Am mai pus de niste alcool din faina. 30 kg faina grau cu 6 kg grau incoltit care au facut cam 130 litri plamada.
Am facut 3 plamezi in doua zile. La fiecare plamadire am pus 10 kg faina cu 2 kg grau incoltit. Schema de plamadire a fost ca la all-malt, cu temperaturi in crestere. Am preferat sa incalzesc apa (30 de litri) pana la 65 de grade apoi sa adaug faina si maltul. Am omogenizat cu bormasina. Temperatura s-a stabilizat pe la 50 de grade lasand o pauza pentru proteaza, apoi am incalzit AMESTECAND CONTINUU pana a ajuns la 65 de grade. Se prinde putin oricat de bine ai amesteca. Am facut pauza de zaharificare o ora apoi am racit cu oala de apa rece pana sub 55 de grade si am pus o lingurita de gluco-amilaza de la Marinica la 43 litri decoct si am agitat cu bormasina. Am lasat jumatate de ora pentru actiunea gluco-amilazei apoi am continuat racirea cu oala cu apa rece. Racirea a durat cam doua ore pana la 30 de grade. Sub 30 de grade scade foarte greu si n-am avut nici multa gheata pregatita. Mustul dupa zaharificare avea 21 grade brix sau 1.087 grame pe litru densitate.
Am insamantat cu 7 grame de drojdie de la Marinica pentru 45 litri plamada. La urmatoarele plamezi nu am mai adaugat drojdie ci am turnat peste plamada care deja fermenta. A spumat decent, nu a dat pe afara.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
In doua zile a fermentat tot pana la 0. De la glucoamilaza si de la drojdia lui Marinica. Dar daca ar fi sa fac o recenzie a drojdiei as zice ca nu prea e pentru noi, bautorii casnici, ci mai mult pentru industrie si probabil alcool tehnic. Ea fermenteaza foarte repede, este foarte rezistenta dar gustul greu de indepartat chiar si prin coloane, distilari multiple si carbon. Cu toate astea am facut un mijloc de distilat destul de neutru pe care l-am putut pune la visinata. Din restul, capete si cozi, a trebuit sa tai cam mult. Am avut multe luni cozi tinute pe carbuni si foarte greu s-au dus cainii plouati.
Da, fermenteaza la tarie mare, rezista la temperaturi extreme, fermenteaza repede ca nebuna. E pentru productie, nu pentru o tuica de casa.
Faina a fost din magazin, "faina alba de grau". I-am cam speriat la case cand au vazut 30 de kg dar n-am avut ce face.
Enzimele, da, sunt bune. Cresc randamentul chiar si cu 25% la plamezile din cereale si/sau malt.
Dar sunt si cereale care par sa n-aiba nevoie de vreo glucoamilaza. Orezul meu, plamadit doar cu grau incoltit, si-a coborat densitatea finala la 0.998 . Si ar mai fi coborat dar l-am tras la sticle sa faca carbonatare. Nu mereu e nevoie de glucoamilaza
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Da, calculasem atunci randamentul la 420 litri alcool absolut la tona de faina. Am zis "uite ca se poate", dar doar cu enzime. Fara enzime eram undeva intre 270 si 330.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Nu fac reclama. Doar ma laud Am procedat la macinarea fina a secarei, am folosit in loc de drojdie de panificatie ( Pakmaya uscata), drojdie de vin uscata. La distilare am amestecat pana la 70 grade apoi am pus capacul. Rezultatul: la 100 kg plamada am obtinut cu 20 litri alcool brut mai mult decat atunci cand cerealele nu erau macinate marunt si cand ma chinuiam sa storc plamada. Singura nemultumire este ca atunci cand am folosit drojdia de panificatie mirosul era mai placut,
Multumesc maestrului Samagon pentru ideea in legatura cu amestecarea plamezii.
Sunt mandru ca sfaturile noastre au ajutat. Meritul este al tuturor celor activi aici. Eu doar incerc sa contribui cu cat pot la colectia de informatii. Pana la maiestrie mai am de urcat.
Nici la mine nu se arde in ciuda faptului ca distilez plamezi din malai si scade uneori volumul de lichid din cazan cam cu o treime. Fundul cazanului este doar o tabla subtire. Probabil ca ajuta foarte mult curentii din timpul fierberii.
Pe celalalt cazan l-am stricat. Nu ca l-am ars distiland arpacas, ci ca am incercat sa dizolv arsura cu detartrant. S-a dizolvat cu tot cu smalt. Daca aveam rabdare sa actioneze soda caustica cateva zile, iesea ca nou, dar eram prea curios de rezultat. Asa ca sunt un shef in boacane si traznai.
Nu v-am zis... am facut o garnitura pt cazanul de 100l din carton infasurat in banda de teflon. Am suflat in gaura capacului si iese aer, asa ca experimentul n-a mers. Cateodata ma simt parca as fi blestemat sa nu scap de coca. Bine ca macar acum am cerc sa ma apuc de hula hoop.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Macinarea am facut-o un pic mai mica decat crupele care se dau la pasari. Utilajul este unul de inox din Ungaria. Se curata brici. Uite asa incepe sa iti placa munca cu cerealele.
Sam ... la boacane … campion e Pazucu cu foc de tabara
Doru ... daca dai o dimensiune de … graunte … in mm sau inch ar fi mult mai clar de ce vorbim … Sam stie ca eu numai asa pricep … ca asa mia explicat si cu acrospirul = cu o poza
p.s. … ma bate gindul sa incerc ultrasunetele … la invechire … semi-rapida … …. ca 3-5 ani mai tin eu cite o sticla … … dar 18 e prea mult … si nu am timp
… poti da ceva mai multe detalii ? … e destul de clar cum ai macinat … sa zicem la 1/4 sau 1/5 din bob … 100Kg = sau Litri de plamada … 20 kg=L de alcool brut adica ai calculate pt 100% ? … si de la cita secara ai plecat - ca sa faci 100L plamada
xxxxxxxxxxxxxxx
Hi Sam,
… au venit US=ultrasunetele … la testele in orb= test de dragul testului =" e clar ca ceva fac parca e mai smouth = mai moale alcoolul trecut prin US ramane sa clarificam maine daca efectul se mentine pt ca dupa tratament alcoolul parca se inmoaie DAR se si incalzeste lejer … de la 20 la 24C … deci e greu de comparat
… oricum … ce pot sa zic … ca sa fie clar … efectul e ca atunci cind gusti o vodka din congelator nu arde deloc sau nu arde decit de jos in sus … a se citi din stomac pe git in sus
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Foarte interesant, Cab, tine-ne la curent cu ultrasunetele!
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
… e clar ca ULTSNTL - le ajuta mult la limba = face alcolul de catifea
Inca nu am gasit o reteta … ce si cit si cum … asa ca am matuit usor 3 wisichiuri … adica orez , maltz si secara dar s-a imbunatatit gustul asa ca nu e chair grav ... GRESEALA … CRED CA NU TREBUIE VIBRAT CU LEMNE ies prea multe uleiuri … oricum poate doar cu lemne proaspete … … sau mai bine vibrat la inceput si apoi pus pe lemne
… unii ziceau ca 1 min = o saptamana … eu am bagat 2x10 min
p.s. mai vedem in 3-4 saptamani
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Inseamna ca 16 ore echivaleaza cu 18 ani. Dar ideea e sa participe si lemnul la maturare. Uleiuri nu stiu daca are. Doar sa nu pui lemn de rasinoase. Eu as incerca sa-l vibrez si cu lemn. Incercarea moarte n-are. Sinenomine stia cum se trateaza lemnul inainte sa iasa taninii din el (udare si uscare de multe ori). Mai multe nu stiu ca n-am mai fost interesat in ultima perioada decat de neutre.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
azi am mai vibrat … ceva wisichi mai vechi … trecut prin butoi … si stat pe aschii FARA nici o surpriza … dar am avut grija sa nu mai intre si betzele in cuva … de data asta 2x5 min
… si apropos de … BUTOI … proba martor avea 41.5% … si in butoi erau 43.5% … butoiul a stat 4-5 luni in subsol la umiditate 30-35% adica SEC si s-a evaporat mai multa apa decit alcool … nu am avut cum sa masor cit s-a evaporat ca am mai evaporat si eu cite un paharel
… asaa si am vibrat si GINurile totul OK
Concluzia : fara betze si 2x5min pe sticla
xxxxxxxxxxxxxxxxx
Nu inlocuieste vibratul invechitul in butoi … sau macar pe aschii dar adduce un plus de catifelare ca prima senzatie in gura si asta da bine VIBRATUL NU ADUCE AROME … DAR NETEZESTE ASPERITAI NEDORITE !
Cind o sa mai fac … ceva alcohoale … o sa-l bag proaspat la vibrat apoi pe aschii iar la vibrat si la sfirsit in butoi citeva luni
Ma gindesc ca la diluare sa il vibrez asa ca sa se aseze mai bine pe noile % = sa se roada mai iute
O sa mai verific teoria cu butoiul
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Am calculat la 100 kg de secara. Asta inseamna aproximativ 320 litri plamada, De aici ies aproximativ 35 litri alcool triplu distilat. Cei 20 litri de care am scris era diferenta de alcool brut intre ce obtineam din secara nemacinata si cea macinata asa cum apare in foto. Rezultatul se datoreaza si maestrului Samagon care mi-a dat sfaturi foarte utile.Vreau sa spun ca m-am apropiat de ceea ce scriu specialistii in cursuri adica de cantitatea de 37 litri alcool de 95 la 100 kg secara.
Salutare Caberlot. Fă-ți o pomană și pune un bild cu aparatul ăla cu ultrasunete, să știu și io ce să caut. Mă uit ca curca-n lemne pe Gogu și nu găsesc numa de alea de alungat câinii...
... drojdia de la marinica trebuie ca merge f. bine 
daca se duce catre 13%
mie asta imi suna a faina cernuta ==>> adica are mai mult amidon 
Am procedat la macinarea fina a secarei, am folosit in loc de drojdie de panificatie ( Pakmaya uscata), drojdie de vin uscata.
… Sam stie ca eu numai asa pricep 
… ca asa mia explicat si cu acrospirul = cu o poza 
ramane sa clarificam maine daca efectul se mentine 
