Simpatie.ro - matrimoniale
Bauturi
Absint Bere Coniac Divin Gin Hidromel Ouzo Pălincă Rachiu Rom Sake Stroh Tequila Țuică Vermut Vin Vinars Vodcă Whiskey
Nou pe simpatie:
andreea_bianca24 pe Simpatie.ro
Femeie
24 ani
Mures
cauta Barbat
24 - 58 ani
BauturiReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
Bauturi / Bauturi fermentate /

Cum sa facem un vin bun

Pagini: 1 ... 5 6 7 8 9 10 11 Moderat de Caberlot, Samogon, iunicu, pazucu, sergiurau, strava
#141
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Postari: 839
@b42kef     

daca ar fi dupa prospectul drojdiilor selectionate pe care le-am folosit intradevar aici ar fi dichisul . una peste alta ,in prospect scrie :

"VINIFERM BY 500 g
Saccharomyces cerevisiae var. bayanus

PROPRIETATI OENOLOGICE:
- Suşă viguroasă, cu fază  de latenţă scurtă
- Toleranta pana la 17% vol.
- Caracter Killer: neutru.
- Exigenţă nutriţională: o bună activitate fermentativă în medii lipsite de nutrienţi. Cu toate acestea în aceste condiţii se recomandă corecţia azotului din must pentru a minimaliza riscul unei creşteri a acidităţii volatile.
- Temperatura  de lucru: 10-30şC.
- Randament alcoolic ridicat.
- Bună producţie de glicerol.
APLICATIE:
- Toate tipurile de vin: alb, rose, rosu, vinuri spumante si opriri de fermentatie.
- Este adaptată la fermentarea musturilor puternic limpezite şi sărace în substanţe azotate şi factori  de creştere.
- Se foloseşte cu succes în cazul opririi procesului de fermentatie cu un grad alcoolic ridicat şi cu un conţinut scăzut de zaharuri.
- Rezultate remarcabile la cea de a doua fermentatie (vinuri spumante). Fază de latenţă de scurtă durată şi favorizeaza un bun perlaj si o buna capacítate de spumare conferind trăsături fine şi elegante.
CALITATI ORGANOLEPTICE:
Permite exprimarea aromelor florale si de fructe.
Foarte potrivită pentru exprimarea aromatică a soiurilor nobile. In elaborarea vinului sunt aduse tonuri de citrice si nuante proaspete evitand aromele indezirabile "

http://www.utilvinificatie.ro/drojdii-s ... -500g.html

deci , aceste drojdii fermenteaza numai ce trebuie din strugurii respectivi pentru a iesi un vin cu gustul cat mai aproape de fructele care le-ai folosit , mai mult de atat aceste drojdii stiu sa lase nefermentate aromele indezirabile !
asta inseamna ca nu dezvolta proportii mari de aldehida acetica ? si daca este asa ,atunci vinurile care fermenteaza cu drojdii salbatice sunt mai toxice ?


_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"

 
   
#142
Caberlot
Moderator
Postari: 2395
@Pazucu

... de citeva mii de ani 5-7 ??? oamenii fac vin ... dupa cam aceleasi metode    si au trait pina la 80-90 de ani    ... asa ca nu te mai omorii cu asta , daca ai avut strugurii buni (cit mai sanatosi si mai putin stropiti !) => si vinul a iesit BUN ==>>> atunci e sigur ca poti sa-l bei SANATOS !

... ASA CUM AM PUS PE AICI POSTARI ... VORBIM DE 100 DE L SAU DE 1000 DE L LA O MASA -- CA SA AJUNGI LA DOZA LETALA ... LD50% ====>>> TE OMOARA MAI INAINTE ETILICUL ALA BUN !

... asa cum a scris cineva ... VODCA NU VREM SA BEM    pt ca scopul nu e sa ne imbatam ! =perfect de acord !    ... asa ca ne asumam riscul aromelor !  

... cam asta e !
( daca stai intr-un oras mare ... in centru iei la gaze in bot    ca nu mai conteaza daca esti fumator sau nu ! )


 

p.s.
... drojdia aia face de toate si e buna la toate  ... si marketingul e bun
(bine ca a fermentat curat !)


_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL

 
   
#143
sergiurau
Moderator
Postari: 168
Dioxidul de sulf s-ar putea elimina(în mare măsură din vin încă înainte de a începe distilarea. Așa se-ntîmplă și cînd  bei vinul, nu?

_______________________________________
Cu limba înegrită, cu dinții violeți
Sînt mort și eu de beat, sînt morți și ei de beți

Armand C Banu

 
   
#144
senator
10%
Din: București
Postari: 49

pazucu a scris:

la vin ,unde punem SO2 dupa zdrobire si drojdiile dezvolta aldehida acetica si binenteles nu se fac separatii de frunti , nebuneala ramane in damigene si mai tarziu in pahare ?

Eu CRED că lucrurile ar putea fi văzute în felul următor.
Nu se pune problema că vinul ar avea vreo nebuneală (ca să citez un clasic în viață, ci că distilatele rezultate nu ar mai avea o calitate superioară LA ÎNVECHIRE. Și asta în condițiile în care distilatul s-ar face din struguri afectați de boli (situație în care cantitatea de SO2 folosită ar fi mai mare decât în mod normal). Dar, așa cum scrie și în acel studiu, în realitate se folosesc numai struguri perfect sănătoși.
De asemenea, o cantitate mai mare de SO2 ar putea fi necesară la vinul realizat din strugurii pretabili pentru DISTILATE, nu la vinul pentru consum ca atare. De ce zic AR PUTEA și nu zic SE FOLOSEȘTE? Pentru că, în realitate, vinul destinat distilării nu cred că se ține la păstrat, ci se prelucrează într-un timp relativ scurt de timp.
În cazul vinului, nebuneala aia ar putea veni de la prezența aldehidei acetice, respectiv a SO2. Nu știu dacă și cum se elimină din vin prima substanță, dar a doua se elimină din vin (și chiar ușor).
Așa văd eu lucrurile. Ar fi bine dacă am reuși să obținem un punct de vedere de la un specialist din domeniu.


_______________________________________
Oamenii deosebiți se văd în împrejurări deosebite.

 
   
#145
senator
10%
Din: București
Postari: 49

pazucu a scris:

una peste alta ,in prospect scrie :

"VINIFERM BY 500 g
Saccharomyces cerevisiae var. bayanus

Iar în studiu se spune că pentru distilate se folosesc levuri din specia Saccharomyces oviformis.
Așa că nu e cazul să-ți faci griji.

   


_______________________________________
Oamenii deosebiți se văd în împrejurări deosebite.

 
   
#146
senator
10%
Din: București
Postari: 49

pazucu a scris:


mai mult de atat aceste drojdii stiu sa lase nefermentate aromele indezirabile !

Asta de unde ai mai scos-o?


_______________________________________
Oamenii deosebiți se văd în împrejurări deosebite.

 
   
#147
senator
10%
Din: București
Postari: 49

pazucu a scris:


asta inseamna ca nu dezvolta proportii mari de aldehida acetica ?

Ținând cont că drojdiile selecționate au un puternic rol accelerator al repornirii fermentației înclin să cred că, din contră, crește probabilitatea de a se forma aldehida acetică.

pazucu a scris:


si daca este asa ,atunci vinurile care fermenteaza cu drojdii salbatice sunt mai toxice ?

N-are nicio treabă cu toxicitatea. Cu cele selecționate ai un mai bun control al fermentării.


_______________________________________
Oamenii deosebiți se văd în împrejurări deosebite.

 
   
#148
Caberlot
Moderator
Postari: 2395

senator a scris:


pazucu a scris:

la vin ,unde punem SO2 dupa zdrobire si drojdiile dezvolta aldehida acetica si binenteles nu se fac separatii de frunti , nebuneala ramane in damigene si mai tarziu in pahare ?

Eu CRED că lucrurile ar putea fi văzute în felul următor.
Nu se pune problema că vinul ar avea vreo nebuneală (ca să citez un clasic în viață, ci că distilatele rezultate nu ar mai avea o calitate superioară LA ÎNVECHIRE. Și asta în condițiile în care distilatul s-ar face din struguri afectați de boli (situație în care cantitatea de SO2 folosită ar fi mai mare decât în mod normal). Dar, așa cum scrie și în acel studiu, în realitate se folosesc numai struguri perfect sănătoși.
De asemenea, o cantitate mai mare de SO2 ar putea fi necesară la vinul realizat din strugurii pretabili pentru DISTILATE, nu la vinul pentru consum ca atare. De ce zic AR PUTEA și nu zic SE FOLOSEȘTE? Pentru că, în realitate, vinul destinat distilării nu cred că se ține la păstrat, ci se prelucrează într-un timp relativ scurt de timp.
În cazul vinului, nebuneala aia ar putea veni de la prezența aldehidei acetice, respectiv a SO2. Nu știu dacă și cum se elimină din vin prima substanță, dar a doua se elimină din vin (și chiar ușor).
Așa văd eu lucrurile. Ar fi bine dacă am reuși să obținem un punct de vedere de la un specialist din domeniu.


... PERFECT DE ACORD SENATOR !  

... si ai mare dreptate ... la cognac ... distilarile se cam termina prin martie    ... asa ca ai intuit bine SOLUTIA ==> DISTILARE RAPIDA   

... VINURILE DE DISTILAT --- nu prea iti vine sa le bei de acre ce sunt ! ... ACIDITATE=CONSERVANT NATURAL ===>ajung pina in martie ====>> in plus 8-9-10% e usor de facut si se face repede !


 

P.S.
... DE ACORD SI CU RESTUL OBSERVATIILOR !


_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL

 
   
#149
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Postari: 839

senator a scris:


pazucu a scris:


mai mult de atat aceste drojdii stiu sa lase nefermentate aromele indezirabile !

Asta de unde ai mai scos-o?
"Foarte potrivită pentru exprimarea aromatică a soiurilor nobile. In elaborarea vinului sunt aduse tonuri de citrice si nuante proaspete evitand aromele indezirabile \"  pai este scris in prospect !

@senator am vazut ca esti de parere ca totusi drojdia poate dezvolta multa aldehida acetica , asta nu este toxica ? nu ramane in vin ? sergiurau spune ca se elimina cand o pui in pahar dar ceea ce se elimina sunt sulfitii nu ?
asta este secretul ? acolo folosesc drojdii Saccharomyces oviformis care dezvolta mai multe adelhide iar drojdiile pentru vin ca cele folosite de mine Saccharomyces cerevisiae nu dezvolta adelhide ?
 
@caberlot , intradevar vin se face de mii de ani insa , ar fi interesant daca sunt anumite substante  toxice remanente in produsul finit ; ar mai fi si alcoolul metilic nu ?


_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"

 
   
#150
b42kef
Membru nou
Din: Pantelimon
Postari: 8
Daca acum sute de ani vinul se facea doar din struguri, uite ca azi se face si fara strugurii, iar cei ce au prins 80-90 de ani (bautori de vin) au baut un vin facut de catre ei din struguri, nu coloranti si arome artificiale cu alcool adaugat. Si au trait cu alta mancare, au tras in plamani alt aer si tot asa.

 
   
#151
senator
10%
Din: București
Postari: 49

pazucu a scris:


@senator am vazut ca esti de parere ca totusi drojdia poate dezvolta multa aldehida acetica , asta nu este toxica ? nu ramane in vin ? sergiurau spune ca se elimina cand o pui in pahar dar ceea ce se elimina sunt sulfitii nu ?
asta este secretul ? acolo folosesc drojdii Saccharomyces oviformis care dezvolta mai multe adelhide iar drojdiile pentru vin ca cele folosite de mine Saccharomyces cerevisiae nu dezvolta adelhide ?

Din ce citesc eu (că n-am fost tare la chimia organică e mai degrabă iritantă decât toxică.
http://chimiein4.blogspot.ro/2012/05/v- ... tvmlo.html
Ai dreptate, din pahar se elimină SO2.
Repet, nu sunt specialist pe partea asta, dar IMPRESIA MEA este cea menționată în intervențiile anterioare. O să încerc să discut acest aspect cu un specialist în chimie alimentară, dar dacă aveți vreunul dintre voi această posibilitate nu ezitați să o valorificați și s-o înpărtășiți și nouă. Nu sunt buricul pământului și nu am cum să le știu pe toate.


_______________________________________
Oamenii deosebiți se văd în împrejurări deosebite.

 
   
#152
senator
10%
Din: București
Postari: 49

pazucu a scris:

ar fi interesant daca sunt anumite substante  toxice remanente in produsul finit ; ar mai fi si alcoolul metilic nu ?

Alcoolul metilic este într-o proporție mai mare la vinurile din struguri hibrizi.


_______________________________________
Oamenii deosebiți se văd în împrejurări deosebite.

 
   
#153
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Postari: 839
fratilor , va salut din budapesta     
si daca tot sunt aici , m- am gandit sa va cinstesc
cu un vin din partea locului .

Cum sa facem un vin bun - fratilor , va salut din budapesta si daca tot - Bauturi fermentate
Cum sa facem un vin bun – poza de pazucu, in Bauturi fermentate · 36.6KB


_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"

 
   
#154
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Postari: 839
ce sa mai comentez , ii bun al naibii !
gustul se aseamana cu " lacrima lui ovidiu " sau fara sa fiu
rautacios " lacrima lui ovidiu " se aseamana cu "tokaji aszu " 


_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"

 
   
#155
senator
10%
Din: București
Postari: 49
Aszu înseamnă dulce, dar în cazul de față se poate traduce licoros.
Și Lacrima lui Ovidiu este un vin licoros diferența fiind dată nu doar de soiurile din care sunt făcute (Furmint și altele la unguri, Pinot Gris la noi), ci și de tăria alcoolică (5-6 grade la Tokaj, respectiv 16 grade la al nostru), respectiv de tehnologie.
Și poate or mai fi și altele pe care nu le știu eu.


_______________________________________
Oamenii deosebiți se văd în împrejurări deosebite.

 
   
#156
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Postari: 839
nu cunosc detalii despre soiurile din care este facut vinul ,
cu atat mai putin tehnologia , din cauza ca nu inteleg o iota
din limba maghiara , stiu doar ca acest vin este mandria maghiarilor .
intradevar este foarte dulce , am citit candva ca are 400- 500 g zahar / kg struguri .
taria alcoolica la vinul prezentat de mine este 13, 5 % .

Cum sa facem un vin bun - nu cunosc detalii despre soiurile din care este - Bauturi fermentate
Cum sa facem un vin bun – poza de pazucu, in Bauturi fermentate · 38.6KB


_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"

 
   
#157
cazanel
30%
Postari: 142
l-am gustat din plin cand faceam unguri dupa marfa dupoa revolutie in toate stadiile de imbuteliere fiola,varsat,contrabanda,dar fara sa fiu nationalist nu se compara cu lacrima cristi al grecilor sau cu un lacrima lui ovidiu de 5 ani de la murfatlar de contrabanda sau imbutelia tin primul rand difera taria dar am avut sansa dupa rev sa fac un pic de comert cu peste la genul /ia porcul care inoata/ si la un moment dat dadeam pestele pe saci de plastic ca sa punem o minunatie de vin de pietroasele buzau facut de tarani care
nu am mai avut sansa sa il intalnesc asta e eu sunt cu demidulce sau dulce si parfumat licoros sau negru de nu e indicat sa-l bei in cani de ceai ca trebuiesc aruncate dupa      


_______________________________________
unde-s bani ma-i voinice,i-am baut sa nu se strice
mindrele sa nu m-ii mance

 
   
#158
cazanel
30%
Postari: 142
sincer la unguri mi-au placut mai mult carnatii aia cat maneca la ciorap facuti la tava colesterol curat 100%

_______________________________________
unde-s bani ma-i voinice,i-am baut sa nu se strice
mindrele sa nu m-ii mance

 
   
#159
Caberlot
Moderator
Postari: 2395


... asta e o chestie de gust ... trebuie sa incerc si eu un tokay adevarat
... pina atunci ... ma mutumesc cu un Muscatel de Setubal    e pe la jumatate de pretz de Lacrima lui Ovidiu    si prefer gustul=are inca urme de aciditate  si culoarea e mai FAINA ... foaie de ceapa rosie

... nu stiu daca ma insel ... dar vinurile astea dulci  facute din struguri botritizati-astia ajung la 300-400g zahar/L= stafiditi -sper ca am scris bine - se fortifica  ... si ajung si ele pe la 12%    pina la urma e o chestie de conservare 

... ar trebuii facuta o comparatie cu un ... sauternes sau barsac ... ...
---tot de pe net

http://vinul.ro/manualul-somelierului-a ... sibil.html

Franta, campioana vinurilor dulci

In Europa, vinurile dulci au fost la mare cautare, astfel ca mai toate tarile vechiului continent in care se cultiva vita de vie se pot lauda cu acest tip de vin. Pe primul loc e Franta, care are o bogata oferta de vinuri de desert produse in special cu struguri Muscat Blanc a Petits Grains. Soi care, functie de zona de cultivare, are diverse denumiri – Muscat Blanc, Muscat Canelli, Moscato Bianco, Muscat de Frontignan, Muscat de Lunel, Muscat d’Alsace, Muskateller, Moscatel de Grano Menudo etc -. Ca volum, se impune zona Languedoc Roussillon, cu ale sale „vins doux naturel“, vinuri ce ar putea fi incadrate in clasa vinurilor fortificate, deoarece se adauga alcool la fermentare pentru stoparea actiunii drojdiilor si obtinerea unei cantitati mai mari de zahar rezidual. Muscat de Rivesaltes, Muscat de Lunel, Muscat de Frontignan, Muscat de Mireval si Muscat de Saint-Jean-de-Minervois sunt cateva dintre acestea. In Languedoc Roussillon se produc si alte vinuri „doux naturel“ la fel de celebre: Banyuls si Maury, ambele produse din soiul Grenache Noir, si Rivesaltes, in general produs din soiurile Grenache (blanc, gris si noir) Maccabeu, Tourbat la care se pot adauga Muscat Blanc si Muscat de Alexandria. Vinuri „doux naturel“ se produc si in Valea Ronului, dar si in Corsica. Insa cele mai celebre vinuri dulci din Franta raman „botritizatele“ din Sauternes si Barsac, avand ca purtator de stindard renumitul Chateau d’Yquem. Majoritar e soiul Semillon, la care se adauga Sauvignon Blanc si Muscadelle, struguri care trebuie sa fie „innobilati“ de Botrytis Cinerea. La nord de aceasta zona se afla arealul Cadillac, la est avem zona Bergerac cu vinurile produse la Monbazillac din aceiasi struguri ca in Sauternes, la fel de bune, dar fara renume! In aceeasi regiune, Bordeaux, avem vinurile dulci cu denumirea de Cotes de Bergerac Moelleux. In Valea Loarei, faimoasa pentru vinurile albe, avem vinuri dulci produse din soiul Chenin Blanc, reprezentative fiind Coteaux du Layon, Bonnezeaux si Quarts-de-Chaume. Mai amintim Vin de Paille din Jura, produs in principal cu soiurile Savagnin, Poulsard si Chardonnay. Si sa nu uitam Alsacia…

Pazucu ... citi PUTTONYOS avea vinul tau ?
... asta da treapta de calitate ... de la 1 la 6 

... de la wikipedia --- tot in inglish

    Aszú: This is the world-famous sweet, topaz-colored wine known throughout the English-speaking world as Tokay.[4]
    The original meaning of the Hungarian word aszú was "dried", but the term aszú came to be associated with the type of wine made with botrytised (i.e. "nobly" rotten) grapes. The process of making Aszú wine is as follows.
        Aszú berries are individually picked, then collected in huge vats and trampled into the consistency of paste (known as aszú dough).
        Must or wine is poured on the aszú dough and left for 24–48 hours, stirred occasionally.
        The wine is racked off into wooden casks or vats where fermentation is completed and the aszú wine is to mature. The casks are stored in a cool environment, and are not tightly closed, so a slow fermentation process continues in the cask, usually for several years.

    The concentration of aszú was traditionally defined by the number of puttony of dough added to a Gönc cask (136 liter barrel) of must.[5] Nowadays the puttony number is based on the content of sugar and sugar-free extract in the mature wine. Aszú ranges from 1 puttonyos to 6 puttonyos, with a further category called Aszú-Eszencia representing wines above 6 puttonyos. Unlike most other wines, alcohol content of aszú typically runs higher than 14%. Annual production of aszú is less than one percent of the region's total output.


 


_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL

 
   
#160
Caberlot
Moderator
Postari: 2395
   
... ASTA E IN  RO

https://vinuripovestite.wordpress.com/2 ... licoroase/

Vinuri licoroase
Published septembrie 25, 2010    tot ce trebuie sa stii despre vin 7 Comments
Etichete:desert, vin licoros, vinuri fortificate

Vinurile dulci, numite in general si vinuri de desert, sunt un rafinament pe nedrept ignorat si de cele mai multe ori, secretul vitezei cu care poti lega noi prietenii. Desi noi le adunam claie peste gramada sub denumirea de vinuri licoroase, ele se impart in mai multe categorii si difera in functie de tehnologia de fabricatie si de cantitatea de zahar pe care o contin. In Franta aceste categorii sunt: vins liquoreux, vins moelleux, vins de liqueurs si vins doux naturelles.  M-am gandit ca poate ar fi util sa scriu, pe scurt, despre fiecare dintre ele.

Vins liquoreux sunt acele vinuri care au mai mult de 50 de grame de zahar la litru si care nu contin alcool adaugat. Concentratia in alcool a acestor vinuri e de 13-22 %. Continutul de zahar din vin difera de la tara la tara, daca un Sauternes are cam 100 de grame de zahar la litru, un Tokaji Eszancia poate ajunge pana la 500 de grame.

Supramaturarea, concentrarea zaharului in boabele de struguri, se face fie prin deshidratarea naturala a strugurilor pe vrej (passerillage), prin inghetarea strugurilor pe vrej (eiswein-ul alsacian, austriac sau german) sau prin botritizare. Botrytis cinéréa sau mucegaiul nobil e o ciuperca care in anumite conditii climatice ataca strugurii si determina concentrarea zaharului in boabe. Vinul rezultat e de o bogatie aromatica exceptionala, dar pentru ca botritizarea nu se face uniform si ciorchinii sunt culesi aproape boaba cu boaba, acest tip de vin licoros e scump. In Jura si in Italia se foloseste metoda uscarii strugurilor pe un pat de paie, motiv pentru care vinul se numeste „vin de paille”.

Cele mai cunoscute vinuri licoroase din Franta sunt: Sauternes si Cadillac din regiunea Bordeaux, Monbazillac (Bergerac), Bonnezeaux, Quarts de Chaume (Anjou), si Alsace Selection de Grains Nobles Gewurztraminer si Muscat. Din categoria licoroaselor fac parte si celebrul Tokaji si miticul Cotnari.

© Doron

Un statut aparte, au asa numitele Vins moelleux. Fata de vinul licoros, aceste vinuri au o cantitate de zahar de 20 pana la la 45 de grame/l si provin din struguri culesi la supramaturare dar care nu au fost supusi botritizarii. Cele mai cunoscute sunt Coteaux du Layon si Vouvray din zona Loarei, vinuri din Jurançon si Gaillac si Alsace Vendage Tardives Gewurztraminer.

Pentru ca nu sunt o iubitoare de vin foarte dulce, mi s-a parut deosebit de interesant ca, in cazul acestor vinuri, senzatia de dulce nu e deloc proportionala cu cantitatea de zahar, ele sunt suficient de acide cat sa nu para suparator de dulci. In plus, in mod neasteptat, unele vinuri devin ma seci pe masura ce se invechiesc. Preferatele mele sunt cele din zona Pirineilor, pe care francezii le servesc de obicei cu foie gras, platouri cu branza de capra si cu pepene galben. Consider ca aceste vinuri iti ofera libertatea de a le servi atat la aperitiv sau la desert, cat si la felurile principale.

© Doron

Ceea ce francezii numesc - vin de liqueurs (VDL) si vin doux naturels (VND) –sunt vinuri dulci care contin alcool adaugat. In afara Frantei, ambele tipuri de vinuri se  numesc vinuri fortificate. Diferenta dintre ele, e datorata mai ales legislatiei fiscale franceze care le taxeaza diferit, vin de liqueurs sunt considerate spirtoase iar vin doux naturels sunt taxate ca vinuri pentru ca au o cantitate mai mica de alcool adaugat (5-10%).

Vin de liqueurs sunt acele vinuri in care alcoolul se adauga inainte ca fermentatia strugurilor sa inceapa. Denumirea acestor vinuri e data de tipul alcoolului adaugat. Daca e alcool din mar (Calvados) vinul se va numi Pommeau de Normandie, daca alcoolul e din vin (Cognac), Pineau de Charentes. Cele mai cunoscute varietati franceze sunt Pineau des Charentes (pe baza de Cognac),  Floc de Gascogne (pe baza de Armagnac), Pommeau de Normandie (pe baza de Calvados). Ratafia de Champagne, Ratafia de Bourgogne, Macvin du Jura, Cataroise de Béziers.

Vin doux naturels sunt vinurile a caror fermentatie e oprita prin adaugare de alcool. Procedeul se numeste “mutage” si are ca scop pastrarea unei cantitati determinate de zahar in vin. Cu cat alcoolul se va adauga mai tarziu in procesul de fermentatie cu atat vinul va fi mai putin dulce. Acest tip de vin are intre 15-18% alcool. Productia e concentrata in zonele insorite ale Mediteranei din soiuri de struguri ca Grenache, Muscat, Malvasia, Macabeu.

Cele mai cunoscute VND frantuzesti sunt din zona Languedoc-Roussillon si Corsica: Muscat de Frontignan, Muscat de Lunel, Muscat de Mireval, Banyuls, Maury, Muscat de Rivesaltes si Muscat de Corse.

Cum aproape fiecare tara producatoare de vin se poate lauda cu cel putin un vin fortificat, o sa amintesc doar de cele mai cunoscute: Porto, Xérčs, Manzanilla de Sanlucar, Muscatul de Samos, Marsala siciliana sau la noi, Lacrima lui Ovidiu.


_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL

 
   
Pagini: 1 ... 5 6 7 8 9 10 11  
Mergi la