e ce se vede in sticla + 8-9 aschii de 1 cm2 si groase de 3-4 mm ... si dupa 10 zile la temperatura camerei ... colorare rapida=TEST ... LA GUST ... E CAM GREU SA ADAUGI CEVA IN 10 ZILE LA "DOUA PRUNE"
despre SLIVOVITZ ... numai de bine ... dar parca palinca noastra e mai aromata ... chiar daca are 52+ ... ... face si MARGELE
ASCHIILE SE VAD PE FUNDUL STICLEI ... ... PACAT CA NU SE VEDE TOT PAHARUL CA ERA O POZA SUPER CU STICLA REFLECTATA PE PAHAR ...
TEHNOLOGOIE SLIVOVITZ : se aduna prunele etc. CA LA RACHIUL DE CRACA ... cind sunt gata de fiert .... se scurge zeama si se fierbe o data ... OTCA rezultata se pune peste prunele ramase in butoi ... se lasa 2 saptamani si se redistila cu totul ... lichid +prune (de pe internet reteta)
poate ca Strava ... ne poate spune mai multe
... pt. mine acum chestiile aste cu ... prune,meresi pere ... sunt SF-uri acum
dar am strugurii ... si la toamna poate ca o sa incerc ... un coniac din muscat sau altceva aromat ... o sa-i pun ceva apa ca sa iasa un vin de 9 grade = sa fiu sigur ca fermenteaza tot zaharul din struguri ... mai mult nu pot sa fac
SAU POATE CA O SA DISTIL TOT ... SA IASA O GRAPA DELUXE ?
Maturarea in butoi de stejar – poza de Caberlot, in Butoaie si recipiente · 40.5KB
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Vinul l-am facut demi-dulce cu o tehnica mai complicata. Pentru inceput l-am fermentat pana la sec (densitate 997) apoi l-am indulcit cu must pastrat initial pe care l-am pasteurizat.
asta e tehnica de CHAMPAGNE ... BRAVO !
CU CIT E VINUL MAI DULCE ... CU ATIT DOZA DE SULF E MAI MARE !!! daca vrei o sa caut ... cit si cum ...
cind bei un vin dulce ... de ex. o grasa de cotnari ... fii atent la gustul de metabisulfit-de obicei se simte ... E GUSTUL ALA DE PIC -cind eram elevi stergeam cerneala cu PIC
ai dreptate cantitatea de sulf e data de zaharul rezidual, alcool si aciditate. Exista si diverse tratamente termice (la cald sau rece). Eu il practic pe cel la cald, la rece nu am infrastructura. Teoretic adusul de sulf poti sa-l tinzi spre zero.
referitor la gust depinde de ce metabisulfit folosesti de sosiu sau potasiu. De cele mai multe ori am folosit metabisulfitul de sodiu pe care-l folosesc si la dezinfectare. Exista controverse ca ar lasa un usor gust. Din experienta mea, pot sa spun ca eu nu ma simtit acest gust. In ultimul timp insa folosesc metabisulfitul de potasiu la stabilizare (sub forma pastilelor Campden) La vinul rosu exista si o dilauare a culorii prin folosirea sulfului.
Sorbatul de potasiu se foloseste la vinurile cu zahar rezidual pentru prevenirea re-fermentarii. Insa si el aduga sulf.
si mai important ca toate : TINE VASELE PLINE TOT TIMPUL ! (cu minimum de aer ... citiva cm 2-3-4 in gitul la damigeana )
ai dreptate sunt metode bune.. si le aplic Mai folosesc,: -vinificarea in alb (reduc timpul de expunere) am un Muscat de Hamburg de anul asta roze. Insamantez cu drojdii selectionate pentru compensarea separarii rapide a mustului. - cresc gradul de alcolemie al vinului spre 13% si peste - incerc sa controlez aciditatea spre a ni fi prea mare. - din cand in cand am mai si pasteurizat
Sulful incerc sa fie minim in aceste conditii.
E drept ca mai si gresesc: in urma cu o luna o sticla de vin a explodat (era tinuta la temperatura camerei). A avut ...sau are (pentru ca mai am din el) cam 17g de zahar rezidul si nu am pus suficient metabisulfit si sorbat
NU AM PASTEURIZAT NICIODATA =cred ce se schimba gustul ... insamintarea cu drojdii o practic si eu ... le cumpar sau ... de la un vin care a trecut anul si a mai depus ceva pe fundul damigenei ...
BENTONITA ai incercat pt limpezire ... face si o deproteinizare ... deci stabilizeaza situatia
17 g ... era deja un demidulce ... intre 12-40g/L MAI BINE AI INCERCA CU STICLE DE SAMPANIE , ALEA NU CRAPA SI AI SANSA SA FACI O SAMPANIE DE CASA
... SORBAT nu am folosit inca ...
fac pasteurizarea la 70 grade timp de 5 min; gustul nu se schimba..cel putin eu nu am sesizat si niciunul din "degustatori"
pentru limpezire folosesc enzimele in procesul de fermentatie (pentru diminuarea pectimelor); ceea ce practic imi ofera o limpezire mai facila. Nu am folosit bentonita, ci limpezitor din doua substante A si B (si acest limpezitor ca si bentonita este natural) - rezultatele sunt excelente. Nu spun numele sa nu fac reclama.
Pentru îndulcire poţi folosi îndulcitori care nu fermentează: 1. Lactoza 2. îndulcitori naturali, noncalorici de tipul stevia 3. Polioli sau zaharurile-alcool (manitol, sorbitol, xilitol, eritritol, etc). însă NU sunt deacord cu îndulcitorii artificiali de tipul aspartam, ciclamat, acetasulfam, sucraloză, etc. De obicei se foloseşte lactoza şi sorbitolul. Deşi dacă eşti intolerant la lactoză o să ai probleme. Deci nu văd necesară pasteurizarea cu o megadoză de sulfiţi pentru a face vinul o băutură moartă, intertă biologic. Pentru a reuşi un vin dulce trebuie o sulfitare puternică înainte să-i pui zahărul, ca orice celulă de drojdie să fie ucisă. La vinuri dulci eu nu ma bag, mai ales că nu mă fascinează gustul dulce. Dar dacă aş vrea un vin dulce aş apela la înlocuitori ai zahărului care nu fermentează şi care desigur nu sunt toxici precum este aspartamul. În mod natural sulful este conţinut într-o cantitate foarte mică, aici vorbim de doze. Nu substanţa e nocivă, ci doza.
Cu plasticul mă refeream la ce a scris Caberlot că îmbutliază în sticle de perla harghitei.
Pasteurizarea distruge tot ce are bun vinul şi îl transformă într-o băutură moartă. Pasteurizarea aş face-o doar ca să salveze vinul de la o oţetire iminentă.
Poţi da nume, ştim că nu eşti spamer Ai încercat şi gelatina, albuşul de ou sau cleiul de peşte? Enzimele pectolitice la fermentarea pe boască sunt suspectate că ar da mai mult metanol din cauza descompunerii pectinei. Deşi implicată în reacţie este pectinesteraza, eu aş prefera să nu le folosesc, pentru liniştea interioară.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Pentru îndulcire poţi folosi îndulcitori care nu fermentează: 1. Lactoza 2. îndulcitori naturali, noncalorici de tipul stevia 3. Polioli sau zaharurile-alcool (manitol, sorbitol, xilitol, eritritol, etc). însă NU sunt deacord cu îndulcitorii artificiali de tipul aspartam, ciclamat, acetasulfam, sucraloză, etc. De obicei se foloseşte lactoza şi sorbitolul. Deşi dacă eşti intolerant la lactoză o să ai probleme. Deci nu văd necesară pasteurizarea cu o megadoză de sulfiţi pentru a face vinul o băutură moartă, intertă biologic. Pentru a reuşi un vin dulce trebuie o sulfitare puternică înainte să-i pui zahărul, ca orice celulă de drojdie să fie ucisă. La vinuri dulci eu nu ma bag, mai ales că nu mă fascinează gustul dulce. Dar dacă aş vrea un vin dulce aş apela la înlocuitori ai zahărului care nu fermentează şi care desigur nu sunt toxici precum este aspartamul. În mod natural sulful este conţinut într-o cantitate foarte mică, aici vorbim de doze. Nu substanţa e nocivă, ci doza.
Cu plasticul mă refeream la ce a scris Caberlot că îmbutliază în sticle de perla harghitei.
Pasteurizarea distruge tot ce are bun vinul şi îl transformă într-o băutură moartă. Pasteurizarea aş face-o doar ca să salveze vinul de la o oţetire iminentă.
Poţi da nume, ştim că nu eşti spamer Ai încercat şi gelatina, albuşul de ou sau cleiul de peşte? Enzimele pectolitice la fermentarea pe boască sunt suspectate că ar da mai mult metanol din cauza descompunerii pectinei. Deşi implicată în reacţie este pectinesteraza, eu aş prefera să nu le folosesc, pentru liniştea interioară.
N-am utilizat stevie- poti sa ne spui din experienta ta sau a cuiva pe care-l sti?
Majoritatea inudlcitirolor contin E -uri din categoria 200 ( asa cum ai spus mai sus depinde de doza - de aceea e categoria 200) si 300 exact ce incerc sa evit.
tratamentul termic aplicat poate sa deprecieze calitatile vinului, depinde de parametri temperatura si timp de expunere - de aceea i-am precizat mai sus. Daca te referi la pasteurizare in general .. da intra-devar procedele tehnice utilzate in alta parte decat in vinificatie duc la depreciere. Dac sti vre-un studiu (studii) aprofundate privind deprecierea te rog sa-mi spui si mie, vreau sa le studiez.
Nu am incercat toate metodele de cleiere, fiecare poate spune ce experienta are, materiale sunt multe... produsul utilizat de mine este pe baza de peste - KWIK. Daca aveti experiente cu alte tipuri de produse va rog sa le impartasiti.
Referitor la enzime - daca cunosti niste studii de acest gen - acceptate de comunitatea te rog sa ma ajuti si pe mine , sunt pentru a progresa. Sau poate a facut cineva determinari si aveti ceva date suplimentare
Sorin, te-aş ruga să citeşti mai cu atenţie, nu cred că mesajul meu a avut vreo interpretare ambiguă.
E vorba de stevia, care deşi seamănă cu ştevia noastră nu-i aceeaşi specie (Stevia rebaudiana vs. Rumex patientia). Stevia e o plantă ce conţine steviozida, o substanţă cu gust dulce deşi nu-i zahăr. Se găseşte în magazinele de specialitate (naturiste, plafar) şi se prezintă sub formă uscată sau lichidă. Câteva picături în ceai îndulceşte simţitor. Eu o folosesc din când în când. Nu are efecte secundare negative, ba chiar s-a demonstrat căci creşte sensibilitatea insulinică şi alte beneficii.
Când am spus de "doze" m-am referit la sulf. Desigur, orice aditiv trebuie evitat.
N-am spus că tratamentul termic depreciază vinul, ci m-am referit că distruge ceea ce are valoros vinul - antioxidanţii. Nu că ar fi ceva grav, dar e rău prin faptul că ne-am învăţat să mâncăm şi să bem totul numai pentru gust, neglijând complet beneficiile.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
.E vorba de stevia, care deşi seamănă cu ştevia noastră nu-i aceeaşi specie (Stevia rebaudiana vs. Rumex patientia). Stevia e o plantă ce conţine steviozida, o substanţă cu gust dulce deşi nu-i zahăr. Se găseşte în magazinele de specialitate (naturiste, plafar) şi se prezintă sub formă uscată sau lichidă. Câteva picături în ceai îndulceşte simţitor. Eu o folosesc din când în când. Nu are efecte secundare negative, ba chiar s-a demonstrat căci creşte sensibilitatea insulinică şi alte beneficii.
Multumesc pentru precizari! o sa ma documentez sa vad daca poate reprezenta o solutie pentru mine. In jurul meu sunt persoane care nu prea agreaza vinurile seci. Orice material pe acesta tema e binevenit
Poţi face acelaşi lucru şi cu polioli (zaharuri-alcooli). Nu au efecte negative, ba chiar pozitive, în special pentru prevenirea cariilor. Unul dintre cei mai folosiţi este xilitolul (xylitol) însă ai grijă să nu dai la vreun câine căci ei nu îl tolerează. Nu face confuzie cu îndulcitorii sintetici de tipul zaharină, aspartam, ciclamat, acetasulfam, sucraloza, etc. Aceştia din urmă sunt aditivi toxici.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
experienta mea ... in limpezit vinuri ... se rezuma aproape exclusiv la BENTONITA pe care o recomand tuturor ... nu exista riscul de supracleiere ... si rezultatele sunt suuper ! ... daca exagerezi cu doza ... la vinurile rosii poti sa pierzi din culoare ... poate ca depozitul e mai mare ... dar daca ai rabdare 2-3 saptamani e ok !
... in rest bentonita FACE SI O DEPROTEINIZARE care asigura stabilitatea biologica pe termen lung ... la carte spune ca aproape toate vinurile din comert s-au intilnit cu bentonita ...
am incercat si cu lapte ... pt ca nu credeam ca merge ... a functionat !!! ... dar ma gindesc ca la lapte trebuie sa tragi repede vinul de pe drojdii cind treaba=limpezirea s-a facut ... si eu nu am timp sa merg sa vad de vin in fiecare zi ...
... cu singe de bovine ... nu am testat ... trebuia sa fie proaspat etc.
BENTONITA ... face treaba si e f.f. simplu de utilizat !!!
cit despre vinuri dulci ... nu ma prea omor dupa ele ... dar as aplica acelasi procedeu ca si sorin ... adica un vin tare +un adaos de must dulce pasteurizat ... CE AS SCHIMBA SUNT STICLELE = AS IMBUTELIA IN STICLE DE SAMPANIE in felul asta as fi sigur ca nu mai fac BUM !
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Poţi face acelaşi lucru şi cu polioli (zaharuri-alcooli). Nu au efecte negative, ba chiar pozitive, în special pentru prevenirea cariilor. Unul dintre cei mai folosiţi este xilitolul (xylitol) însă ai grijă să nu dai la vreun câine căci ei nu îl tolerează. Nu face confuzie cu îndulcitorii sintetici de tipul zaharină, aspartam, ciclamat, acetasulfam, sucraloza, etc. Aceştia din urmă sunt aditivi toxici.
Multumesc! o sa incerc sa ma documentez, cand voi avea timp ..totusi apreciez metoda folosita de cineva de aici si rezultatele. Dezvoltari teoretice asupra diverselor tehnici, tehnologi, metode, etc .. pentru mine cel putin sunt de interes restrans
cit despre vinuri dulci ... nu ma prea omor dupa ele ... dar as aplica acelasi procedeu ca si sorin ... adica un vin tare +un adaos de must dulce pasteurizat ... CE AS SCHIMBA SUNT STICLELE = AS IMBUTELIA IN STICLE DE SAMPANIE in felul asta as fi sigur ca nu mai fac BUM !
Va cer scuze! Nu am fost clar in exprimare, de fapt sticla nu s-a spart ci a iesit dopul cu tot cu capisonul de plastic termo-retractabil. Ca o comparatie, imbuteliere era facuta ca orice alta sticla din comert, cu observatia ca dopul de pluta era 22x38 mm - adus din UK
NU SUNT IDEIILE MELE … LE-AM LUAT DE PE INTERNET DINTR-UN REFERAT (recunosc ca sunt lenes la scris )si am pierdut sursa … … DAR CEVA ASEMANATOR SCRIE SI IN CARTEA DE OENOLOGIE
3.1. Vasele de păstrare. Cele mai bune rezultate, în privinţa păstrării şi învechirii distilatelor de vin, se obţin prin folosirea vaselor construite din lemn de stejar cu o capacitate de 500 – 550 litri. în vase mai mari de 550 litri, maturarea decurge mai greu şi se prelungeşte, iar în cele mai mici de 500 litri, pe lângă pierderile mari de produs, se înregistrează şi o intensificare a proceselor de oxidare în masa distilatului, ceea ce atrage o maturare forţata. Avantajele la folosirea butoaielor de 500 – 550 litri decurg din realizarea celui mai favorabil raport suprafaţa de contact / volum de lichid. Din acest punct de vedere Agabaliant G.G. considera că cel mai favorabil raport este de 80 – 90 cm2/litru. In regiunea viticolă Cognac ( Franţă ), în primii doi ani distilatul de vin este păstrat în butoaie de stejar noi ( nefolosite anterior ) după care învechirea are loc în vase folosite în acelaşi scop. Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
3.5. Învechirea rapida a distilatelor de vin. ……………………………….. Rezultate mulţumitoare au fost obţinute prin metoda elaborată de Agabalinţ G.G., care permite învechirea distilatului în rezervoare emailate sau din otel inox, închise ermetic, în interiorul cărora sunt aşezate în mod uniform, doage de stejar, pregătite ca şi cele care servesc la construirea butoaielor pentru învechirea clasică a distilatelor . Se realizează astfel o suprafaţa de contact asemănătoare cu cea oferită de butoaiele în capacitate de 500 l. pentru asigurarea proceselor de oxidare, la intervale de 1.5 – 2 luni, în distilat se incorporează aer sau oxigen, în proporţie de 12 – 15 mg/l. temperatura de păstrare, de-a lungul întregului an este de 25 – 27 o C. în astfel de condiţii, învechirea decurge de 2.5 – 3 ori mai repede, fără pierderi şi cu economii importante de doage de stejar. Din numeroasele experimente se menţionează cel bazat pe temperatura ridicată şi sporirea substanţială a suprafeţei de contact între talajul de stejar şi distilat.
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Îmi place ideea lui Agabalint. Şi eu sunt adeptul metodelor şmechere. Acum unii mai conservatori ar putea să ne înjure că încercăm maturarea forţată cu aşchii/doage, încălzire şi aerisire cu pompă şi piatra de acvariu. Dar cel mai important este rezultatul final.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
PAI ... nu o sa obtinem ce obtin altii in 5-10-20 sau mai multi de ani ... dar nici nu ajungem la pretul lor ... in plus asa avem sansa sa experimentam
ca altfel ... putem produce pentru copii sau nepotii nostrii ceva ... nu stim ce !
EU O SA INCEP SA MAI PRITOCESC DIN CIND IN CIND ALCOALELE ... LA 1-2-3 LUNI NICI NU E MUNCA MULTA
P.S. si la vinuri se mai face cite un pritoc pe an ... dupa virsta de doi ani ... tot in ideea sa mai ia un pic de aer ... ... si de dragul analizei cred
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
... face si MARGELE
... adica un vin tare +un adaos de must dulce pasteurizat ... CE AS SCHIMBA SUNT STICLELE = AS IMBUTELIA IN STICLE DE SAMPANIE in felul asta as fi sigur ca nu mai fac BUM !
