Am sa deschid subiectul asta cu cateva citate ale unui om drag mie pe care il astept sa ne impartaseasca din cunostintele lui.
Strava
...sa va dau cate ceva ''din casa''.Sunt convins ca interesul o sa creasca pe tema acestui subiect.Secretele in fabricarea bauturilor noastre traditionale exista,si sunt explicabile,tehnic vorbind ,prin concluziile trase in urma unor studii stiintifice.Tuica de casa romaneasca a primit insa o lovitura sub centura in momentul aderarii Romaniei la UE,iar cei care ar fi trebuit sa ne apere traditiile stravechi au ridicat din umeri si ne-au transmis ca au incercat sa negocieze cu UE,dar ca zadarnic...(romanu' de Varujan Vozganian)Atunci de ce sta altfel treaba la greci sau la francezi?Pt ca acolo s-au batut pt ouzo si calvados sa-le incadreza la produse traditionale!A avut cine!!!Sa nu va mire cand o sa vedeti prin vr-un raft de magazin sticle pe care scrie ''Tuica de casa'' made in china... Nici eu nu mai pun cazanul ''pe bune'',si asta la risc!Folosesc o instalatie ca ''de apartament''de mica capacitate,desi sunt la tara, in mijlocul raiului de pe pamant.Am purtat echipamentul si haina militara perioada unui contract de mai multi ani si am avut ocazia sa vad peisaje, indeletniciri si obiceiuri de prin 37 de tari,atat cat mi-a fost permis in treacat...Am vazut facandu-se alcool din cate si mai cate...De fapt orice contine zahar poate fi folosit ca si materie prima pt obtinerea alcoolului...numai ca alcooli sunt de mai multe feluri,iar cel potabil este doar ETANOLUL,adica alcoolul etilic.Dupa cum am spus,alcoolul (de data aceasta ma refer la cel potabil)se poate obtine din orice contine zahar,fie cereale,fructe,legume,struguri,etc... ce este parte componenta unei bauturi "curate".Din din zaharurl prunelor (cu precadere) este obtinuta tuica noastra traditionala de casa...Nu e greu de obtinut ceva de o calitate ce se apropie de perfectiune daca se respecta intocmai niste reguli...AIA-I TUICA DE CASA!
_______________________________________ Nu sunteti inca someri? Continuati sa cumparati importuri!
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Am sa deschid subiectul asta cu cateva citate ale unui om drag mie pe care il astept sa ne impartaseasca din cunostintele lui.
Strava
...sa va dau cate ceva ''din casa''.Sunt convins ca interesul o sa creasca pe tema acestui subiect.Secretele in fabricarea bauturilor noastre traditionale exista,si sunt explicabile,tehnic vorbind ,prin concluziile trase in urma unor studii stiintifice.Tuica de casa romaneasca a primit insa o lovitura sub centura in momentul aderarii Romaniei la UE,iar cei care ar fi trebuit sa ne apere traditiile stravechi au ridicat din umeri si ne-au transmis ca au incercat sa negocieze cu UE,dar ca zadarnic...(romanu' de Varujan Vozganian)Atunci de ce sta altfel treaba la greci sau la francezi?Pt ca acolo s-au batut pt ouzo si calvados sa-le incadreza la produse traditionale!A avut cine!!!Sa nu va mire cand o sa vedeti prin vr-un raft de magazin sticle pe care scrie ''Tuica de casa'' made in china... Nici eu nu mai pun cazanul ''pe bune'',si asta la risc!Folosesc o instalatie ca ''de apartament''de mica capacitate,desi sunt la tara, in mijlocul raiului de pe pamant.Am purtat echipamentul si haina militara perioada unui contract de mai multi ani si am avut ocazia sa vad peisaje, indeletniciri si obiceiuri de prin 37 de tari,atat cat mi-a fost permis in treacat...Am vazut facandu-se alcool din cate si mai cate...De fapt orice contine zahar poate fi folosit ca si materie prima pt obtinerea alcoolului...numai ca alcooli sunt de mai multe feluri,iar cel potabil este doar ETANOLUL,adica alcoolul etilic.Dupa cum am spus,alcoolul (de data aceasta ma refer la cel potabil)se poate obtine din orice contine zahar,fie cereale,fructe,legume,struguri,etc... ce este parte componenta unei bauturi "curate".Din din zaharurl prunelor (cu precadere) este obtinuta tuica noastra traditionala de casa...Nu e greu de obtinut ceva de o calitate ce se apropie de perfectiune daca se respecta intocmai niste reguli...AIA-I TUICA DE CASA!
Mare dreptate are ca de obicei!!! Si eu va astept cu mare drag .
_______________________________________ Ceea ce faci cu mana ta...poti bea linistit.
...nu pot decat sa va multumesc pentru aprecierile la adresa mea si sa va asigur de aportul meu la subiectele acestui forum, care se intervede o actiune serioasa cu oameni seriosi... sunt foarte nemultumit de ceea ce se intampla pe alte forumuri, de ideile care se dezvolta acolo si lipsa de ...sa-i zic cenzura? -poate e un terment suparator, dar cam ceva de genul acesta lipseste... sa nu mai pomenesc de bun simt sau informatii utile...
In speranta unei colaborari fructuoase va salut cu respect! Strava
_______________________________________ Decat mult, prost si ieftin, mai bine putin si bun, la acelasi pret !
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Secara este pasiunea mea, asa ca am cautat secara. am gasit in jud Suceava. Dupa achizitionare la un pret corect am mers la o moara unde am macinat ceva mai mare decat faina si mai mic decat crupele. Etapa 1 am pus 30 litri apa la incalzit, aproximativ la 35 grade am adaugat 5 ml alfa amilaza lichida, am turnat in ploaie 3 kg secara macinata si am amestecat pana a ajuns compozitia la 95 grade, am redus flacara si am mentinut cam jumatate de ora. Etapa 2 am pus compozitia in butoiul de fermentatie si am asteptat pana a ajuns la temperatura de 56 grade, am adaugat 10 ml glucoamilaza si am asteptat sa ajunga temperatura amestecului la 30 grade cand am adaugat drojdia hidratata in prealabil. Etapa 3 fermentatia a inceput dupa aproximativ 4 ore, la inceput foarte puternic apoi mai incet. Desi in literatura de specialitate se spune ca fermentatia dureaza 72 ore in practica poate dura si 5-6 zile. Etapa 4 amestecul se pune in cazan si se fierbe, la foc mediu. rezulta aproximativ 70 litri alcool brut la 100 kg secara. Alcoolul are in medie 40 grade si nu iese albastru la inceput, asa cum se intampla la fructe, deoarece nu are metanol. Etapa 5 la a doua distilare sau cum se numeste stiintific, rectificare rezulta aproximativ 35 litri alcool de 70 grade, cu o aroma placuta si un pic dulceag. Etapa 6, la care am renuntat dupa o incercare, este a treia distilare. Am renuntat deoarece dupa a treia distilare dispare aroma specifica si vorba cuiva, noi nu facem spirt.
O dilema am in legatura cu urmatoarea chestie: ar fi bine sa pun rezultatul pe aschii de stejar sau mai bine las asa cum iese pe teava?
Cam mare raportul cereale/apă, 1kg la 10 litri. 1 la 3,5 litri e īndeajuns pentru hidroliza amidonului. Zi 1 la 4, dacă vrei, că secara are coajă mai multă, poate absoarbe și aia ceva apă. Și culoarea aia albăstrie de la īnceput nu iese din cauza metanolului, ci a cazanului/țevilor/serpentinei necurățate de oxizi. Dacă-ți place vodca nu-l pune pe așchii, dacă vrei ceva mai aromat diluează alcoolul la 63-65*, că așa cic-ar fi cel mai bine și pune-l.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
O corectie, distilatul nu iese albastru de la metanol ci de la oxizii de cupru care se formeaza in special in perioada de repaos/neutilizare a cazanului mai ales daca acesta nu a fost curatat dupa distilare. Acesti oxizi sunt "curatati/antrenati" de distilat odata cu primele cantitati care distila. Pentru a evita acest fenomen cel putin inainte de inceperea distilarii instalatia de cupru trebuie curatata. Din ce am constatat ei cel mai bine se curata cu otet + apa. Eu pun 500ml otet la 10l apa si distil 2-3 litri dupa care golesc cazanul si spal cu apa instalatia. Este important ca apoi distilarea sa se inceapa imediat pt ca suprafata fiind activata se oxideaza destul de repede. E adevarat ca la fructe acest fenomen apare mai frecvent din cauza acizilor continuti si in plamada si in cozi care pot ramane la sfarsit pe peretii instalatiei, precum si din cauza activarii cuprului de catre acesti acizi.
Multumesc Alex, la mine a iesit albastru cand am distilat un rachiu de mere, a fost singura data, instalatia e ok. A fost un esec si m-am lasat pagubas de facut rachiu de mere. Putin si prost.Pasiunea mea sunt cerealele si in special secara. Acum incerc un distilat din cidru de mere, chestia aia care se numeste Calvados.Deocamdata sta pe aschii.
Distiland otet si apa curatam si eu coloana din cupru, dar am descoperit ca apa fierbinte cu acid citric curata la fel de bine si nu mai e nevoie de distilare. Umplu coloana cu solutia aia si o las 5-10 minute, iese cuprul ca nou. Am triclamp la baza coloanei si imi usor sa ii pun un capac pentru a putea sa o umplu... La un cazan din cupru ar fi mai greu de facut.
Distiland otet si apa curatam si eu coloana din cupru, dar am descoperit ca apa fierbinte cu acid citric curata la fel de bine si nu mai e nevoie de distilare. Umplu coloana cu solutia aia si o las 5-10 minute, iese cuprul ca nou. Am triclamp la baza coloanei si imi usor sa ii pun un capac pentru a putea sa o umplu... La un cazan din cupru ar fi mai greu de facut.
Acidul citric curata intradevar si el destul de bine, partea proasta este ca trebuie umpluta instalatia cu asa ceva si la o instalatie mai mare de zeci de litrii, sa zicem, este greu de facut asta ca e nevoie de cantitati mari de solutie. Acidul citric are avantajul ca nefiind volatil nu trebuie dupa folosire spalata foarte bine instalatia ca nu prea are cum sa ajunga in distilat Cu acid acetic faci solutie o zecime din cazan, dai drumul la incalzire si vaporii de acid isi fac treaba. Are dezavantajul ca fiind volatil daca nu speli cat de cat instalatia ce ramane se va regasii in primul distilat.
Din ce scrii, Doru, inteleg ca ai turnat macinisul de secara in apa la 35 de grade impreuna cu alfa amilaza si ai incalzit amestecand continuu pana a ajuns la 95 de grade. E si asta o varianta dar mi se pare plictisitor sa invart atata in decoct timp de 1-2 ore stand cu nasul in gazele de la flacara. E nasol ca nici n-ai voie sa te odihnesti. Cum te-ai oprit din invartit, se lipeste.
Eu las apa sa ajunga la fierbere. Nu pun alfa in apa. Cand fierbe viguros, introduc amestecatorul de lavabila si ii dau turatie cat sa faca vartej. Daca torni malaiul fix in vartej nu face niciun cocolos. Daca ai pe cineva sa te ajute la operatiunea asta e mult mai usor. Eu folosesc turatia inversa de la bormasina, adica aia care desface mandrina. E sensul care simti ca impinge la mana si care mie mi se pare mai eficient. In celalalt sens, cel care strange mandrina, simtit ca-ti trage bormasina din mana si o ia razna. Are si turatie mai mare si daca nu esti atent mai si improasca.
Dupa ce am turnat jumate din malai si compozitia a devenit mai vascoasa, pun cateva picaturi de alfa si se subtiaza instantaneu, aproape. Continui cu restul de malai, verific sa aiba 90-93°C si mai pun o lingura plina cu alfa la 20 kg malai cu 70 litri apa. Amestec cateva minute, pun capaul si sting focul. La 30 de minute mai pornesc focul sub cazan amestecand usor. Las 1.5 ore dupa care incep racirea decoctului.
Pentru racire mai rapida introduc oale cu apa rece in cazanul cu decoct. Nu e cea mai eficienta metoda dar e mai buna decat deloc. Din ce am intelea de la unii berari, chiar si cu serpentina de racire, daca nu invarti ca disperatul, iese apa rece. Deci nu raceste.
Racirea grea nu e de la 90 la 55, ci de la 55 la 25. La mine se raceste repede si daca pun un ventilator sa sufle peste decoct. Sub 40 de grade insa e chin. Dar am in plan o idee nastrusnica, sa trec decoctul prin serpentina de la cazan. Voi reveni cu amanaunte.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Și io procedez cam la fel, numai că īncălzesc apa doar pīnă pe la 70*C, pun alfa, fac vīrtej și torn grīul măcinat. Lucrez la 2 oale, cu cīte 15kg de grīu la 45 de apă. Nu e nevoie să amestec decīt vreo 5 min., după aia doar rar, o dată la cīteva minute. Cam īntr-o oră ajung la 90* și ceva de grade, opresc focul, pun capacele și mai las cam o oră. După aia grăbesc răcirea cu cīte un bidon cu apă rece pus īn oală. Pe la 55* scot bidoanele, pun gluco și las să se răcească fără bidoane. Īn vreo 2-3 ore ajunge pe la 40*, colectez siropul limpede de la suprafață, pun drojdia īn el, īl bag īn butoi și apoi īncep stoarcerea la teasc. Siropul rezultat are vreo 30-35* și-l bag īn butoi la fermentat.
As prefera sa evit bidoanele de plastic puse in lichid fierbinte la 90 de grade, fie ele chiar si HDPE. Nu se topesc, nu se schimonosesc bidoanele alea? Pe langa asta, plasticul are un transfer termic foarte prost. Pana si sticla transfera mai bine caldura dar nici recipiente din sticla n-as baga ca nu se stie cat rezista la socuri termice. Oale frate, oale din inox sau tabla smaltuita sunt foarte bune. Cine n-are o oala prin casa?
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
