Nu pui nimic care contine solide (pulpa si coji) in butoiul cu rezistenta. Plamada strecurata (doar zeama) ai voie, nu se arde. Dar ziceau unii ca drojdia in suspensie se poate arde pe element sa dea miros de carne arsa, cam cum se intampla cu laptele la fiert daca nu-l invarti. Daca bagi un termoplonjon in lapte nu cred ca iese bine. Ceva asemanantor cred ca se intampla si cu o plamada cu multa drojdie in suspensie, fie ea si foarte fluida. N-as putea sa spun mai multe ca n-am folosit rezistenta interna. Bionut are cu rezistenta, el e mai in tema.
Nici carbunele, nici redistilarea in coloana nu mai drege afumatura. Eu zic ca ai inainte o gramada de productii pe care merita sa-ti concentrezi atentia, nu mai merita sa te stresezi cum sa dregi ceva ce ai zbarcit in trecut. Experienta e si ea un castig iar tuica afumata poate totusi merge la frectii.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Eu am distilat plamada de zahar ce inca mai avea ceva drojdie in suspensie. Conteaza mult si tipul de rezistenta pe care o ai, mai exact densitatea de watti/cm patrat. Eu am cautat sa fie cat mai lunga astfel incat sa mu am prea multi watii pe centimetru patrat. Eu fac si bere in oala asta, iar mustul de bere e plin de proteine si alte chestii la inceputul fierberii, nici ala nu se arde pe rezistenta, deci cred ca nici drojdia in suspensie nu ar avea problema asta. Daca torni o plamada si agiti stratul de drojdie deja sedimentat normal ca drojdia aia va fi in suspensie, dar se va depune la loc inainte sa inceapa plamda sa fiarba...
Nici carbunele, nici redistilarea in coloana nu mai drege afumatura. pot spune ca am reusit sa scot ceva pe la 82* dintr-o afumatura etape parcurse: - distilat plamada de mere ce a stat 1.5 ani la fermentat, a inceput la un momentdat sa iasa fum la picuratoare, m-am luat cu miinile de cap fiindca par nu prea mai am si mers pina la capat - finalul obtinut, adunate cu alte finaluri asemanatoare l-am mai distilat odata dupa ce in prealabil l-am diluat si tot cu äroma"de fum/ars puternic - lucrat la o scara mai mica, finalul de 66* afumat, diluat cam la 40*, bagat la distilat, indepartat primii 80ml din cap, continuat colectarea pina ce termometrul imi arata cam 87*C, produsul final la 82* iar restul pe la 65* tot afumate - resturile iar adunate si redistilate si am mai scos ceva cam de 80* alcoolul final e lipsit de "äroma" dar posibil pentru cineva mai circotas sa sesizeze un oaresce damf cica mai ajuta si bicarbonatul de calciu in procedura dar n-am folosit inca probelma ramina, cum reusesc sa nu mai prind plamada de cazan? cpchetez cu ideia de a folosi ca intermediar uleiul de gatit, dar inca nu sint hotarit
Exista ulei de transfer termic, daca vrei sa faci ceva ca lumea😃 Altfel nu ai decat sa incerci sa dispersezi cat mai bine caldura pe fundul cazanului si/sau sa montezi un amestecator la cazan.
Revin cu informatii despre distilarea in keg cu rezistenta interna 3000 w. Am distilat doua transe de pere, DOAR ZEAMA, foarte bine strecurata (daca aveam teasc ar fi fost si mai bine). A mers perfect, a iesit un distilat minunat aromat si incolor, transparent, o nebunie. Deci se poate,... insa intr-adevar conditia este ca in butoi sa fie numai zeama fermentata. Plamada de pere a fost fermentata cu drojdie, nutrienti si enzime toate cumparate de la firma protectvit.
E naspa ca daca n-ai teasc, storci manual cu panza de nailon de iti ies ochii. Daca storci mai lejerean ti-e necaz ca ramane zeama in boasca si pierzi la randament.
Dar rachiul iese mai limpede asa, poate si mai putin aromat decat in varianta cu pulpa. Ar merita o comparatie, de dragul stiintei.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Multumesc mult pentru sfaturi. O sarja la mine inseamna 38 litri, kegul este de 50 litri. Pana incepe sa picure dureaza 2,5 ore. Distilatul curge cca 3 ore: Frunte cca 270 ml ( incepe sa curga la taria de 90% pana la 80%) Inima 3,6 litri la taria medie de 60% ( de la 80% pana la 30% sau 25%) Cozile 300 ml - inca cca 45 minute. Doar la prima transa am facut colectarea din curiozitate sa vad cat dureaza si ce iese. Este o cantitate mica si nu merita timpul si cheltuiala. La transa a doua am oprit colectarea dupa ce am considerat ca s-a terminat inima. Cam aceleasi date am obtinut si la prune - ceva mai multa inima adica 4 litri Distilez cu coloana cu talere interioare tip sita, dar am folosit-o ca la o distilare simpla. Deflegmatorul de deasupra nu l-am activat, dar cu siguranta exista un reflux dat de talere. Dureaza cam mult pana incepe sa picure, dar in momentul de fata pentru mine a fost cea mai buna varianta. Poate daca izolam kegul si coloana ar fi grabit putin, dar avand in vedere ca actiunea se petrece afara nu cred ca ar avea mare efect izolatia. Distilatul a iesit foarte placut aromat , fara nici o acreala si foarte transparent. Am coborat taria pana la 40% cu apa plata Bucovina si transparenta s-a pastrat foarte bine. Per total sunt multumita avand in vedere ca este prima data in viata mea cand am distilat. Anul viitor voi folosi doua keguri conectate intre ele unul cu rol de generator de aburi si celalat cazanul propriu zis si coloana peste el, scopul principal fiind reducerea timpului total.
Tocmai ca izolatia isi arata beneficiul atunci cand fierbi afara, unde bataia vantului iti raceste cazanul. Unde te imbraci gros ca sa nu-ti fie frig, cand stai in casa la 25 de grade sau cand iesi afara in vant si viscol?
Conform calculelor ai folosit cam 1200-1400 W din cei 3000. 1700 W ti i-a furat vantul. In conditii ideale de izolatie, volumul acela de plamada ar fi trebuit sa iti ajunga la fierbere in 60 de minute, cu 3000 W.
Pe de alta parte, mi se pare ca ai separat prea multa frunte. Fruntea se calculeaza 2-3% din alcool. Daca ai 38 litri la 10% alcool, inseamna 3800 ml alcool absolut. 2-3% inseamna 76-114 ml frunte. Cam ala era volumul ce trebuia separat. Perele Wiliams sunt recunoscute pentru treaba asta, dau niste capete foarte aromate care e bine sa ajunga in fractia de mijloc, nicidecum sa lungim fruntea caci astfel pierdem aromele bune.
Este admirabil ca te-ai descurcat avand in vedere ca a fost prima experienta. Succes in proiectele viitoare!
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
... buna teaba dar subscriu la ideea lui Sam ... IZOLEAZA si o sa faci economie de curent ... oricum merge destul de repede ... incearca sa ramai la 1L/h ... ca sa scazi riscul sa se arda ceva pe rezistenta
Nu prea vad de ce mai vrei inca un cazan=generator de aburi pt rachiuri e super OK ce ai ... poate niste Cu in calea vaporilor ?
Daca vrei mai multe % ... adica alcoale pure ... atunci Sam e campionul si te sftuieste el ... si da in cazul ala inca un cazan ajuta
Mai bine ia un teasc mic pt filtrat plamada
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Sam - excelenta observatia "Unde te imbraci gros ca sa nu-ti fie frig, cand stai in casa la 25 de grade sau cand iesi afara in vant si viscol?" - recunosc ca nu m-am gandit in felul acesta.
Desi stiam de izolatie, nu credeam sa influenteze asa mult, dar acum gandindu-ma mai atent in urma imi dau seama ca atunci cand am distilat prunele acum 4-5 saptamani a fost mult mai cald afara si pana la fierbere a durat ceva mai putin de 2 ore, pe cand perele le-am prelucrat in acest weekend cand afara a fost mult mai rece. Ma ocup de izolatie saptamana aceasta, o sa o fac din vata minerala caserata cu folie de aluminiu, grosime 50 mm, oare este suficient sau 100 mm?
Caberlot , dupa experienta filtratul prin sita deja lucrez la o presa mica, saptamana asta o finalizez.
In calea vaporilor exista talere de cupru, tip sita.
Sambata am mai pus la fermentat 70 litri plamada 80% pere gutui si 20% mere golden, cu drojdie si enzime. Desi vremea s-a mai racit sper sa fermenteze in 3-4 saptamani. Voi scrie rezultatele obtinute in conditii de izolare cazan si coloana.
Va multumesc mult inca o data atat pentru sfaturi cat si pentru toate informatiile pe care le-ati postat aici.
Am avut o singura intalnire cu vata minerala si am ramas dusmani. Poate fi excelenta pentru izolatii termice insa eu nu suport scamele alea. Le simteam in nas si in gat si ma deranjau f tare. Afara, insa, nu cred ca este vreo problema. La incalzirea electrica am preferat cartoanele gofrate ca nu se ard. La flacara nu merge cartonul dar merge vata, caramida refractara sau tabla in jurul cazanului ca sa retina gazele fierbinti. Se gasesc si la sul, cartoane gofrate, si puse in cateva straturi, izoleaza destul de bine. Pe capac pun paturi dar in casa izolatia nu face diferenta atat de mare cum ar face afara, in aer liber. Vantul deranjeaza acel strat de aer cald din jurul cazanului.
Sa ne arati poze cu presa DIY.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Sam , Caberlot Pun poze cu presa. Am facut-o la viteza din ce materiale am avut pe la tara ramase de la diversele amenajari facute acolo. Surubul si piulita le-am avut. Coloanele sunt teava 50x30 iar distanta intre ele 400 mm. Cilindrul (h=400 mm) este o teava diametru 200 mm, ramasa de la executia unui put. Intre cilindru si placa de baza va fi o tava prevazuta cu un stut, in care se colecteaza zeama de fructe. Sacul interior este confectionat din material de plasa insecte.
Distilarea pe plita cu inductie – poza de luciadevis, in Distilarea · 23.1KB
Cilindrul PVC, mai trebuie gaurit, in prezent este doar trasat.
Pentru izolatie o sa folosesc un PFL simplu nemelaminat deja in forma de cilindru (a fost ambalaj pentru obiecte fragile) pe care il voi capitona pe interior cu vata minerala caserata cu folie de AL (raman la vata pentru ca mi-a mai ramas un rulou de la izolatia podului). Partea cu folia de AL va fi spre cazan. Voi sigila vata cu banda de aluminiu adeziva - se gaseste la magazinele de bricolaj si nu este scumpa (14-20 lei o rola 50m).
Distilarea pe plita cu inductie – poza de luciadevis, in Distilarea · 23.3KB
Ti-am furat patentul, gata, ma apuc si eu de presa. Si mie imi plac chestiile facute din resturi sau investitie minima. Admir ingeniozitatea!
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
... pt gaurile de la cilindru ... ma gindesc ca ar fi mai simplu niste fante facute cu discul ??? ... acum intrebarea e ... fante verticale ? ... sau orizontale ?? Daca sunt veriticale - sub presiune DIA va creste ... ... daca sunt orizontale - sub presiune Lungimea va creste= laimea fantelor se mareste ... dar ai plasa
Cred ca fante orizontale
p.s. ... in presa intra cam 10-12L ... poate ca o modifici pe DIA 300 -sau 12" ( e loc) ... asa o sa ai 26-28L
... ... sigur merge si la boabe ... maltz
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Caberlot , eu m-am gandit sa merg pe gauri d=6mm, pentru ca fantele vor fragiliza tubul, inevitabil va fi tendinta de crapare. Cat priveste volumul, asa este...... in perspectiva sper sa o maresc la d=250mm , de aceea am facut distanta intre coloane 400 mm, dar deocamdata a fost o solutie la indemana. Placa de baza are d=260mm, gros 6mm.
Poate reusesc si eu la vara sa fac neutru pentru visinata. Am vazut ca Sam este profesor.
Am luat o plita cu inductie profesionala de 3500 de vati si vreau sa va zic ca sunt foarte incantat. Aduce un litru de apa la fierbere in doua minute, de la 25 de grade. Suporta oale cu diametrul mare si incalzeste fundul uniform, fara sa arda.
Ieri am facut 3 plamadiri mici. 22 litri apa o fierbe cam in 40 de minute. Partea complicata a fost ca a trebuit sa racesc 81 litri plamada in camera unde erau deja 32. Pana la 11 noaptea m-am chinuit s-o racesc cu oale cu apa. I-am pus drojdia pe la 36 de grade.
Randamentul termic la oalele din tabla smaltuita este de 85%, dupa calculele mele, iar la oalele din inox magnetic, cam de 78%. Randamentul termic nu este mai scazut la oale mari. Asta am si cautat, plita care sa suporte diametru mare. A mea suporta intre 140 si 320 mm.
Saptamana urmatoare urmeaza distilarea unde, dupa asteptari, ar trebui sa am un debit de 6 litri pe ora la putere maxima.
A fost si o parte mai putin placuta in toata aventura asta. A costat 1240 de lei cu transport.
Distilarea pe plita cu inductie – poza de Samogon, in Distilarea · 51.7KB
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Nu stiu daca mai urmareste cineva dar revin totusi cu rezultatele finale in urma distilarilor.
Debitul obtinut a fost de 6 litri pe ora la puterea maxima de 3500W, la distilarea simpla.
La distilarea in coloana, am mers pe 1500W putere, unde am colectat cam un litru pe ora. Concentratia indicata de alcoolmetru era de 97%. Am mentinut aceeasi concentratie alcoolica pana la sfarsit.
Sunt atat de multumit de plita, ca daca cineva mi-ar fura-o, a doua zi mi-as comanda alta la fel.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
si mers pina la capat
… sa scoti zeama 
si sa fermentezi doar zeama 
chiar daca sunt urme de mar prin zeama 
dar subscriu la ideea lui Sam ... IZOLEAZA 
deja lucrez la o presa mica, saptamana asta o finalizez.
