Pai altitudinea se rezolva usor cu un compresor de la un frigider vechi Pe vacum simulezi inaltimea si pe iesire adancimea. Glumesc mai bine incalzesti camera.
Deci să recapitulăm pe scurt schema de plămădire cu temperaturi în scădere...
La 10kg cereale cu 35 litri apă avem nevoie de 2-3 kg de cereale încolţite (orz, grâu, secară... să-i spunem malţ verde. Este de preferat ca malţul verde măcinat să fie diluat cu puţină apă, asemănător cu lăturile pentru porci.
După ce am fiert cerealele până la gelatinizare şi am obţinut mămăliga densă lăsăm să se răcească la 72*C. La această temperatură turnăm un sfert (0,5kg) din cantitatea de malţ măcinat şi amestecăm bine. În câteva minute se subţiază vizibil. Pauza este pentru lichefierea amidonului şi durează 20 de minute. Acţionează alfa-amilaza care hidrolizează legăturile 1,4-alfa-glucozidice şi rupe lanţurile lungi de amidon în mod aleatoriu producând dextrine. Se lasă în contnuare să se răcească până la 62-63*C. La această temperatură se adaugă jumătate din cantitatea de malţ măcinat (1kg). Este pauza de zaharificare propriu-zisă şi durează 1-3 ore. Unii lasă şi peste noapte. În această etapă lucrează beta-amilaza, enzimă care hidrolizează tot legăturile 1,4-alfa-glucozidice dar numai de la capetele lanţurilor de polizaharide producând zaharururi fermentabile - maltoză.
O să vă întrebaţi totuşi de ce rămân zaharuri reziduale, oricât de corect am face zaharificarea amidonului... pentru că şi alfa şi beta -amilaza rup doar legăturile 1,4-alfa-glucozidice. Amidonul e de două feluri: amiloza care se prezintă sub forma unui lanţ lung de mii de molecule de glucoză legate prin legături 1,4-alfa-glucozidice şi amilopectina care se prezintă sub forma unui arbore. E, aici e problema, căci la ramificaţiile arborelui moleculele de glucoză nus e mai leagă prin legături 1,4-alfa-glucozidice ci prin legături 1,6-alfa-glucozidice, pe care nici alfa nici beta -amilaza nu ştie să le rupă. Astfel apar "limit dextrins" cum se zice în engleză. Ele nu pot fi fermentate de drojdii şi astfel atenuaţia (diferenţa dintre densitatea iniţială a mustului şi cea finală este limitată la 65-80%. În producerea berii e chiar un deziderat căci nimeni nu şi-ar dori să bea o bere seacă. Ar fi grea de băut, însă pentru producătorii de rachiuri din cereale este o pierdere de randament însemnată.
Atunci eu m-am gândit că dacă malţul de cereale conţine atâtea enzime, aş putea să mă folosesc şi de gluco-amilaza care rupe atât maltoza producând glucoză dar şi dextrinele cu probleme legate prin legături 1,6-alfa-glucozidice. Atunci pun restul de malţ (0,5kg) la temperatura ambientală, sau odată cu drojdia. Gluco-amilaza lucrează perfect la temperaturi normale şi zaharificarea are loc în continuare, pe măsură ce drojdia transformă maltoza şi glucoza în alcool şi CO2.
Grâul încolţit este mai bogat în glucoamilază decât orzul. Puterea diastatică (de transformare a amidonului în zaharuri simpe) a celor două sunt comparabile însă industrial se foloseşte malţul de orz cu precădere. Orzul este protejat de acea coajă pe care grâul nu o are. La malţul uscat, o mare parte din glucoamilază este denaturată în timpul procesului de uscare şi/sau prăjire. Enzima este rapid denaturată la peste 40*C.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
În aşteptarea primelor picături... Separ primii 250 ml din 50 litri plămadă.
Whisky din porumb – poza de Samogon, in Bauturi distilate · 28.8KB
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Au ieşit 6,5 litri de spirt. Am lăsat să curgă mai mult şi am separat cam 700ml de coadă tulbure. Deci am acum 12 litri de whisky tânăr pe care trebuie să mă gândesc cum îl învechesc. Mi-ar trebui butoi de stejar ars pe interior dar cred că o să pun nişte bucăţi de stejar arse. Pe forumurile de afară am citit că unii barbotează cu pompă şi piatră de acvariu pentru a grăbi procesul de maturare/învechire. Poate ne spune atotcunoscătorul Strava cât de eficientă este metoda.
Whisky din porumb – poza de Samogon, in Bauturi distilate · 52.3KB
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
...nu le stie strava bas pe toate, oricum multzam fain de aprecieri. Din pura curiozitate am dat o raita pe vechiul forum(cel intunecat de creierii alterati cu frunte) unde in afara din cunostintele mele am lasat si putin suflet... dar cam asa-i regula sportului la romani in general, nu conteaza ca se caca vaca-n sistar ca doar sunt destui care nu stiu gustul adevarat al laptelui! Nici macar vorba rusului nu mai tine... "ca sa-ti placa caviarul trebuie sa sti ce gust are"...
Raspunsul lui iunicu catre nihaim... de dincolo, referitor la folosirea apei distilate (mesaj #671), vreau sa spun ca ideal este folosirea apei demineralizate, si nu doar distilate... obtinuta prin osmoza inversa. Este apa folosita in laboratoare sau varianta simpla si la indemana tuturor... apa care se foloseste la calcatoarele de rufe.
In postul lui somogon din 21-02-2012 13:21:06 spune: "În aşteptarea primelor picături... Separ primii 250 ml din 50 litri plămadă."... Foarte corect! Insa trebuie explicat... sfertul ala de litru (de regula aceasta cantitate se separa la 100 kg[nu litri] de plamada din fructe, adica 50ml la 20kg, dar la fel de corect se aplica la plamezile-must, in special din sirop de zahar sau cu adaosuri echivalente, adica 50ml la 10 litri[nu kg] sirop-plamada) este FRUNTEA! Fractiune extrem de toxica! Spun doar fruntea pentru ca la instalatia lui nu obtine "aramitza", ca urmare a materialelor folosite in costructia instalatiei... lichidul care se identifica cu prima picatura si pana la inceperea fruntii, de culoare albastruie nefireasca, cu miros sufocant si care apare in cazul instalatiilor de cupru la punerea lor in functie pentru primele dati din sezon, cu precadere atunci cand instalatiile nu au fost conservate corespunzator pentru perioada de repaus...
Tot aici trebuie mentionat ca FRUNTEA in nici un caz nu se va mai folosi la o alta distilare cum se practica in destul de multe cazuri... GRESIT! Daca in cazul cozilor procedeul este corect cu respectarea unor proportii, nu insamna ca trebuie generalizat si aplicat frectiunii de frunte. Iata cum descriam FRUNTEA in cartea "Instalatia vesela" : ..."inca de la prima picature vom descoperi ca acesta are o concentratie uriasa de alcool, mai mult chiar decat 90% din volum, degaja un miros pregnant de solvent, (asemanator cu cel de adeziv, banda lata scotch). Atentie, acest lichid nu este bun si poate fi folosit ca si combustibil la aprinsul carbunilor de gratar"... ..."Aceasta fractiune nu se va lasa sau depozita la voia intamplarii, ci se va colecta in recipienti siguri, cu sistem de inchidere ermetica, (unele pet-uri din masa plastica rezistente la solventi reprezinta o categorie acceptata de recipienti), si fara etichete ale altor continuturi anterioare, acestea indepertandu-se in totalitate si aplicadu-se altele cu inscriptia « DESEU TOXIC DIN DISTILARE », cu caractere mari, cat mai vizibil si citet, asigurandu-va ca etichta se sustine solid de suprafata recipientului si nu poate fi indepartata usor. Acesti recipienti, ermetic inchisi, si in conditiile de mai sus, se pot preda separat de restul deseurilor menajere firmelor de colectare specializate. Nu consumati, nu lasati sa se evapore si nu inhalati acest lichid ! Nu-l depozitati alaturi de bauturi potabile si nu-l lasati la indemana copiilor ! Nu-l aruncati la intamplare !"
Referitor la ulimul post, unde somogon face referire la etapa de invechire... este tipic lui ghebos: repede! informatii corecte! scurt si la obiect! un prieten bun care si-a schimbat balana...dar naravul ba! Sunt sigur ca stie, insa din dorinta de a expune cat mai multe informatii la viteza omite factorul "rabdare"... Oare inainte de IMBATRANIRE, dupa terminarea procesului de distilare nu urmeaza etapa FINISARE ??? Stiam ca sti, dar... cam asa spuneam eu in "Instalatia vesela" : ..."Etapele viitoare sunt cunoscute sub denumirea generala de finisare. Finisarea consta in diluarea distilatului, filtrarea acestuia si aromatizarea. Diluarea se face cu apa distilata demineralizata si numai atunci cand distilatul depasete 40% alcool. Filtrarea se face prin filtru de carbune. Aceasta consta in purificarea distilatului cu carbon activ pentru eliminarea uleiurilor esentiale(fuzel - in literatura internationala de specialitate), care presupun ca ati retinut ca au miros si gust urat, desi nu sunt toxice sau periculoase consumului uman. Tot aici se elimina aproape in totalitate substantele care s-au "furisat" in distilat cu grad ridicat de toxicitate."
Inca odata vreau sa salut initiativa celor care au infiintat acest forum! Felicitari! ...si cand ma gandesc la ghebos ca acum cativa ani ceea ce stia despre producerea alcoolului era doar o nebuloasa, un camp magnetic cu aceeasi sarcina cu distilatul de alcool... m-as bucura sa-i urmeze exemplul cat mai multi! FELICITARI samogon! Ai toata admiratia mea.
_______________________________________ Decat mult, prost si ieftin, mai bine putin si bun, la acelasi pret !
FELICITARI PT. SAMOGON ... PT "LECTIA ASTA DESCHISA" (asa se zice la scoala cind eram elev si aveam inspectie)
imi permit sa-l salut si pe strava
acum ... ca de fapt pt asta am intrat pe forumul asta ... am o intrebare pt fiecare ...
1. pt samogon ... pt ca tu esti ... experimentat in diferite retete ... ... care e diferenta de gust ... intre ... zahar , porumb-orez ? merita sa ... iau o oala dubla Stainless Steel Double Boiler ca sa distil cereale ... ? ... banuiesc ca factorul economic ... pret zahar sau porumb e un plus ... ... dar pe mine ma intereseaza GUSTUL ... daca asta merita o fac ! EXPERIENTA mea ... ... am distilat bere-aveam un chit de bere si cum nu beau bere ... ... am incercat ... sa fac un rom ... pugirum etc. ... dinzahar brun si din melasa ....... sunt ceva diferente ... parca mai bune la rom UN PLUS DE CALITATE ... MERITA ... FINANCIAR NU PREA E DE LUAT IN CALCUL
2. pt strava ... specialist in palinca ... ... care e explicatzia ca ... un rachiu de craca (nu zic o palinca ca asta e doar de prune) la 52+ in gura arde mai putin decit un coniac bun ... sau un wisichi ??? ... ca o paranteza ... cea mai buna ... palica am bauto la un prieten-coleg de facultate care era din "maramu" din Rona de jos sau sus asta nu mai shtiu si era facuta de ... maistorul SANDOR ... avea 56 .... shi in gura era uleioasa parca - putem zice onctuasa chiar ... super ... mai bun decit asta ... sau egal ... am mai baut un rachiu de pere padurete cam la 55 de grade ... suuper ... avea in plus o dulceatza ... mmm
TUTUL DUBLU DISTILAT ... asta se intelege ...
... SHI mai am o intrebare pt. amindoi ... ce ziceti de ... fractionarea in 4 ... ... frunte 5% ... cap 15% ... inima 50-55% ... si coada15% ? (e vorba de procente din alcoolul total supus distilarii ... stiu ca nu da 100% ... dar randamentul la distilare ... cred ca nu e mai mult de 90% ... in conditii casnice ...)
PT. PICUSH=FRUNTE ... eu la o oala de 16L ... util 12-14 ... colectez cite 50 mL shi la prima distilare si la a doua =lamurit ... STIU CA E CAM MULT ... DAR CALITATEA CONTEAZA ! ... pt asta ... citeodata mai recuperez ultimii 5-10 din cap ... si primii 5-10% din coada ... OPERATZIE DE A DOUA ZII ... sau dupa o saptamana cind ... facem cupajarile ... PT AROMARE !!!
capul ... coada ... le colectez de o maniera ... 5+5+5 ... asa ca le pot degusta si analiza dupa citeva zile ... si pot face amestecuri de proba ...
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
La cantităţile mici care le obţii cred că îţi faci prea multe griji cu separările alea. Prea multă filosofie pentru o ţuică. Aici nu e valabil "cu cât mai mult cu atât mai bine". Fracţiunea de "cap" pe care ai pomenit-o este foarte bogată în arome. Dacă separi prea mult pierzi aromele alea care sunt de dorit.
Cerealele costă mult mai puţin ca zahărul. Ca să obţii 1 litru de alcool pur îţi trebuie 2,5-3 kg cereale. Considerând că preţul cerealelor la nivel industrial este în medie de 0,4 lei/kg, fă socoteala cam la cât te-ar duce cheltuielile. Nici nu se compară cu zahărul care este mult prea costisitor. Şi dup-aia întreabă-te cum de ajung ele defapt să coste atât de mult pe raft?
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
NU E CLAR ! AROMA -DE LA PORUMB (BOURBON ?) MERITA SAU NU ? ... ASTA ERA INTREBAREA
stiu ca ... majoritatea aromelor sunt in frunte si in coada ... de aia le adun separat 5+5+5 ... si le gust dupa citeva zile ... si le amestec ... etc.
de ce costa f. mult? pt ca platesti acize , platesti brandul , platesti comerciantul etc. ... si toti astia traiesc mai bine ca tine
deci ...pt. mine e mai ieftin sa cumpar zahar de la supermarket ... decit sa caut cereale la magazinul biologic ... cel putin asa banuiesc ... nu am verificat inca ...
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Cerealele de la magazinul biologic sunt umflate la preţ cam de vreo 20 de ori. Ca să nu mai zic de fulgii de cereale care sunt umflaţi la preţ şi de sute de ori. Dacă ar fi să iei cereale engros, le-ai lua la un preţ de nimic, cu mult sub 1 leu/kg. Astfel că un litru de rachiu de cereale te-ar costa 1 leu şi ceva cu tot cu materia primă, combustibil, etc... Pe raft ajunge şi la 70 de lei sticla de vodcă.
La aromă e greu de descris. Rachiul tânăr din cereale are o aromă de fân, cam aşa o simt eu. Cu siguranţă că proprietăţile olfactivo-organoleptico-senzoriale s-ar schimba mult cu o perioadă de maturaţie de 5 ani în butoi de stejar ars pe interior. La whisky, 30% din aromă provine din butoi.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
La aromă e greu de descris. Rachiul tânăr din cereale are o aromă de fân, cam aşa o simt eu. Cu siguranţă că proprietăţile olfactivo-organoleptico-senzoriale s-ar schimba mult cu o perioadă de maturaţie de 5 ani în butoi de stejar ars pe interior. La whisky, 30% din aromă provine din butoi.
Cu ce arzi butoiul pe interior? Lampa de instalator (cu butelie mica, cu gaz) "lasa" vapori? Tu arzi butoiul si pentru rachiu si pentru whisky?
Habar n-am, sunt în cercetări cu butoaiele. Aş vrea unul dar nu-mi permit. Cel mai probabil voi folosi aşchii de stejar, tot aşa, arse cumva. E o tehnică şi aici, nu-i simplu deloc. Vreau să văd dacă reuşesc să mă apropii de produsele de pe rafturi.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Habar n-am, sunt în cercetări cu butoaiele. Aş vrea unul dar nu-mi permit. Cel mai probabil voi folosi aşchii de stejar, tot aşa, arse cumva. E o tehnică şi aici, nu-i simplu deloc. Vreau să văd dacă reuşesc să mă apropii de produsele de pe rafturi.
Daca vrei culoare.....trebuie sa arzi! Daca vrei "putin fum in gustul final", poti praji pe o tabla griul dupa incoltire. Dar eu as folosi aschii "proaspete", umede, de lemn de stejar. Sa fie cu cat mai multa seva in ele. Culoare poti da si cu plicuri de ceai "negru". E drept....se modifica putin si gustul!
Sunt multe metode de colorare, cu schimbarea mai mult sau mai puţin a gustului. Aşchiile nu stiu de unde le iau. Ma duc la un stejar de pe stradă şi încep sa tai cu briceagul sub scoarţă?
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Exista depozite de lemn. Vand lemn de foc taiat la 40-50 cm. Ei vand lemnul la mc sau la tona. Mergi acolo....da-te lovit de situatie....ca esti presat de timp si vrei doar un butuc (la ciubuc, fara acte/sau ofera ceva alcool) ..... si nu cred ca baietii "veseli" te vor refuza! Atentie ca ei vand si fag si stejar (ca esente tari)! Sa recunosti lemnul!
Sau un vecin/amic care a montat parchet de lemn de stajar: poate a ramas cu 1-2 elemente! Parchetul se livreaza ca lemn natur, se lacuieste dupa montare (sa nu ai emotii)!
Nu! Ma gandesc sa te duci la un stejar si tai o creanga pe care o cojesti si o coci la cuptor. O speli bine, si dupa ce se usuca bagi bucatele de creanga arsa in sticla. Sa nu va mane sfantul sa folositi lemn de parchet sau decoratiuni findca este tratat.
Exista depozite de lemn. Vand lemn de foc taiat la 40-50 cm. Ei vand lemnul la mc sau la tona. Mergi acolo....da-te lovit de situatie....ca esti presat de timp si vrei doar un butuc (la ciubuc, fara acte/sau ofera ceva alcool) ..... si nu cred ca baietii "veseli" te vor refuza! Atentie ca ei vand si fag si stejar (ca esente tari)! Sa recunosti lemnul!
Sau un vecin/amic care a montat parchet de lemn de stajar: poate a ramas cu 1-2 elemente! Parchetul se livreaza ca lemn natur, se lacuieste dupa montare (sa nu ai emotii)!
Parchetul nu e bun ca e tratat cu tot felul de chimicale. Stejar se gaseste mai greu, pentru foc se foloseste mai mult fag. @ Samogon: cam cat costa un butoi mic, sa zicem 15-20 litri?
_______________________________________ Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
Nu! Ma gandesc sa te duci la un stejar si tai o creanga pe care o cojesti si o coci la cuptor. O speli bine, si dupa ce se usuca bagi bucatele de creanga arsa in sticla. Sa nu va mane sfantul sa folositi lemn de parchet sau decoratiuni findca este tratat.
Nu stiu daca crenguta are aceeasi aroma cu lemnul "batran"! Eu stiu ca parchetul se livreaza natur, a fost trecut doar prin uscatorie: unde se controleaza doar umiditatea si temperatura!
Pai nu cred ca e diferenta de gust intre creanga si trunchi. Conform normelor, parchetul ar trebui sa fie tratat impotriva insectelor, parazitilor,bacteriilor si mucegaiurilor. Ce e mai ecologic decat lemnul care il aduni singur din pom? Ai si garantia speciei de provenienta!
Pai nu cred ca e diferenta de gust intre creanga si trunchi. Conform normelor, parchetul ar trebui sa fie tratat impotriva insectelor, parazitilor,bacteriilor si mucegaiurilor. Ce e mai ecologic decat lemnul care il aduni singur din pom?
Eu mai am si alte pasiuni legate de plante/pomi: iarna seva (aromata) pleaca din ramuri catre trunchi.....daca gerul "insista" .... seva pleaca din trunchi spre radacini (pentru a asigura supravietuirea pomului)! Cea mai "aromata" e radacina, urmeaza trunchiul si, la final, ramurile.
Parchetul montat de mine acum 6 ani, cumparat din Metro, produs de o firma din Focsani parea natur: nu prin prisma celor scrise pe eticheta, nu prin prisma aspectului (ochiometric) ci prin faptul ca a "lucrat" cum a vrut el! Daca era tratat nu ar mai fi "lucrat" atat de mult! Chiar mi s-a parut lemn curat!
Corect! Lemnul recoltat din padure este "mai ecologic"!
Sa stiti ca lemnul de stejar, la depozitele de lemne, nu este asa de rar! Merita sa aruncati o intrebare!
Lemul tratat imptriva daunatorilor si bacteriilor nu este neaparat si hidrofugat. Asta inseamna ca el absoarbe umezeala functie de umiditatea mediului ambiant. asta inseamna ca se umfla si scade dupa caz. Eu as suspecta si o impregnare ignifuga! Tu esti cu inima impacata daca cineva la sfatul tau ar pune bucati de parchet in bautura?
Pe vacum simulezi inaltimea si pe iesire adancimea.
... să-i spunem malţ verde. Este de preferat ca malţul verde măcinat să fie diluat cu puţină apă, asemănător cu lăturile pentru porci.
