Bauturi
Absint Bere Coniac Divin Gin Hidromel Ouzo Pălincă Rachiu Rom Sake Stroh Tequila Țuică Vermut Vin Vinars Vodcă Whiskey
|
Nou pe simpatie:
Stefania23 la Simpatie.ro
 | Femeie
24 ani
Dolj
cauta Barbat
25 - 46 ani |
|
|
BauturiReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
|
| #21 |
|
|
In cazul tau as adauga glucoamilaza in plamada racita, inainte de a adauga drojdie.
Randamentul final obtinut tb sa fie de 30 - 33 litri alcool absolut/ 100 kg cereale cu 60% amidon.
constantin a scris:
MUltumim Marinica !!!!
Acu, intreb si io, ca sa fiu sigur, daca folosesc doar cereale incoltite ( ca tot mi-am facut o masinarie de macinat malt umed - grau -)  .... Cum pot plamadi doar cu cereale incoltite, folosind si glucoamilaza de la tine ? ( eu am folosit o reteta de plamadire temperaturi in crestere cu pauze la 50-55 grade, si 62 grade, apoi racire ). Stiu ca maltul contine multe enzime, dar eu vreau o crestere de randament...... cine nu vrea |??? .... Nu ai spus nimic de randament la plamadirea cu enzime tehnice .....
Multumim !!!!  |
|
|
| |
|
| #22 |
|
|
Nu cred ca o drojdie poate influenta gustul unei bauturi distilate, rectificate, dupa mine drojdia tb sa transforme in alcool tot zaharul avut la dispozitie intr-o perioada rezonabila de timp si nimic mai mult.
Caberlot a scris:
 ... par grozave enzimele astea 
... si nu sunt nici scumpe
... parca ar fi pe masura lui PAZUCU  ca el lucreaza la tona  
RAMANE de verificat ... gustul alcoolului produs cu enzime ... daca si drojdiile au o influentza la gust  atunci probabil ca si enzimele o sa aiba o influentza speram sa fie o influentza pozitiva ... sau f. mica
... oricum se poate adauga si maltz ... mai mult sau mai putin prajit ca sa complectam=complexam aroma
APROPO ...MARINICA , ce drojdii recomanzi ... am vazut ca sunt 3 feluri , ai idee care dau o fermentatie mai neutra=mai buna la gustul final ???
p.s.
de curiozitate ... mai ca as face un test ... daca s-ar gasii si sticlutze mai mici ... sau de ce nu , un KIT cu cle 2 enzime+drojdia ... asa pt 50 100 L ... kg |
|
|
| |
|
| #23 |
|
|
 Marinica ,
... nu vreau sa te contrazic ... dar sunt tot felul de teorii la vinuri cu TEROIR-ul si cu drojdii specifice ... si mai nou pe la visichiuri cu drojdii salbatice etc.
... nu stiu daca ... vorbim de marketing aici sau ... chiar conteaza ca in cazul vinului de porto sau xerex ... drojdiile soleras la porto etc. 
... in alta ordine de idei ... cind zici rectificare ... pe mine gindul ma duce la o coloana de distilare cu ... 10-20 de talere ... ori noi ... in conditii casnice = o dubla distilare cu alambic simplu sau colana cu reflux sau fara suntem departe de ... 10 talere ==> NU FACEM CHIAR O RECTIFICARE si nici nu vrem O RECTIFICARE de felul asta
... oricum ... se spune ca la visichi 60-80% din aroma ... vine din BUTOI/aschii
... asa ca ... poate e o buna idee de a ... ajuta maltzul cu ceva ... enzime
... eu am facut un RomMaltz cu rezultate f bune
(rom=alcool de zahar + alcool de maltz ... ... maltzul era prea aromat si slab productiv !!!)
multam fain de sfaturi !
_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| |
|
| #24 |
 SamogonModeratorDin: Bucuresti
Postari: 1752
|
|
Asa e, la rectificare dispare gustul drojdiei... si defapt nu drojdia miroase, ci ceea ce produce prin metabolismul ei, tot felul de esteri. Imi aduc aminte de invataturile vechiului prieten Strava care recomanda carbune de mangal in plamada la fermentare. Carbunele activ ar trebui sa absoarba compusii de congenerare pe masura ce ei sunt produsi, astfel filtrand static produsul.
Totusi la whisky si rachiuri din grăunțe VREM acele gusturi. Altfel bautura ar fi prea anosta si lipsita de farmec. Si da, la whisky cel mai mult predomina aroma butoiului de stejar ars. Pe locul doi intervin oxidarile si transformarile prin care trece orice bautura in timp.
La 60% amidon as spera sa scot un randament cam de 35 litri alcool absolut pe 100 kg cereale. Nu era formula cu 1,7 dedusa in urma experimentelor lui Pasteur? Din 60 kg zaharuri ies 35 litri alcool absolut. Ca se mai pierd pe la zaharificare/fermentare/distilare sau vreo boacana , in final se ajunge pe la 30-33, corect.
PS:
apropo, in stabilirea randamentelor alcoolice ar trebui sa se ia in seama si eventualitatea comiterii unei boacane sau mai multor boacane caci sunt atat de frecvente in productia casnica incat nu pot fi neglijate. 
De exemplu cand torni rachia din oala in sticle cu palnia, se prelinge pe marginea oalei si curge pe jos. Efectul asta ma dispera. Fac totul perfect pana la turnatul in sticle si pierd dintr-o prostie. Mereu ma umplu de draci si ma apuc sa brevetez si eu injuraturi noi precum Sinenomine.
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| |
|
| #25 |
|
|
... SAM ... nu te mai lega de ce e dupa virgula
... 30-33 ... sau 35 L ... e tot pe acolo
... si ce se prelinge pe sticla e ... partea mortilor sa mai bea si ei cite o gura ... ca le-o fi sete
... cam la aia ma gindeam si eu ... NU VREM O RACHIE RECTIFICATA ...in cartea verde ... Stoian si Cotea zic ..."s-au facut experimente cu alcool pur + aschii si nu a rezultat CONIAC " ... ... ASA CA AVEM NEVOIE DE COMPUSII AIA DE COGENERARE = DE URMA DE FRUCT/BOB/DROJDIE
... trebuie incercat cu enzime la fermentat ... sa vedem daca creste randamentul ... si daca se schimba gustul
p.s.
... ma gindesc ca ... Pazucu nu are mari probleme de randament ... ... pt ca el are gaini care recupereaza amidonul ramas ...
_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| |
|
| #26 |
 pazucuModeratorDin: Humoreni , Suceava
Postari: 839
|
|
da , la noi are cine valorifica amidonul ramas , insa ma oftic al naibii cand fac treaba cum trebuie si vad ca nu iese de 2 ori la fel . desigur trebuie sa fie niste factori care influenteaza randamentul asta al naibii .
urmatorul lucru va fi sa incerc cu glucoamilaza de la "marinica" . asa cum spune "samogon" mai sus ,eu am reusit cam 33% alcool pur ,voi vedea daca cu ajutorul glucoamilazei voi reusi mai mult , cu toate ca "marinica " a spus ca tot cam 30-33 % este procentul de rachiu si daca lucrezi cu enzimele recomandate de el .
_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
| |
|
| #27 |
pazucuModeratorDin: Humoreni , Suceava
Postari: 839
|
|
marinica a scris:
Din ce am citit pana acum pe forum constat ca sunteti bine documentati si, ce e cel mai important aveti si experienta de lucru.
Referitor la plamadirea cu malt, imi e teama ca diagrama ta nu e corecta, mai precis nu cred ca tb ajuns la 75 grade deoarece enzimele vor fi inactivate(este suficient temp. de 62 grade).
Daca lichefierea este bine facuta atunci utilizarea glucoamilazei va duce la cresterea gradului final de fermentare.(pentru acelasi scop se utilizeaza si in ind. berii) |
@marinica ,deci d-ta spui ca nu mai este nevoie sa urcam temperatura la 72*C pentru ca alfa-amilaza sa lichefieze plamada ?
concret : cum ar trebui sa fac eu daca am malt verde sau uscat si doresc sa fac lichefiere cu alfaamilaza din maltul respectiv ?
eu ma gandesc sa fac asa :
- amestec 3/1 apa cu malt ,incalzesc pana la 72*C , fac 30 min. pauza de lichefiere si pentru ca alfaamilaza sa descompuna amidonul in dextrine ,
-apoi racesc pana la 62*C fac o aditie de malt lasat anume pentru ca de aceasta data betaamilaza din malt sa descompuna dextrinele in maltoza ,fac o pauza de 2 ore
-apoi racesc plamada pana la temperatura de adaugare a drojdiei si odata cu drojdia pun si o doza din glucoamilaza d-tale pentru dextrine care nu au fost transformate de betaamilaza .
in schema asta de plamadire am facut o hibridare intre schema de plamadire in crestere de temperatura si schema in descrestere a temperaturii pentru ca sa pot pune la treaba toate enzimele disponibile in mod natural in malt .
chiar daca ma vei crede tampit ca te-am intrebat a-2-a oara acelasi lucru am vrut sa fii sigur ca ai inteles cam ce vreau eu sa fac .
crezi ca ma complic prea tare daca fac cum am zis mai sus ? care ar fi diferenta daca as face doar asa :
-incalzesc malt cu apa raport 1/3 ,pana la 62*C ,fac o pauza de lichefiere de 30 min
- racesc pana la 55*C(sau cat recomanzi tu) apoi adaug o doza de glucoamilaza protectvit si fac 90 min pauza
-racesc din nou si pun drojdia
am inteles bine ca :nu mai este nevoie sa folosim betaamilaza pentru a descompune dextine in maltoza si ca mai bine am folosi glucoamilaza sa descompunem dextrinele in glucoza care este mai usor de fermentat de catre drojdie ? adica cu alte cuvinte ,eu ma necajesc sa fac maltoza care nu prea este agreata de drojdii ?
multumesc anticipat !
_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
| |
|
| #28 |
|
|
Salutare Marinica si bine ai venit pe forum!
pazucu, daca folosesti doar malt de ce sa te complici cu altceva?
Eu la un raport malt/porumb de 1/3 am scos un randamet alcool/grane de 36% alcool pur.
Pentru asta am incercat sa solubilizez cat mai bine amidonul din porumb prin folosirea unui raport de 3.5/1 (apa / porumb), prin aducerea la 98-99°C si mentinere timp de 30 min.. Racirea porumbului nu trebuie sa se faca sub 70°C pentru a evita retrogradarea amidonului.
Pentru asta am calculat necesarul de racire al amestecului de apa si malt pentru a scadea temperatura la amestecare pana la 64°C, temperatura la care las timp de 2 ore.
O data cu adaugarea drojdiei adaug si 50g de malt la aprox 20 kg de plamada.
Pe aceasta reteta am avut mereu densitati finale sub 1 sau foarte putin peste.
Folosirea produselor enzimatice nu exclude operatiunea de gelificare si de solubilizare a amidonului. Asta este partea cea mai importanta a plamadirii precum si controlul temperaturilor pentru obtinerea de zaharuri fermescentibile.
Avand rezultate foarte bune in folosirea maltului, eu nu as folosi produse enzimatice decat daca as vrea sa obtin alcool neutru, desi chiar si acolo daca se foloseste o coloana de rectificare nu este nevoie de acest lucru.
Facand plamezi doar din malt, chiar nu vad rostul folosirii produselor enzimatice in plamadire. Poate doar daca maltul facut de voi nu este chiar foarte bogat in enzimele care conteaza la conversia amidonului...
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună īn orice cantităţi.
|
|
| |
|
| #29 |
SamogonModeratorDin: Bucuresti
Postari: 1752
|
|
Nu a zis nimeni ca maltoza nu ar fi agreata de drojdii, Pazucu. Dimpotriva, maltoza este agreata, dar si mai agreata este glucoza. Maltoza in celula de drojdie este mai intai descompusa in doua molecule de glucoza si ulterior fermentata, deci ar fi o etapa in plus, atat. Uite si graficul despre care va spuneam.
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| |
|
| #31 |
SamogonModeratorDin: Bucuresti
Postari: 1752
|
|
Marius, ma gandeam ieri dupa ce am vorbit la telefon... mai tii minte alegoria aia despre care va spuneam, cum tai un copac? incepi cu drujba, apoi cu toporul si la urma cu clestele il faci bucatele. Ce ai facut tu cu glucoamilaza e ca si cum ai vrea sa tai copacul numai cu clestele...
Intai dextrinizarea si apoi zaharificarea!
Eu n-am spus niciodata ca se poate face zaharificarea amidonului doar cu glucoamilaza. Dar am cazut de comun acord ca putem folosi glucoamilaza la o plamada zaharificata cu malt pentru cresterea fermentabilitatii zaharurilor. Daca vrei sa nu folosesti deloc malt atunci ia alfa pentru dextrinizare si gluco pentru zaharificare.
Iar ca sa eviti vreo traznaie puteai sa intrebi inainte. Eu am incurajat de mai multe ori lumea sa se implice cu intrebari. Cand am stiut am raspuns, cand n-am stiut am tacut si i-am lasat pe altii sa raspunda.
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| |
|
| #32 |
|
|
Da,m am cam grabit si nu am fost atent..asta e...de fapt mie imi trebuia a-amilaza pt a inlocui maltul...pote mai sunt doritori si luam o sticla,astfel scapam de tocat malt verde si alte trasnai...vedem daca sunt doritori.Pt ce mi trebe mie este enorm o sticla de 1kg.
|
|
| |
|
| #33 |
 stravaMembru de onoare
Postari: 158
|
|
Salutare, salutare
Intr-adevar, un produs ca sa se numeasca traditional trebuie facut traditional... insa corect! Noile metode elimina etape si folosesc compusi de sinteza. Daca se face o analiza sumara a produsilor finiti este lesne de inteles ca nu sunt mari diferente, practic procedeele sunt aceleasi doar ca prin metodele moderne se oarecum comprima doar, iar diferentele la final nu pot fi sesizate decat la o analiza mai complexa. Din experienta proprie va spun ca abia dupa perioada de maturare a unui distilat din fructe fermentate sau din vin incep sa se vada diferentele... apoi in timpul imbatranirii si innobilarii incepem sa vorbim despre altceva... nu-ti mai trebuie nici o analiza de laborator. Am constatat ca abia dupa 40 de ani un produs distilat incepe sa devina stabil... La calitatea asta nu va ajunge un produs facut prin alte metode chiar daca va avea aceeasi varsta... de ce? -n-are ce-i trebuie sau are altceva decat traditionalul...
Toate bune, si hai noroc!
_______________________________________
Decat mult, prost si ieftin, mai bine putin si bun, la acelasi pret !
|
|
| |
|
| #34 |
pazucuModeratorDin: Humoreni , Suceava
Postari: 839
|
|
oare am reusit sa-l trezesc ,cat de cat pe strava?
maestre macar 10 min pe saptamana mai intra pe la noi , asta ca sa vedem ca sufli .
_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
| |
|
| #35 |
|
|
strava a scris:
Salutare, salutare
Intr-adevar, un produs ca sa se numeasca traditional trebuie facut traditional... insa corect! Noile metode elimina etape si folosesc compusi de sinteza. Daca se face o analiza sumara a produsilor finiti este lesne de inteles ca nu sunt mari diferente, practic procedeele sunt aceleasi doar ca prin metodele moderne se oarecum comprima doar, iar diferentele la final nu pot fi sesizate decat la o analiza mai complexa. Din experienta proprie va spun ca abia dupa perioada de maturare a unui distilat din fructe fermentate sau din vin incep sa se vada diferentele... apoi in timpul imbatranirii si innobilarii incepem sa vorbim despre altceva... nu-ti mai trebuie nici o analiza de laborator. Am constatat ca abia dupa 40 de ani un produs distilat incepe sa devina stabil... La calitatea asta nu va ajunge un produs facut prin alte metode chiar daca va avea aceeasi varsta... de ce? -n-are ce-i trebuie sau are altceva decat traditionalul...
Toate bune, si hai noroc! |
SUBSCRIU SI EU LA PAREREA LUI STARAVA !!!
... NU DE ALATA ... DAR ... PRODUCATORII MARI ... MERG INCA PE VARIANTA TRADITIONALA ... OARE AIA NU INTRA PE AICI SA AFLE NOUTATI ?
( ... sau nu ne spun noua ce pun in sticlele din raft ???)
_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| |
|
| #37 |
|
|
@Pazucu ...
pai ce sa raspund ... procesul de maltzificare da niste arome ... procesul de uscare cu turba da alte arome ==> gust specific = piatza invatzata cu acest gust
( ca si afumaturile in ardeal)
... asta cu butoaiele ... si pe mine ma mira de unde atitea butoaie DAR acum stim ca aschiile fac si ele treaba  ... mai ales pentru pietele secundare gen ro. ca pt pietele importante ... japonia, america , EU si quebec de ex. unde alcoolul este monopol de stat= se vinde prin firma de stat ===> NU SE JOACA NIMENI CU CALITATEA
... SI DE CE SA N U NE PLINGEM CA NU AVEM CE VINDE PRETZUL VA URCA  SI UITE ASA FACEM BANIII
... toti aia mari au o gama intreaga de produse ... scu mpe si bune ... pina la ... ieftine pt toti ... MARII PRODUCATORI SUNT CITEVA GRUPURI CARE AU FIECARE MAI MULTE MARCI ... PRODUCATORII ASTIA SUNT CEICARE FAC LEGEA
P.S.
ai primit pachetelul
_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| |
|
| #38 |
pazucuModeratorDin: Humoreni , Suceava
Postari: 839
|
|
pai da , asta este , prima data vor creste pretul pe motiv ca vezi D-ne nu au ce vinde !
si 2 , asta este important , piata invatata cu gustul , da asa e , dar gustul ala sa nu-mi spui ca nu este influentat ca sa fie la fel 300 de ani.
cum este procesul de uscare cu turba si ce influenteaza mai exact?
_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
| |
|
| #39 |
|
|
pazucu a scris:
pai da , asta este , prima data vor creste pretul pe motiv ca vezi D-ne nu au ce vinde !
si 2 , asta este important , piata invatata cu gustul , da asa e , dar gustul ala sa nu-mi spui ca nu este influentat ca sa fie la fel 300 de ani.
cum este procesul de uscare cu turba si ce influenteaza mai exact? |
... pai fac focul cu turba ( ca nu au lemne si ca e mai ieftin) ca sa usuce maltzul ==> asa rezulta gustul ala specific de wisichi ... de zama de ploshnitze -ceva iute+afumatura+o orma de gaz etc.
( nu stiu cum arata o ploshnitza)
... e vorba de niste compushi polifenolici daca asta iti spune ceva ca mie nu prea imi spoune nimic am auzit de fenoli ... si cred ca am si mirosit ceva fenol ... ca in combinatul chimic erau multe etc.
_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| |
|
| #40 |
stravaMembru de onoare
Postari: 158
|
|
Da, s-a trezit si Strava... asa mai cocosat... de la somn!
Am pus eu undeva chestia cu fenolii daca nu ma insel. DPDV chimic ca structura sunt aproape identici cu alcoolul, de aceea doar in unele laboratoare analizele sunt "pe bune" ... si bineinteles numai unii laboranti le disting prezenta din spectrul analitic... care stiu si care au pe ce sa faca analizele... nu prea am timp sa va povestesc mai multe desi e un capitol interesant, strans legat de hobbiul nostru. Poate intr-o dumninica mai libera o sa caut prin carti sa nu bat campii aiurea.
In rest hai noroc
_______________________________________
Decat mult, prost si ieftin, mai bine putin si bun, la acelasi pret !
|
|
| |
|
