...nu va zic cat ma durut spatele de cat am stat ghebos ...
Hahaaa, ce m-ai facut sa rād!
Ti-am zis ce as face in locul tau, As face mult malt pe care l-as usca. Uscat tine o vesnicie. Mai bine concentrezi eforturile pentru a produce malt uscat, apoi totul se simplifica foarte mult. Poti macina cand ai nevoie pentru zaharificarea unei plamezi de nemaltificate desi lucrul cu nemaltificate e greoi si consuma mult timp, efort si combustibil. Probabil o sa ajungi in curand sa zici "ia uite bai ce ma mai chinuiam eu atunci sa fierb la mamaligi, cand ce simplu e sa plamadesti doar malt".
La țară la curte ai multe oportunitati. Vine caldura, vei putea pune graul incoltit la uscat in soare si se va usca nu intr-o saptamana cum s-a uscat la mine in casa, ci mult mai repede! Cand dai cu ciocanul intr-un bob si se sfarama (nu se turteste) atunci inseamna ca e uscat bine, SAU greutatea maltului dupa uscare trebuie sa fie aceeasi ca cea dinainte de incoltire.
revin...
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
#22
pazucu Moderator Din: Humoreni , Suceava
Postari: 839
@samogon , ce sa zic , foarte tentanta treaba asta cu enzime in sticle , dai banul si ai facut treaba rapid ,insa unde mai este placerea de a face o treaba cu mana ta . oare nu cumva daca incepem a umbla la sticle frumos ambalate ne intoarcem exact de la ce nu vroiam sa auzim inainte ? adica tuici facute cine stie pe unde cumparate din magazin .
cu a doua varianta deja imi fac planuri mari . asta este o treaba de ajutor . cand am spus la inceputul topicului ca am stat sa ma gandesc vreo 2 saptamani cum sa fac treaba probabil ati spus ca sunt retardat ,insa aici era problema . eu am facut un flux in care a trebuit sa incoltesc grane , apoi sa inmultesc drojdii ,apoi fa mamaligi si tot asa . maltul uscat rezolva o mare problema de timp si stres . eu voi incolti granele si le voi pune la uscat in timpul liber ,cate o ladita , chiar doua ,apoi le pun la uscat . cand se aduna o cantitate mai mare le dau prin moara cu ciocanele pun faina rezultata in saci si stau linistit , apoi cand vreau si am timp pun numai cazanul pe foc si fac cate o mamaliga pun malt din sac si gata treaba . nu mai trebuie sa socotesc si sa notez in calindar asa cum notau bunicii mei cand duceau scroafa la vier .
abia astept sa faci jurnalul de care spuneai la telefon cu maltificate .(trebuie sa ma laud ca azi am discutat cu samogon la telefon , am ramas masca ,credeam ca le-a spus pe toate ,insa mi-e in scurt mi-a mai "vandut" 2-3 ponturi , e o enciclopedie omul asta in ale alcoalelor asa cum ii place sa spuna)
intrebare > intrebarea a pus-o si "marius 45" :se poate face tuica din porumb incoltit ? cum anume?
multumesc mult !
_______________________________________ "nimic nu se pierde ,totul se transforma"
TESTUL CU IOD ... de prin auzite si citite +experimentza proprie
EU fac asa : ... intr-o linguritza iau ceva zeama cu urme de boabe si pe marginea linguritzei pun niste IOD= atit cit se scurge de pe o scobitoare-betisor ... daca apar nuantze de NEGRU TREABA NU E BUNA si mai continuui cu mentinerea la T-zaharificare ... daca culoarea lichidului se duce spre coniac =OK
CA SA INTELEGI DESPRE CE VORBESC ... IA LA INCEPUT NISTE MAMALIGA IN LINGURITZA SI PICURA IOD ==>> NEGRU
... cam asta este
sporuri!!!
p.s. IOD-ul il iau de la farmacie ... o sticlutza cit un deget ... o sa vad exact de care e si iti spun
_______________________________________ "O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
#24
pazucu Moderator Din: Humoreni , Suceava
Postari: 839
Samogon a scris:
M-am gandit de multe ori la uscarea maltului in casa dar e cam greu de indeplinit. In primul rand uscarea trebuie facuta in cuptoare timp de o zi, la temperaturi de cel mult 40 sa nu denatureze enzimele. Cand umiditatea granelor scade sub 5% atunci enzimele devin stabile si se poate creste temperatura chiar si la 200 C. Apoi e nevoie de o masinarie care sa rupa radicele si alta, sita care sa cearna maltul de balast... Parca e mai simplu cu malt verde, nu?
In legatura cu puterea diastatica a malturilor, n-as subestima graul, desi orzul se foloseste cu precadere si datorita altor avantaje. Pusesem eu o diagrama pe forum cu puterea diastatica a diferitelor malturi, graul sta chiar foarte bine. Eu am pus 2 kg grau incoltit la 10 de cereale si mi-a zaharificat complet si mi-a si fermentat complet.
Este adevarat ca 55 de grade este temperatura optima pentru zaharificare, temperatura la care beta-amilaza este in apogeul activitatii sale. Dar si aici s-a ales un compromis, o temperatura optima intre beta si alfa amilaza. Ambele rup amidonul, numai ca una (alfa) stie sa le rupa aleatoriu producand dextrine, pe cand cealalta (beta) rupe molecule de glucoza doua cate doua de la capetele lanturilor de polizaharide producand maltoza. Evident ca o pauza de zaharificare la 55 de grade produce mai multa maltoza (zaharuri fermentabile) si dureaza mai mult pana la conversia completa decat o pauza la 65 asa cum se practica in berarit. Eu am incercat odata o pauza lunga la 50 si nu prea s-a intamplat nimic interesant, in schimb cand am urcat la 60 s-a inchis brusc la culoare, s-a fluidizat si a devenit dulce. Deci reactiile au loc mai rapid la temperaturi mai ridicate dar si inceteaza mai repede din cauza denaturarii ireversibile a enzimelor.
Totusi 36 de grade este o temperatura cam mare pentru insamantarea cu drojdie. Sa nu uitam ca fermentatia alcoolica produce energie calorica (parca 22 de kcal pentru fiecare gram de glucoza fermentata? nu mai tin minte exact, nu vreau sa spun prostii, iar cartile sunt la Sine, poate ma corecteaza el Deci fermentatia alcoolica produce caldura, care daca se adauga la acei 36 de grade, unde ajungem? la uciderea levurilor! In general, temperatura pentru fermentatie trebuie sa fie intre 18 si 24 de grade, cu un optim intre 20 si 22. Peste 24 de grade si drojdia stresata produce mai multe congenerate si "off-flavors", sub 15 si deja incetineste activitatea. Nu zic ca nu sunt si drojdii cu toleranta mare la temperaturi ridicate, asa cum sunt si drojdii care fermenteaza la 4*C, dar fermentatia cerealelor este una violenta, cu producere mare de caldura mai ales la cazile mari unde exista riscul de sistare.
Da, si eu am auzit ca secara e mai delicioasa, nu stiu ce sa zic, n-am incercat.
Totusi as prefera solubilizarea si gelatinizarea amidonului sa o fac calumea, fierband pana se incheaga precum mamaliga. Amidonul nesolubilizat ramane inert in fata enzimelor. Deci ioc zaharificare -> fermentare -> etanol... asta v-o spun dupa ce am atins niste randamente destul de frumoase cu cerealele, cat se poate de aproape de cele teoretice, fara sa folosesc preparate enzimatice tehnice... totul "natural".
am citat un tratat de specialitate de acum doi ani a lui "samogon" .
eu am citit aproape tot ce a scris el ani in urma pe forumuri si am vazut cum a invatat di propria experienta si cum ne-a inpartasit si noua cand i s-a parut ca a facut ceva mai bine sau mai usor . jos cu palaria maestre .
1. .... in citatul de mai sus este un exemplu bun . acum doi ani te gandea-i cum sa faci malt uscat iar azi ne-ai propus o varianta care ar merge si este usoara de pus in practica .
2.... voi face tot posibilul sa fac un decoct de secara ,am tot auzit ca e buna dar vad ca nu a facut nimeni
3..... spuneai ca preferi sa fierbi bine decoctul pentru a nu mai ramane amidon nesolubilizat insa la reteta de grau incoltit ai incalzit numai pana la 64 de grade C si intradevar este mult mai usor asa ,ai incalzit odata , apoi lasi 2-3 ore pauza de zaharificare , nu mai masori temperaturi si nu mai incalzesti pana la fierbere .
-este o diferenta de zaharificare (solubizarea si gelatinizare a amidonului) intre maltificate si nemaltificate ?
_______________________________________ "nimic nu se pierde ,totul se transforma"
"Tuica din porumb" cum ii spui tu sau mai degraba "rachiu" ca termen generic, caci țuica se obtine doar din fructe. Da, se poate face rachiu 100% din porumb incoltit. Porumbul incoltit, din cate stiu are putere diastatica mica (putere de zaharificare) dar e ok daca se foloseste doar porumb incoltit, fara alte cereale nemaltificate. Are suficiente enzime cat sa-si descompuna propriul amidon, dar nu mai mult.
Eu am preferat mereu sa las destul timp pentru pauza de zaharificare (2-3 ore) ca sa fiu sigur ca tot amidonul a fost transformat, sa nu mai imi bat capul cu teste cu iod.
ps: chiar am inceput sa fac un set de poze pentru noul jurnal "whisky din grau incoltit"
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
#26
pazucu Moderator Din: Humoreni , Suceava
Postari: 839
Caberlot a scris:
PAZUCUU ...
TESTUL CU IOD ... de prin auzite si citite +experimentza proprie
EU fac asa : ... intr-o linguritza iau ceva zeama cu urme de boabe si pe marginea linguritzei pun niste IOD= atit cit se scurge de pe o scobitoare-betisor ... daca apar nuantze de NEGRU TREABA NU E BUNA si mai continuui cu mentinerea la T-zaharificare ... daca culoarea lichidului se duce spre coniac =OK
CA SA INTELEGI DESPRE CE VORBESC ... IA LA INCEPUT NISTE MAMALIGA IN LINGURITZA SI PICURA IOD ==>> NEGRU
... cam asta este
sporuri!!!
p.s. IOD-ul il iau de la farmacie ... o sticlutza cit un deget ... o sa vad exact de care e si iti spun
@caberlot
da ,am inteles ideea . mi-a spus si "sine" cum face el . foloseste ori o eprubeta ori o farfuriuta mica si alba pe care scoate zeama si apoi pune iodul .
eu am pus o poza cu o creta , ai vazut-o ,ce parere ai ?
_______________________________________ "nimic nu se pierde ,totul se transforma"
#27
pazucu Moderator Din: Humoreni , Suceava
Postari: 839
Samogon a scris:
Multumesc pentru aprecieri, Pazucu
"Tuica din porumb" cum ii spui tu sau mai degraba "rachiu" ca termen generic, caci țuica se obtine doar din fructe. Da, se poate face rachiu 100% din porumb incoltit. Porumbul incoltit, din cate stiu are putere diastatica mica (putere de zaharificare) dar e ok daca se foloseste doar porumb incoltit, fara alte cereale nemaltificate. Are suficiente enzime cat sa-si descompuna propriul amidon, dar nu mai mult.
Eu am preferat mereu sa las destul timp pentru pauza de zaharificare (2-3 ore) ca sa fiu sigur ca tot amidonul a fost transformat, sa nu mai imi bat capul cu teste cu iod.
ps: chiar am inceput sa fac un set de poze pentru noul jurnal "whisky din grau incoltit"
buun , abia astept sa postezi jurnalul sa vad cum faci . deja ma gandesc cat de usor trebuie sa fie si cat de mult am lucrat cu nemaltificate , dar este o experienta buna si asta .
mai am doua sarje de cate 6 portii de facut acum , apoi dupa ce voi vedea cum faci tu cu graul ,voi incerca sa fac una din porumb incoltit si una din secara incoltita .
ps. la mine pauza de zaharificare este de 2 h30min minim .
_______________________________________ "nimic nu se pierde ,totul se transforma"
eu am citit aproape tot ce a scris el ani in urma pe forumuri si am vazut cum a invatat di propria experienta si cum ne-a inpartasit si noua cand i s-a parut ca a facut ceva mai bine sau mai usor . jos cu palaria maestre .
1. .... in citatul de mai sus este un exemplu bun . acum doi ani te gandea-i cum sa faci malt uscat iar azi ne-ai propus o varianta care ar merge si este usoara de pus in practica .
2.... voi face tot posibilul sa fac un decoct de secara ,am tot auzit ca e buna dar vad ca nu a facut nimeni
3..... spuneai ca preferi sa fierbi bine decoctul pentru a nu mai ramane amidon nesolubilizat insa la reteta de grau incoltit ai incalzit numai pana la 64 de grade C si intradevar este mult mai usor asa ,ai incalzit odata , apoi lasi 2-3 ore pauza de zaharificare , nu mai masori temperaturi si nu mai incalzesti pana la fierbere .
-este o diferenta de zaharificare (solubizarea si gelatinizare a amidonului) intre maltificate si nemaltificate ?
Absolut, pai la maltificate amidonul este deja solubilizat, nu mai zic ca o buna parte din betaglucani si proteine sunt descompuse in timpul incoltirii ceea ce ajuta foarte mult la fluidizarea decoctului. Lucrezi mult mai usor si nu mai trebuie solubilizat nimic. La maltificate se practica schema de plamadire cu temperaturi in crestere care e mult mai usoara. Cand ai nemaltificate lucrezi cu schema de plamadire cu temperaturi in scadere unde e mai greu si mai complicat. Ambele scheme au fost postate pe forum.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
"Tuica din porumb" cum ii spui tu sau mai degraba "rachiu" ca termen generic, caci țuica se obtine doar din fructe. Da, se poate face rachiu 100% din porumb incoltit. Porumbul incoltit, din cate stiu are putere diastatica mica (putere de zaharificare) dar e ok daca se foloseste doar porumb incoltit, fara alte cereale nemaltificate. Are suficiente enzime cat sa-si descompuna propriul amidon, dar nu mai mult.
Eu am preferat mereu sa las destul timp pentru pauza de zaharificare (2-3 ore) ca sa fiu sigur ca tot amidonul a fost transformat, sa nu mai imi bat capul cu teste cu iod.
ps: chiar am inceput sa fac un set de poze pentru noul jurnal "whisky din grau incoltit"
buun , abia astept sa postezi jurnalul sa vad cum faci . deja ma gandesc cat de usor trebuie sa fie si cat de mult am lucrat cu nemaltificate , dar este o experienta buna si asta .
mai am doua sarje de cate 6 portii de facut acum , apoi dupa ce voi vedea cum faci tu cu graul ,voi incerca sa fac una din porumb incoltit si una din secara incoltita .
ps. la mine pauza de zaharificare este de 2 h30min minim .
Cat de usor e... un pic mai dificil decat alcool din zahar sau oua fierte.
Secara am pus si eu odata la incoltit dar a inceput sa miroasa. De atunci n-am mai folosit. Incearca si tu, poate ai mai mult noroc.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Reteta cu porumb incoltit nu cred ca a fost postata... Cum se procedeaza?Cat se lasa porumbul la incoltit?Cum se procedeaza apoi cu el,se foloseste ca atare sau trebuie si el zdrobit?Daca stiti vre o reteta care functioneaza cred ca era binesa o puneti cap coada .
Asta cu porumbul la incoltit am vazut o in ardeal...oamenii duceau la cazan cu caruta butoaie din tabla de 200L cu borhot de porumb..dar din pacate nu am intrebat ce si cum..
#32
pazucu Moderator Din: Humoreni , Suceava
Postari: 839
pai asta e super ,deja mi-ai facut viata mai usoara . nu mai zic ca i-ai facut si viata mamei mai usoara ,ea se ocupa de tocat graul cu masina de tocat .
deja ma gandesc unde sa intind o folie asa cum ai spus sa pot pune la uscat o cantitate mai mare de cereale incoltite la uscat .
banuiesc ca procedeul de incoltire la porumb este la fel ca la grau , nu?
si in felul acesta daca faci malt uscat din mai multe feluri de cereale poti face un melanj cu diferite cantitati din unele sau altele si in felul acesta sa testezi gustul care iti place .
frate mai facut un om fericit ,sunt o gramada de posibilitati la jumatate din munca sau chiar mai putin.
_______________________________________ "nimic nu se pierde ,totul se transforma"
Daca si porumbul incoltit trebe zdrobit va fi ceva de lucru.Banuiesc ca porumbul se usuca mai greu decat graul...mai ales acum ca e rece...la vara va fi alta poveste...
Bine-nteles ca trebuie zdrobit, alfel nu are cum sa elibereze amidonul din interior. Aflu zilele astea o reteta de incoltit porumbul si o postez. Deocamdata am inceput cu graul, sa le luam pe rand...
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
eu folosesc Photobucket, sunt multumit. Am postat cu photobucket una din pozele cu graul la incoltit din noul topic deschis de mine. Il folosesc atunci cand vreau sa se vada mai clar detaliile. Altfel ma multumesc si cu ce-mi ofera 3xforum.ro
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
#37
pazucu Moderator Din: Humoreni , Suceava
Postari: 839
baieti ,ce ziceti de o asemenea cisterna ? am vazut ca mai demult ati cochetat si voi cu asemenea idei. cisterna are peretii dubli .
ma gandesc ca s-ar putea face un sasiu ,apoi zidita caramida pentru a face o soba . in cisterna respectiva se face zaharificarea la cereale ,apoi fermentarea ,iar apoi distilarea ,exact asa cum faceau aia in america in padure.
intrebare ,daca s-ar face un comanac la una din gauri la care sa se racordeze teava de legatura ar fi bun ? sau ar trebui 2 comanace pentru amandoua gauri ?
sau ati vazut pe undeva una ca in poza ? asta m-ar satisface grozav are 2500l si o forma mai adecvata unui cazan de distilare ,i-as face eu un bazin pentru ulei .
preparare decoct pentru 200 l whisky de porumb – poza de pazucu, in Bauturi distilate · 24.2KB
_______________________________________ "nimic nu se pierde ,totul se transforma"
#38
pazucu Moderator Din: Humoreni , Suceava
Postari: 839
iunicu a scris:
pazucu a scris:
@iunicu poate imi spui cum faci sa pui 2-3 poze la o postare ,mersi
Incarci pozele pe un site de gazduire poze dupa care le inserezi in topic.
mersi , acum stiu , asa fac si pe softpedia! ce zici de cisterne , stiu ca tu te pricepi ,ai mai vazut pe undeva? canva ai pus poze cu niste bucatarii de campanie .
_______________________________________ "nimic nu se pierde ,totul se transforma"
... pe sticlutza mea de IOD scrie ... iod 5% ... iodure de potasiu 3,3% ... etanol 70% ... si eu zic ... treaba functioneaza
obs: 1. subscriu la ideea lui Sine si Sam ... cind ai terminat de racit plamada O INSAMINTEZI ca sa o ia pe directia pe care vrei tu ... nu pe unde apuca
2. berarul de la care eu iau maltz ... zice ca maltzul se macina inainte de folosire altfel se pierd aromele
3.cred ca testul cu IOD e si simplu si mai precis decit orice alta masuratoare
4. CISTERNA AIA ... cred ca e chiar prea mare ... si ca vas de fermentare - care poate ca va trebuii racit pt ca plamada degaja caldura ... ca si cazan ... mi-e greu sa-mi inchipui cu m il incalzesti
5. USCATOR DE MALTZ ... O cautare rapida da ceva de felul :
_______________________________________ "O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
...
, ce sa zic , foarte tentanta treaba asta cu enzime in sticle , dai banul si ai facut treaba rapid ,insa unde mai este placerea de a face o treaba cu mana ta . oare nu cumva daca incepem a umbla la sticle frumos ambalate ne intoarcem exact de la ce nu vroiam sa auzim inainte ? adica tuici facute cine stie pe unde cumparate din magazin . 
.
TREABA NU E BUNA 
si mai continuui cu mentinerea la T-zaharificare 
.
va fi ceva de lucru.Banuiesc ca porumbul se usuca mai greu decat graul...mai ales acum ca e rece...la vara va fi alta poveste...
