Alex sunt 100% de accord cu tine oricum nu cred sa fie studii pt amestecul de 3-4-5---n elemente oricum si daca sunt nu sunt publice
si atunci nu ne ramane decit sa facem ipoteze si cel mai simplu e sa gindim ... dupa regula de 3 simple sau cum s-ar zice liniar
In treacat fie spus abia pt metale sunt citeva diagrame tertiare si alea sunt destul de approximative sa nu uitam ca si la diagram Fe-C un punct important pt oteluri e 0,77%C sau 0,81%C asta depinde de autor sau poate ca s-au pus de accord
pina sa gasim un laborator care sa poata face o analiza ca in pagina 1 mai facem ipoteze de lucru
DE ACORD CA PUTEM DA PESTE UN PUNCT CRITIC
P.S. cu ceva vreme -ani in urma am facut un test --- am fiert capetele pina la zero aproape si nu s-au tulburat === adica s-au comportat diferit fata de cozi
poate o sa fac si experientza inversa doar cu cozi ...
_______________________________________ "O să intru ξn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Din ce stiu eu sunt cativa esteri ai acizilor grasi cu alcoolul etilic care sunt responsabili cu tulbureala. Aceste substante sunt solubile in alcool etilic si putin solubile in apa. Acesti compusi au puncte de fierbere foarte ridicate (peste 250 gr) dar din cauza solubilitatii mari in alcool etilic distila in amestec cu acesta la temperaturi mult mai scazute. Cand insa concentratia de alcool scade sub o anumita limita ei se insolubilizeaza si produc tulbureala specifica. Si eu am patit la unele distilari in care tulbureala nu a aparut pe tot parcursul distilarii (nici macar in cozi). Cand insa distilatul separat de capete l-am diluat sub o numita limita acesta s-a tulburat. Se vede treaba ca acesti compusi s-au concentrat pe parcursul distilarii intr-o zona in care concentratia alcoolului era destul de mare si au cam disparut pe zona in care concentratia alcoolului era mai redusa. Cred ca zona de tulbureala este functie de concentratia acestor produsi in materia prima supusa distilarii: daca acesta concentratie este mare atunci ei se raspandesc pe o zona mai mare a distilarii si apar in cantitate mare si in cozi si o tulbura. Daca insa sunt in cantitate mica atunci distila doar in partea cu mult alcool si nu tulbura cozile. Din ce am vazut eu asta se intampla la materii prime foarte curate cum este vinul bine limpezit inainte de distilare.
interesanta oservatia ta cu vinul bine limpezit acum daca ma gindesc bine la un vin limpede am vazut si eu fenomenul adica de dragul calitatii si a experimentarii am pus la fiert doar partea limpede in plus nu vroiam sa risc sa se arda oala
e clar ca avem puncte eutectice pe diagram de fierbere
oricum la un calcul rapid pentru frunte eu scot intre 5-7% pt ca scot de 2 ori +3% si cind redistil capte si cozi mai scot inca frunte 7-10% si nu cobor mai jos de 40% hai 30% asa ca % de chestii nasoale de mai sus trebuie sa fie MIC -MIC chiar si cu fenomene paranormale=eutectice -sau eutectoide
p.s. daca o sa fac separat si capetele si separat si cozile probabil va fi si mai bine
_______________________________________ "O să intru ξn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
interesanta oservatia ta cu vinul bine limpezit acum daca ma gindesc bine la un vin limpede am vazut si eu fenomenul adica de dragul calitatii si a experimentarii am pus la fiert doar partea limpede in plus nu vroiam sa risc sa se arda oala
e clar ca avem puncte eutectice pe diagram de fierbere
oricum la un calcul rapid pentru frunte eu scot intre 5-7% pt ca scot de 2 ori +3% si cind redistil capte si cozi mai scot inca frunte 7-10% si nu cobor mai jos de 40% hai 30% asa ca % de chestii nasoale de mai sus trebuie sa fie MIC -MIC chiar si cu fenomene paranormale=eutectice -sau eutectoide
p.s. daca o sa fac separat si capetele si separat si cozile probabil va fi si mai bine
Nu sunt fenomene paranormale. In sistemele complexe intre componenti solubili se formeaza amestecuri azeotrope care fac ca aceste amestecuri sa distile impreuna. Exemplu tipic este alcool etilic-apa, dar sunt multe alte aestecuri care se comporta la fel. Aceste amestecuri distila la temperaturi cuprinse intre punctele de fiebere ale componentilor puri. Acesta face ca ca o anumita substanta, component secundar, care este solubila in unul din componentii principale (alcoolul etilic si apa) sa migreze inspre componentul in care este solubil. In cazul nostru esterii care dau tulbureala in distilat sunt solubili in alcool etilic si aproape insolubili in apa si atunci punctul lor de fierbere se apropie de cel al alcoolului etilic (functie de concentratia in amestec) si distila la temperaturi mult mai reduse decat cel al esterilor puri. Cand insa un component secundar este solubil in ambii componenti principli (cu grad apropiat de solubilitate) atunci el migreaza spre capete adica acolo unde unul din componentii principali are concentratia cea mai mare. Este cazul tipic al metanolului care este foarte solubil atat in alcool etilic cat si in apa si atunci la distilare se regaseste atat in frunti unde alcoolul etilic este in concentratie mare cat si in cozi unde apa este in concentratie mare si mai putin in inima distilatului.
in singurul bulletin de analiza pe care eu l-am gasit si pe care l-am pus aici pe prima pagina metanolul e sub 5 mg/L adica nu au putut sa-l evalueze
nu sunt chimist dar cred ca vorbim de aceleasi lucruri adica in diagram Fe-C metalul = aliajul de Fe+C se topeste la 1147C daca avem 4,3% C asta chiar daca Fe pur se topeste pe la 1539 C aici era paranormalul eutectoid punctul de topire coboara aproape 400C
ANALIZE Distilat – poza de Caberlot, in Distilarea · 50.3KB
_______________________________________ "O să intru ξn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
In diagrama pusa de tine este vorba de topire nu de distilare, lucruri complet diferite. Analize de distilate sunt o multime publicate in lucrarile de specialitate. Dupa cum am spus in intr-un post anterior continutul de metanol in distilate poate fi mult mai mare decat cel prezentat in tabelul respectiv (5ml/l)
AlexD2 a scris:
Tabelul cu analizele prezentat este pentru un distilat din cereale. La distilatele din cereale nu se pune problema metanolului, concentratia acestuia fiind foarte redusa. Cu totul alta este situatia distilatelor din vin si mai ales a celor din fructe. La distilatele de vin concentratia maxima admisa de metanol este de 200 g/100 litri alcool 100%, iar la distilatele de fructe este de 1000-1350 g/100 l (functie de fruct) https://eur-lex.europa.eu/legal-content ... mp;from=RO Pentru cei nefamiliarizati cu unitatile de masura (ca sa puteti face comparatie cu tabelul): 200 g/100 l este egal cu 2000mg/litru Distilatele, daca nu se scot corect fruntile si cozile, contin cantitati mult mai mari de metanol decat valorile admise. Aici este de precizat ca metanolul exista in cantitati mari atat in frunti cat si in cozi, concentatiile mai mici fiind in mijlocul distilatului. Acesta deoarece metanolul fiind foarte solubil atat in alcool etilic cat si in apa, la distilare trece in fractia care are mult alcool etilic si in cea care are multa apa.
Imi plac explicațiile lui Alex si mai ales felul cum ξnțelege fenomenul. Chestia asta am citit-o si eu pe undeva, ca alcoolul metilic se concentrează ξn frunti si surprinzător ξn cozi. Distilarea metanolului la plamezi din fructe depinde mai mult de solubilitatea metanolului in etanol si in apa decβt de punctul de fierbere al lui in stare pura. Acelasi principiu se aplica și ξn cazul esterilor, aldehidelor.
Mai știți ce scria ξn cartea despre whisky-ul scotian? Ca distilatul care se baga ξn cazan sa nu aibă concentratie mai mare de 28%. Pentru ca la concentratie mai mare, uleiurile devin solubile ξn alcool si trec mai ușor in distilat si ulterior pot sa tulbure la amestecul cu apa.
_______________________________________ ΞNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului ξn vin ΞMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pai ce mai zic decit ca fac deosebirea intre topire si fierbere ca de aia stiu diagram asta era doar un exemplu de lucruri paranormale adica unde nu merge logica liniara si in plus pt a arata ca daca la diagram Fe-C lucrurile sunt aproape clare si folosim toti fierul de citeva -multe mii de ani apoi la amestecuri de lichide multi-lichide , nu 2-3 , mai multe 10-15 si unele in cantitati absolut minore NU CRED SA EXISTE STUDIII
ASTA A FOST IDEEA.
si tragand concluzia feritiva de capete si cozi nu ies chestiile rele prin filtrare simpla dar daca faceti o redistilare puteti scoate mai mult etc
p.s. bizar e ca metanolul e mai jos de 5 mg la Litru adica 5mg dintr-un gram sau 5 la milion ??? adica distila cam egal pe toata perioada distilarii ? sau analizele sunt aiurea ?
NU CRED CA E IMPORTANT DACA E 2-3-5 LA MILION IN FRACTII PROBABIL ca e vorba de 5mg la gram
_______________________________________ "O să intru ξn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Eu cred ca analizele ale sunt corecte si e vorba de 5mg/l, deci nimic. La un distilat din cereale e normal sa nu existe metanol, in normele EU pt distilatele din cereale nici nu este reglementat continutul de metanol pt ca asa cum am spus nu exista. Metanolul vine din degradarea pectinelor si pectine nu exista la cereale. Asta nu insemna ca fruntile si cozile nu ar trebui separate la distilatele tip whisky deoarece sunt acolo alte substante cu toxicitate destul de ridicata si altele care dau o aroma si un gust rau si astea pe cat posibil trebuie separate.
Alex
oricum nu cred sa fie studii pt amestecul de 3-4-5---n elemente 
oricum si daca sunt 
nu sunt publice 
si cel mai simplu e sa gindim ... dupa regula de 3 simple
sau cum s-ar zice liniar 
asta depinde de autor 
sau poate ca s-au pus de accord 
adica unde nu merge logica liniara