ca ... daca folosesti sare de lamiie cristale ... risti sa masori una si miine rezultatul sa fie altul , dupa ce se dizolva bine cristalele si se omegenizeaza amestecul
... e clar ca ... trebuie sa folosesti un indicator ... si cel mai simplu e cu hirtie de turnesol --sau cum se cheama
zzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzz
despre butoiae ... stiu ca americani , la burbonul lor folosesc butoaie noi ... pe care apoi le cumpara scotienii -astia sunt zgirciti
... poate ca ... gustul BUN si DEOSEBIT la cabernetul meu vine de la butoiul care a fost pregatit pt wisichi ...
repet am un butoiash de 5L ... pe care l-am umplut cu vin de 5-6- ori ... am inceput cu 3 saptamani si am ajuns la 2 luni si sunt inca surprins ce influentza buna si rapida are asupra vinului ...
... incerc sa rodez butoiul pe vin ... si apoi o sa am nevoie de 15L de coniac ca sa rodez butoiul ... etc. ... si acum nu am spatiul necesar pt atita productie ... si nici nevoi asa mari ... asa ca stau pe aschii ... de mai multe feluri ... stejar, artar, cires , hickory si dud .
DAR ce zici de afirmatia lor=J-D ca ... filtreaza distilatul crud prin nu stiu cite picioare de carbune de artar ... ==> de aici rezulta f. "smouth" ? IUNICU ... zicea ceva de resturi de zahar ars in carbunii aia ... pai ... la cit de ars e lemnul ala ... nu stiu ce ar mai putea ramane acolo ??? ,,, sau poate asa cum zice reclama lor ... parfumul vine si de la aprins lemnele cu wisichi===>probabil fractia de cap
... am niste scindurele de artar ... o sa le tai ... si la vara fac si carbunele ala ... sa vad ce iese ????????????
parca Jack Daniels are un film de promovare in care apare si treaba cu distilatul crud trecut prin carbune , produs prin arderea lemnului - . Stim sigur ca e din artar ? Da, acest arbore produce un sirop .A m fost in Canada si recunosc ca am fost impresionat .Pus in cafea siropul da un gust placut.Teoretic e posibila si treaba cu extragerea zaharului din lemnul ars.Siropul caramelizat are un gust care poate explica buchetul Jack Daniels.Acelasi gust -miros poate veni si din butoiul de stejar ars in care se invecheste distilatul lor .Sunt detalii de reteta .Poate ca ei urmaresc si o anumita indepartare a unor substante nedorite cine stie -. Cred ca este un efect combinat. In Franta ,daca mergi sa vizitezi o crama celebra, iti vor arata un loc amenajat ca acum 100 de ani in care aproape totul e din lemn :zdrobitoare ,prese etc . Vei pleca convins ca vinul nu are treaba cu inoxul .Pe mine m-a mirat ce productie anuala declarata de ei in raport cu capacitatea foarte mica a cramei .Adevaratul combinat de vinificatie era undeva dupa un deal - Chestia cu aschiile e ptr accelerare .Rusii o practica la cognac si ei de mult timp dar pun un rumegus special nu stiu exact cum e pregatit . Maturarea accelerata in prezenta rumeguslui sau aschiilor e cam ca machiajul la fete - Poate fi o cale de a ajunge cu costuri mai mici la un rezultat oarecare. Americanii considera invechirea accelerata cu aschii de stejar sau artar prajite o falsificare. Iti retrag imediat licenta daca te prind ca practici aceasta metoda.
Folositi orez in proportie de 200 gr la 60 litri pentru echilibrarea ph-ului si nu mai filosofati cu te miri ce adaosuri... maine poimaine creati si de aici legende care cu greu vor fi demontate... aviz amatorilor! hai noroc!
Cand punem orezul? In timpul fierberii, inainte de fierbere, dupa plamadire?
La inceput, la fel ca si la varza murata...
_______________________________________ Decat mult, prost si ieftin, mai bine putin si bun, la acelasi pret !
Folositi orez in proportie de 200 gr la 60 litri pentru echilibrarea ph-ului si nu mai filosofati cu te miri ce adaosuri... maine poimaine creati si de aici legende care cu greu vor fi demontate... aviz amatorilor! hai noroc!
Cand punem orezul? In timpul fierberii, inainte de fierbere, dupa plamadire?
La inceput, la fel ca si la varza murata...
Orezul se plamadeste ca si malaiul . Este nemaltificabil .
... da e un videoclip de promovare unde povesteste J-D cum fac ei bautura lor ... acum au scos un wisichi cu miere nu l-am gustat inca
... si zici ca se mai pot gasii urme de zahar caramelizat ... intr-un carbune de lemn deja ars la negru ???
... mie imi e greu sa cred ca ... carbunele ala si scoate si baga ceva in acelasi timp ... la fel cum ma mira ca folosesc un butoi o singura data ... la cit produc ei ... au milioane de butoaie ... probabil ca face o purificare carbunele ... si butoiul da culoarea si aroma etc.
ORICUM ... METODA INDUSTRIALA TREBUIE ADAPTATA LA ... UZ CASNIC=HOBY ... asa cum am mai zis pe aici ... -nu am nici beci=spatiu ... -si nici cantitati mari=fac doar pt mine ... -si nici timp sa astept 10-15-20 de ani ca sa vad ce iese si sa repet retea ASA CA MA VAD NEVOIT SA RECURG LA ASCHII DE DIFERITE ESENTZE SI CU DIFERITE GRADE DE ARDERE !!!
merci de sfaturi!
_______________________________________ "O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Cand punem orezul? In timpul fierberii, inainte de fierbere, dupa plamadire?
La inceput, la fel ca si la varza murata...
Orezul se plamadeste ca si malaiul . Este nemaltificabil .
Marinache, cu tot respectul, nu vorbeam despre plamadirea orezului ci de rolul sau ameliorator in reglarea ph-ului in plamezile"bolnave". Un detaliu de consemnat: la varza murata se pune de 10 ori mai putin decat in plamezile unde se urmareste fermentatia anaeroba, deci 20-30 grame, adica doua linguri pentru supa... daca se pune mai mult rasolul devine lesios si invers va pisca tare la limba, va fi prea acru si cu miros agresiv...
_______________________________________ Decat mult, prost si ieftin, mai bine putin si bun, la acelasi pret !
Am baut un Jim Beam cu miere si nu am fost foarte impresionat. Nu e nici whisky nici lichior, e o corcitura.
Despre filtrarea distilatului prin carbune de artar si exractia zaharurilor caramelizate din acesta am citit intr-o cartulie care trata metodele de producere a whiskyului. Pana de curand eram ferm convins ca aia ard defapt lemn de stejar pentru filtrare.
Orezul se plamadeste ca si malaiul . Este nemaltificabil .
Marinache, cu tot respectul, nu vorbeam despre plamadirea orezului ci de rolul sau ameliorator in reglarea ph-ului in plamezile"bolnave". Un detaliu de consemnat: la varza murata se pune de 10 ori mai putin decat in plamezile unde se urmareste fermentatia anaeroba, deci 20-30 grame, adica doua linguri pentru supa... daca se pune mai mult rasolul devine lesios si invers va pisca tare la limba, va fi prea acru si cu miros agresiv...
Interesanta afirmatie : Orezul regleaza PH -ul plamezior . Prin ce mecansm ?
Despre filtrarea distilatului prin carbune de artar si exractia zaharurilor caramelizate din acesta am citit intr-o cartulie care trata metodele de producere a whiskyului. Pana de curand eram ferm convins ca aia ard defapt lemn de stejar pentru filtrare.
Stejarul transmite distilatelor un gust sl dulceag si o anumita culoare .In plus are o anumita permeabilitate ceea ce practic face ca tot procesul de invechire sa fie foarte complex.Inca nu sunt cunoscute in detaliu toate procesele chmice . Daca aflati notati descoperite de grupul de cercetatori americani in domeniu - sunt binevenite .Ma dau in vint dupa ele - Specia de stejar din America de Nord este superioara celei din Europa.Nu din orice stejar se confectioneaza butoaie de calitate . Dogarii stiu multe detalii . Pentru distilate tip Cognnac, mesterii de la noi aleg cu mare grija lemnul.Nu orice stejar, din orice padure da un lemn pentru butoaie de calitate .Conteaza printre altele si panta (Nord,Est etc ) pe care a crescut arborele. Foarte putini mesteri isi divulga secretele profesionale -
Despre filtrarea distilatului prin carbune de artar si exractia zaharurilor caramelizate din acesta am citit intr-o cartulie care trata metodele de producere a whiskyului. Pana de curand eram ferm convins ca aia ard defapt lemn de stejar pentru filtrare.
Intreb :esti convins ca se arde lemn de artar pentru a obtine acel carbune?
Nu as baga mana in foc pentru asta dar, atunci cand primesc infomatii din mai multe surse, tind sa o cred pe cea care vine din sursa mai informata. Parerea ta care este? Care ar fi provenienta carbunelui?
...nu le stie strava bas pe toate, oricum multzam fain de aprecieri. Din pura curiozitate am dat o raita pe vechiul forum(cel intunecat de creierii alterati cu frunte) unde in afara din cunostintele mele am lasat si putin suflet... dar cam asa-i regula sportului la romani in general, nu conteaza ca se caca vaca-n sistar ca doar sunt destui care nu stiu gustul adevarat al laptelui! Nici macar vorba rusului nu mai tine... "ca sa-ti placa caviarul trebuie sa sti ce gust are"...
Raspunsul lui iunicu catre nihaim... de dincolo, referitor la folosirea apei distilate (mesaj #671), vreau sa spun ca ideal este folosirea apei demineralizate, si nu doar distilate... obtinuta prin osmoza inversa. Este apa folosita in laboratoare sau varianta simpla si la indemana tuturor... apa care se foloseste la calcatoarele de rufe.
In postul lui somogon din 21-02-2012 13:21:06 spune: "Īn aşteptarea primelor picături... Separ primii 250 ml din 50 litri plămadă."... Foarte corect! Insa trebuie explicat... sfertul ala de litru (de regula aceasta cantitate se separa la 100 kg[nu litri] de plamada din fructe, adica 50ml la 20kg, dar la fel de corect se aplica la plamezile-must, in special din sirop de zahar sau cu adaosuri echivalente, adica 50ml la 10 litri[nu kg] sirop-plamada) este FRUNTEA! Fractiune extrem de toxica! Spun doar fruntea pentru ca la instalatia lui nu obtine "aramitza", ca urmare a materialelor folosite in costructia instalatiei... lichidul care se identifica cu prima picatura si pana la inceperea fruntii, de culoare albastruie nefireasca, cu miros sufocant si care apare in cazul instalatiilor de cupru la punerea lor in functie pentru primele dati din sezon, cu precadere atunci cand instalatiile nu au fost conservate corespunzator pentru perioada de repaus...
Tot aici trebuie mentionat ca FRUNTEA in nici un caz nu se va mai folosi la o alta distilare cum se practica in destul de multe cazuri... GRESIT! Daca in cazul cozilor procedeul este corect cu respectarea unor proportii, nu insamna ca trebuie generalizat si aplicat frectiunii de frunte. Iata cum descriam FRUNTEA in cartea "Instalatia vesela" : ..."inca de la prima picature vom descoperi ca acesta are o concentratie uriasa de alcool, mai mult chiar decat 90% din volum, degaja un miros pregnant de solvent, (asemanator cu cel de adeziv, banda lata scotch). Atentie, acest lichid nu este bun si poate fi folosit ca si combustibil la aprinsul carbunilor de gratar"... ..."Aceasta fractiune nu se va lasa sau depozita la voia intamplarii, ci se va colecta in recipienti siguri, cu sistem de inchidere ermetica, (unele pet-uri din masa plastica rezistente la solventi reprezinta o categorie acceptata de recipienti), si fara etichete ale altor continuturi anterioare, acestea indepertandu-se in totalitate si aplicadu-se altele cu inscriptia « DESEU TOXIC DIN DISTILARE », cu caractere mari, cat mai vizibil si citet, asigurandu-va ca etichta se sustine solid de suprafata recipientului si nu poate fi indepartata usor. Acesti recipienti, ermetic inchisi, si in conditiile de mai sus, se pot preda separat de restul deseurilor menajere firmelor de colectare specializate. Nu consumati, nu lasati sa se evapore si nu inhalati acest lichid ! Nu-l depozitati alaturi de bauturi potabile si nu-l lasati la indemana copiilor ! Nu-l aruncati la intamplare !"
Referitor la ulimul post, unde somogon face referire la etapa de invechire... este tipic lui ghebos: repede! informatii corecte! scurt si la obiect! un prieten bun care si-a schimbat balana...dar naravul ba! Sunt sigur ca stie, insa din dorinta de a expune cat mai multe informatii la viteza omite factorul "rabdare"... Oare inainte de IMBATRANIRE, dupa terminarea procesului de distilare nu urmeaza etapa FINISARE ??? Stiam ca sti, dar... cam asa spuneam eu in "Instalatia vesela" : ..."Etapele viitoare sunt cunoscute sub denumirea generala de finisare. Finisarea consta in diluarea distilatului, filtrarea acestuia si aromatizarea. Diluarea se face cu apa distilata demineralizata si numai atunci cand distilatul depasete 40% alcool. Filtrarea se face prin filtru de carbune. Aceasta consta in purificarea distilatului cu carbon activ pentru eliminarea uleiurilor esentiale(fuzel - in literatura internationala de specialitate), care presupun ca ati retinut ca au miros si gust urat, desi nu sunt toxice sau periculoase consumului uman. Tot aici se elimina aproape in totalitate substantele care s-au "furisat" in distilat cu grad ridicat de toxicitate."
Inca odata vreau sa salut initiativa celor care au infiintat acest forum! Felicitari! ...si cand ma gandesc la ghebos ca acum cativa ani ceea ce stia despre producerea alcoolului era doar o nebuloasa, un camp magnetic cu aceeasi sarcina cu distilatul de alcool... m-as bucura sa-i urmeze exemplul cat mai multi! FELICITARI samogon! Ai toata admiratia mea.
Salut o corectie operatia de filtrare prin carbune pentru indepartarea anumitor mirosuri nedorite este optionala si se face de regula dupa distilare NU dupa invechire.Daca totusi ti neaparat sa filtrezi dupa invechire vei reusi performanta sa indepartezi si compusii de buchet .Poti sa filtrezi pe carbune ,dupa invechire, daca doresti sa indepartezi un anumit iz ,miros urit aparut accidental .Nu poate fi insa o practica uzuala . spor
Nu as baga mana in foc pentru asta dar, atunci cand primesc infomatii din mai multe surse, tind sa o cred pe cea care vine din sursa mai informata. Parerea ta care este? Care ar fi provenienta carbunelui?
Poate fi lemn de artar, nu exclud aceasta varianta - Artarul are mult zahar in raport cu stejarul .Daca arzi artar este sigur ca vei avea mult zahar caramel.Daca informatia ta e din suras sigura no problemo -. Eram doar curios - spor
... un anumit tip de artar are mult zahar ... mai exact 2-3 specii cred
... oricum o plantatie de artatr intra pe rod ... dupa cam 20 de ani
... si seva aia se colecteaza in feb-martie ... in rest nu ! deci ... atunci se taie si artari pt J-D ?
tot ce se poate ...
p.s. am baut un amestec de wischi cu sirop de artar ... SORTILEGE parca ... bun si am baut si la ... Cabana Sucre unde se face siropul ... un amestec cald de sirop cu rom ... si mai bun parca ... asta era dupa 2 ore de umblat prin padure si adunat seva de artar ... daca bine tin minte dse cer cam 40L-60L (nu mai caut) pt un litru de sirop ...
_______________________________________ "O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
e artar pt sirop ... asa cum v-am spus ... sunt 2-3 specii ... si sunt necesari 40-60 L de seva pt un L de sirop ... si se colecteaza doar primavara cind e ziua + si noaptea - ...
intrebarea e ... dupa focul ala mare cind lemnul devine carbune negru ... ce urme de zahar , tanini sau ce mai vreti voi ... mai raman ?
... si nu cred ca ma insel cind zic ca ... am pus pe la aschii sau butoaie filmuletzul ala in care se arata ce foc se face cu lemnule de artar ca sa se produca carbunele ... ... si acolo se laudau ca aprind focul cu wisichi ... sa-l bea ei pe ala de foc !
am putea verifica ... temperatura de carbonizat lemnul si cea de carbonizat zaharul ... dar cred ca la lemn e mai mare sau egala ... poate ma insel ... dar PAREREA MEA E CA MANGALUL=CARBUNE DE LEMN F ACE O FILTRARE+CURATARE ... si gustul vine din butoiul nou
_______________________________________ "O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Scuze pentru reluarea discutiei: sa inteleg ca nu se supune actiunii beta-amilazei decat graul sau orzul incoltit?
marinache a scris:
Va recomand urmatoarea metoda de plamadire folosind malai si malt de secara sau orz : 1 kg malt macinat , 4 kg de malai potrivit ca granulatie si 17 litri apa cu PH 5.3-5.5 .In apa de 50 grade se adauga treptat ,sub agitare , cerealele .Dupa amestecare ridica temperatura la 85 -86 grade ;mentine 30 min.;creste la 100 grade si mentine 20 min.Mai departe aceasta plamada gelificata poate fi folosita ca decoct sau nu .Se lasa la racit pina la 72 grade .In urma fierberii, alfa si beta amilazele din malt vor fi distruse . 2)Separat 1 kg malt se amesteca cu 3.5 litri apa de 70 grade cu PH 5.3 5.5 , astfel ca temeperatura finala sa fie 63 -65 grade cind actioneaza B- amilaza ;se mentine aprox 30 min. Amesteca cu plamada 1 si ridica temeperatura la 72-73 grade ; mentine 20- 30 min pentru zaharificarea sub actiunea alfa amilazelor ;bun ar fi un control al zaharificarii cu solutie de iod. Plamada se raceste la 25 grd si se adauga drojdia .In acest mod te asiguri ca ai randament corect si eviti probleme de fermentare. E buna si metoda propusa de voi anterior dar da randamente mici in alcool vs amidonul introdus . Metoda de mai sus cere un efort mai mare dar da rezultate mai bune ,Este un raport calitate cost mai echitabil . Am presupus ca maltul este de calitate acceptabila si nu avem nevoie de palierul de 45-50 garde pentru actiunea enzimelor proteolitice
Scuze pentru reluarea discutiei: sa inteleg ca nu se supune actiunii beta-amilazei decat graul sau orzul incoltit?
marinache a scris:
Va recomand urmatoarea metoda de plamadire folosind malai si malt de secara sau orz : 1 kg malt macinat , 4 kg de malai potrivit ca granulatie si 17 litri apa cu PH 5.3-5.5 .In apa de 50 grade se adauga treptat ,sub agitare , cerealele .Dupa amestecare ridica temperatura la 85 -86 grade ;mentine 30 min.;creste la 100 grade si mentine 20 min.Mai departe aceasta plamada gelificata poate fi folosita ca decoct sau nu .Se lasa la racit pina la 72 grade .In urma fierberii, alfa si beta amilazele din malt vor fi distruse . 2)Separat 1 kg malt se amesteca cu 3.5 litri apa de 70 grade cu PH 5.3 5.5 , astfel ca temeperatura finala sa fie 63 -65 grade cind actioneaza B- amilaza ;se mentine aprox 30 min. Amesteca cu plamada 1 si ridica temeperatura la 72-73 grade ; mentine 20- 30 min pentru zaharificarea sub actiunea alfa amilazelor ;bun ar fi un control al zaharificarii cu solutie de iod. Plamada se raceste la 25 grd si se adauga drojdia .In acest mod te asiguri ca ai randament corect si eviti probleme de fermentare. E buna si metoda propusa de voi anterior dar da randamente mici in alcool vs amidonul introdus . Metoda de mai sus cere un efort mai mare dar da rezultate mai bune ,Este un raport calitate cost mai echitabil . Am presupus ca maltul este de calitate acceptabila si nu avem nevoie de palierul de 45-50 garde pentru actiunea enzimelor proteolitice
Corect, la porumb se evita palierul de 63 grade. Amidonul din porumb , cartof , cere conditii termice mai dure .E nevoie de fierbere la 100 grade, pentru solubilizare acestuia .Dupa fierbere e nevoie de racire la 73 grade pentru zaharificare si alfa amilaza +PH adecvat .Enzima se adauga dupa racire, la 73 grade ,deoarece este termosensibila -. Aceste e metoda industriala pentru obtinerea de alcool rafinat , whisky, bere cind utilizam si malaiul .Sigur ,poti sa nu fierbi separat malaiul dar vor apare unele probleme la fermentare. Porumbul ,cartoful nu poseda enzime si de aceea trebuie avuta in vedere adugarea lor din exterior -. spor
... mai ales ca experientza lui Sine arata ca ai dreptate 
... si am sugerat o metoda de dozaj mai usoara 
. Stim sigur ca e din artar ?
si am baut si la ... Cabana Sucre unde se face siropul ... un amestec cald de sirop cu rom ... si mai bun parca ... asta era dupa 2 ore de umblat prin padure si adunat seva de artar ... daca bine tin minte dse cer cam 40L-60L (nu mai caut) pt un litru de sirop ...
si se colecteaza doar primavara cind e ziua + si noaptea - ... 
