Avem si prin tara posesori si utilizatori de sobe model nordic . Din stiinta mea se construiesc de cel putin 3 ani si in tara. Cand am vorbit de temperaturile din clopot vorbesc din experienta proprie si nu din auzite. Sobe cu focar tip racheta am construit si mari- cu masa de acumulare si mai mici-din recipiente pentru deseuri si nu am avut nici un rateu. La focarele tip racheta nu e musai nevoie de aer secundar , dar am construit si cu aer secundar. Aerul primar este aerul care se injecteaza prin cenusarul oricarei sobe, iar secundarul si tertiarul sunt de fapt acelasi aer preincalzit care sa duca la cresterea temperaturilor in focar, incat sa duca la gazeificarea (sau piroliza) lemnelor. Stiu ca e complex capitolul dar am 3 ani de experienta cu ele si ceva mai multa cu sobele traditionale. Am si forjat in focar racheta , la jar de lemne, si nu-ti vine a crede cat de alb poate deveni jarul sau cat de rosie samota.
Ce probleme ai īntīmpinat pīnă acum? La curățat, īntreținere etc? Ideea mi-a rămas īn cap și nu pare să vrea să plece de-acolo Se poate vedea soba pe viu ?
_______________________________________ Cu limba īnegrită, cu dinții violeți Sīnt mort și eu de beat, sīnt morți și ei de beți
Focarele tip racheta se folosesc mai mult pentru sobe de exterior, pentru ca necesita alimentare periodica- la fel ca orice soba normala, desi au fost construit si la interior ( mai mult pentru hale si ateliere). Pentru a face o soba in casa, se folosesc focare cu ardere performanta, cu admisie separata de aer primar si secundar, la care intreaga cantitate de lemne ce va fi arsa se introduce o data in focar , apoi se da foc la partea de sus a stivei de lemne, se inchide usa sobei si se regleaza arderea cu ajutorul siberelor montate pe admisia de aer (primar si secundar) . Usa sobei nu se mai deschide pana la urmatorul foc, care poate fi facut la 12 sau la 24 de ore,depinde cat de frig e afara. Eu cu vremea capricioasa ce a fost zilele trecute faceam un foc la 48 ore iar temperatura in 2 camere+baie nu a scazut sub 22 gr.
Daca sunt exploatate corect aceste sobe se curata o data la 5-6 ani si singura problema ce am intampinat-o pana acum a fost faptul ca atrebuit sa dorm de cate va ori cu geamul deschis iarna ( nu am dozat lemnele in focar bine). Cred ca am un coleg in a le suferintelor de acest fel in Sulina, daca nu ma inseala memoria, dar deja se pot vedea destul de astfel de sobe dand cautare pentru " sobe de zidarie ". Pana una alta pun un link cu o ardere cu gazeificare de la focarul sobei mele:
Saptamana asta am reusit sa termin sobita. I-am facut focarul si peretele imprejmuitor di samota iar peste focar vine montat un butoi din tabla ce joaca rolul clopotului. Constructia este modulara ,in sensul ca butoiul se poate si in loc se poate pune un capac, soba devenind masa , sau se poate pune o tabla mai groasa, pe care se pot coace toamna vinete si ardei.
Soba pentru fiert plamada – poza de cristimoisuc, in Handmade · 47.9KB
Riserul focarului ( zona pe unde sunt evacuate gazele de ardere din focar) nu m-am obosit sa-l izolez ci l-am facut din samota asezata pe uscat. Asta nu afecteaza functionarea focarului si dupa ce se incalzeste un pic focarul, in timpul arderii cu flacara, nu se mai vede fum la cos.
Soba pentru fiert plamada – poza de cristimoisuc, in Handmade · 41.8KB
Consumul de lemne e undeva la 3 kg pe ora la ardere fortata( cand incalzesc plamada ) , dupa aceea scade undeva la 2 kg /ora. Cazanul incepe sa fiarba in aproximativ o ora. Asta e cantitatea de lemne cu care fierb 22 kg cartofi +10 litri apa ( cazanul e de 45 l), adica 6 kg lemne. Puterea maxima a flacarii e undeva la 10-12 kw/ora, depinzand de cat de uscate sunt lemnele. Temperatura pe cos a fumului are cam 130*, cu ceva peste sau sub, depinde de momentul arderii. Practic eu am fiert trei plamezi cu trei galeti de lemn de brad, galeti ca cea de mai jos:
Soba pentru fiert plamada – poza de cristimoisuc, in Handmade · 46.4KB
Interesante explicatiile m-am uitat la poze dar tot nu am priceput toate ideile.Eu am locuit toata viata la bloc la sobe nu ma pricep , dar soacra sta la tara (de aici si interesul pentru distilate)si are sobe de teracota iar cosumul de lemne este socant in comparatie cu ce spui pe topicul celalalt.Schita de acolo am priceput-o .As dorii sa-mi zici daca este fezabil sa darim sobele si sa pun un meserias sa le faca as cum a-i aratat pentru un consum semnificativ mai mic.
Modelul asta de soba este excelent pentru sobe situate in bucatarii de vara sau la exterior. Au un consum foarte mic de lemne , nu sunt complicate iar singurul dezavantaj este ca focul trebuie alimentat continuu. Se pot utiliza si la interior, cu ceva modificari dar meseriasul trebuie sa fie familiarizat cu acest tip de sobe ( lucru mai putin intalnit in Romania). Din pacate, la noi,constructia sobelor a ramas mult in urma , fata de ce posibilitati sunt.In Romania , sa te incalzesti cu soba , a devenit arhaic, toti vor centrala, daca se poate sa nu se murdareasca deloc. Prin alte parti nu e deloc asa.Sobele alimentate cu lemne sunt considerate din categoria resurselor regenerabile, in Franta , de exemplu, nu se elibereaza o autorizatie de constructie a unei case daca nu are prevazut cos pentru soba. In tarile nordice sobele au un cult al lor, sunt studiate in scoli si acolo poti sa intalnesti proprietar de iaht care iarna se incalzeste la soba. Sa nu credeti insa ca sunt la fel ca sobele noastre. Sobele lor sunt sobe grele , pot ajunge de la 2-3 tone pana la 5-6 tone si incalzesc toata casa, nu numai o camera. Faptul ca sunt atat de grele le da o mare inertie termica, cu variatii mici de temperatura in camera , de seara pana dimineata. Cine s-a icalzit la soba de teracota iarna , stie ca seara e cald de lesini iar dimineata e cam subtirel aerul in odaie. Dupa mine, singurul impediment in implementarea acestor sobe la noi, este faptul ca , fiind mai grele, necesita mai mult material, deci sunt mai scumpe decat o soba traditionala. Eu ma incalzeam demult la o soba traditionala si iarna , cand afumam ceva carne in horn, daca uitam de ea o scoteam arsa- toata caldura se ducea pe cos. De cand am schimbat sistemul , mai mult de 70* celsius nu am avut pe cos. Ca sa va faceti o idee despre costuri , va pot spune in mare cam ce materiale intra la o soba nu foarte mare: 1 usa soba- de preferat cu geam si sa fie ceva mai mare- minim 350 lei 100 samote mari - 400 7-800 pana la 1200- 1500 caramizi normale ceva mai frumoase caci soba nu vine tencuita ci ramane caramida aparenta - 1,7 pana la 2 lei bucata 3-4 saci argila 1 sac mortar refractar - pentru focar -30 sibere , usa cenusar , etc 100- 150 Manopera - daca gasesti meserias nu e ieftina, mai sigur in regie proprie, dar trebuie aprofundat bine de tot pe net
Nu vreau sa sperii pe nimeni dar sunt sobe mai scumpe , iar daca o soba de teracota o scoti in 1500 lei , celelalte te pot ajunge foarte usor si dublu sau triplu - ca materiale , dar este inegalabil confortul si consumul de lemne scade cel putin cu o trime, daca nu cu jumatate fata de sobele traditionale. Voi pune schema de principiu a unei sobe cu 2 clopote intr-o postare ulterioara.
In prima imagine este schematizata, cat de cat, o soba traditionala- cu "fumuri" , iar in a doua , o soba in 2"clopote" . La prima soba se vede cum aerul care trece prin soba face tot traseul ( racind soba dupa ce nu mai este foc) pe cand in al doilea exemplu , aerul cald este tinut captiv in partea de sus al fiecarui clopot si abia dupa ce se raceste (cedand caldura peretilor sobei) pleaca la cos.
Soba pentru fiert plamada – poza de cristimoisuc, in Handmade · 30.3KB
Daca spun soacrei ca-i darim soba de teracota care are 60 de ani, soacra avid 90 face infart plus ca este olteanca.Mi s-a parut interesant ca o astfel de soba este alimentat o singura data la 12 ore (cele din poza erau lemne de brad) si se pastreaza caldura in doua camere cca 40m2.O astfel de soba se pote placa cu placi de teracota?Voi intreba in Craiova daca exista un sobar sa faca ce zici.Multumesc pt. raspunsul promt.
Majoritatea timpului fac un foc la 24 de ore si aici nu-i Oltenia- ne intrecem cu Harghita si Covasna in privinta temperaturilor iarna. Soba mea este placata cu teracota. De fapt se croieste soba din teracota, numai ca mai larga , iar pe interior se placheaza cu samota sau caramida rosie, pe cant(dupa posibilitati). Rezulta un perete al sobei de 13-14 cm care are puterea sa tina soba calda mult mai mult timp. Aceste sobe nu se fac dupa ureche. Se calculeaza necesarul termic al camerei- camerelor, apoi se calculeaza marimea focarului si abia la urma suprafata si marimea sobei. Nu vezi 2 proiecte identice decat daca ai aceleasi conditii. Daca esti interesat te pot indruma de unde sa aprofundezi problema- e nevoie de un pic de studiu.
... nu cred ca ... o sa fac si sobe la viata mea dar mi-ar placea sa stiu cite ceva ... asa ca daca ai informatia spune unde e =sa ne apucam de invatat
merci
_______________________________________ "O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Ieri mi-am petrecut citeva ore lecturind din acel forum.Interesante,competente ,actuale informatiile,pacat ca desenele nu sint executate cu linie intrerupta pentru ce nu se vede,(ca la un desen tehnic) in acest fel intelegind mai bine si neavizatii asa cum sint eu.Multumesc inca o data pentru raspuns.
Usile sunt prinse de zidarie cu un fel de "urechi" din metal, probabil fonta, daca sunt asa vechi. Daca gasiti usi la dimensiunea gaurii sobei se pot taia urechile usii celei vechi, cu un flex mic si scoate usa apoi se taie urechile usii noi, se aseaza usa in locul celei vechi apoi se sudeaza din nou urechile usii, la pozitie. Probabil va trebuie un sudor care sa poata suda cu electrozi bazici caci sudura cu electrozi normali ( rutilici) nu prea tine pe fonta. Daca va instalati un program- Sketchup, puteti vedea anumite proiecte de pe forumul respectiv, in 3 dimensiuni si chiar sa demontati soba din proiectul respectiv , caramida cu caramida.
Ieri am folosit pentru prima data soba la distilare. Din pacate nu va pot da inca timpul in care aduc la fierbere 50 l plamada si cu cate lemne , caci am avut o experienta neplacuta cu plamaditul pe baie de ulei dar va pot confirma faptul ca soba, o data infierbantat bine focarul din samota (in timpul inceperii fierberii , cand focul "e dat la mare", consuma ridicol de putine lemne pentru distilat si nici nu scoate fum vizibil. Daca voi reusi,( nu promit dar voi incerca), poate fac si un mic filmulet sa exemplific cele spuse.
