Dacă punea zahăr fără noimă sigur drojdia nu apuca să fermenteze tot şi rămânea zahăr rezidual. E posibil ca drojdia stresată spre finalul fermentaţiei să producă congenerate. Dacă ele sunt vinovate de durerile de cap rămâne de văzut. Sunt drojdii cu toleranţă mare la alcool Iunicu, unele ajung şi la 18-20%, e vorba de drojdii de rasă pură, selecţionate. E drept că o drojdie sălbatică de pe coaja prunei abia dacă atinge un 8-9%.
La vişinată lumea pune foarte mult zahăr care fermentează împreună cu vişinile. Fermentaţia este oprita prin adăugarea de alcool până atinge procentul de alcool dorit.
Păi 2-3 pahare înseamnă cam o sticlă
Chestiile cu durut/nedurut capul sunt subiective. Cred că ar trebui să ne gândim mai întâi dacă ne-am hidratat corespunzător. Juma' de litru alcool la 52% înseamnă peste 250ml alcool pur, deci cam de vreo 10 ori peste limita maximă recomandată cam peste tot în lume. Mai vrei să te simţi şi bine dupa o astfel de intoxicaţie?
Normal că e diferenţă între zaharurile din mustul de bere şi cele din mustul de vin, însă rezultatul fermentaţiei e acelaşi: etanol. Eu am mai scris despre zaharurile din cereale. Dacă zaharul din bere e maltoza (glucoză+glucoză unite printr-o legătură glucozidica), la mustul de vin e fructoză şi glucoză cam în egală măsură. Berea însă conţine şi zaharuri reziduale care sunt defapt dextrine ce nu pot fi descompuse de drojdii. Ar fi mult de povestit despre acele dextrine însă referitor la ce discutaţi voi cu capul, nu am citit să fie vreo legătură. Dacă mănânci zahăr sau orice conţine zahăr, te doare capul? haideţi să judecăm logic, raţional, nu băbeşte. E normal să te doară capul la o cantitate uriaşă de alcool înghiţit odată. E normal să te doară capul dacă nu bei apă. Berea nu hidratează, ci deshidratează prin efectul alcoolului. Deci după o bere bei apă dacă vrei să nu ai probleme.
Cantitatea de zahăr care se pune pentru carbonare este foarte mică, între 5 şi 10 grame pe litrul de bere.
Sine, poate te apuci şi de berărit. Eu am făcut câteva beri anul trecut, toate all-grain. Din kituri n-am încercat niciodată.
Caberlot, exprimarea ta lasă să se înţeleagă ceva greşit: chit nu înseamnă conservă + dextroză + apă. Ştiu că nu asta ai vrut să spui, dar te-ai grăbit. În conservă este defapt mustul de bere deshidratat ! Că i-ai pus tu dextroză să-i ridici potenţialul alcoolic e altceva.
Se poate face bere în apartament şi prin tehnica clasică (all-grain), deci fără kituri. Începătorii sunt îndemnaţi să înceapă cu kituri pentru că e mai simplu, însa cu all-grain ai aproape o infinitate de posibilităţi de brasaj.
Acum referitor la ultima replică a lui Iunicu, după ce am băut cam 2 ani bere făcută în casă n-aş mai bea bere din comerţ. Berea din comerţ mi se pare o spălătură, o apă chioară. Mi-aţi făcut poftă cu berea de casă. După ce termin cu distilatele astea mă apuc de plămădit o bere.
Pentru ingrediente şi echipamente de făcut bere vorbiţi cu Laurenţiu Iancu de pe www.fabrica-de-bere.ro . Eu de la el am luat mereu ce mi-a trebuit. Asta e una din productiile de anul trecut...
Hrana drojdiei – poza de Samogon, in Fermentarea · 43KB
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
o sticla de vin are 5 pahare ... 3 pt el si 2 pt ea ... ca pe ultimul tot el il bea
nu mai stiu ... dar cred ca asa zicea pe reteta sa iau si dextroza ... ce tin minte e ca erau 2 retete ... de 4,5 si de 6 grade ... si se punea si la sfirsit=imbuteliere pt. CO2
nu am prea ajuns la performanta ... 0.5L de palinca ... dar 0.25L am mai batut din cind in cind acum sunt la vinuri ... si ... mai bat cite o butelie 0.7L ... dar si aici am inceput sa imbuteliez in 0.5L ca nu am tot timpul chef de o sticla mare ... daca trebuie mai desfac una ... si e destul
probabil ca o sa incerc sa fac si bere din boabe ... cindva ultimul chit de bere a ... fost distilat !
berea de casa ... aduce a BERE NEFILTRATA ... DACA ITI PLACE BEREA ... MERITA SA INCERCI URMEAZA SEZONUL DE BAZA ... vara
am facut si bere neagra si blonda ... recomand neagra ... pe asta o iau si de la magazin de obicei ... dar in cazul asta nu te mai deranjeaza ca nu e perfect limpede
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
berea de casa ... aduce a BERE NEFILTRATA ... DACA ITI PLACE BEREA ... MERITA SA INCERCI URMEAZA SEZONUL DE BAZA ... vara
Ce să încerc?
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Lafel ca şi noi, drojdiile au nevoie de o dietă echilibrată
Strugurele este singurul fruct care posedă un raport perfect între zahăr, acizi, fenoli, nutrienţi şi suficientă apă pentru a face un vin echilibrat în mod natural. Toate celelalte materii prime (incluzând multe soiuri de struguri deficitare la unele aspecte) necesită aditivi - de obicei zahăr, acid, tanin şi nutrienţi. Următorul după sulfit şi acizi, nutrienţii sunt probabil cei mai puţin înţeleşi aditivi pe care îi folosim de obicei.
Una din cele mai bune surse de minerale este apa potabilă. Mulţi producători de vin de casă consideră în mod greşit că apa potabilă nu este bună pentru drojdie şi pentru vin. Lallemand, producătorul drojdiei Lalvin, atenţionează împotriva folosirii apei distilate pentru producerea vinului.
" Este dificil de adăugat ceea ce distilarea dă deoparte. Este mult mai bine sa foloseşti apă potabilă şi să ai o drojdie sănătoasă, decât să foloseşti apă distilată şi să suporţi o fermentaţie leneşă. Chiar şi adăugarea de nutrienţi nu se face pentru apa distilată. Producătorii de nutrienţi îşi asumă că foloseşti apa potabilă "
Printre nutrienţi, aminoacizi, amoniu şi azot sunt mai importanţi pentru înmulţirea drojdiei decât zahărul. Zahărul aduce combustibilul, dar celelalte asigură hrana.
Nutrienţi pentru drojdie: De obicei formulele conţin diamoniu fosfat (DAP), minerale, vitamine iar în formulele mai bune, membrane de drojdie. Toate musturile în afară de cel de struguri beneficiază de la o linguriţă dizolvată în 3 litri înainte ca drojdia să fie însămânţată. Extractul de malţ şi sucul de lămâie sunt nutrienţi decenţi în lipsă de altceva, dar formulele comerciale sunt uşor de obţinut, ieftine şi mai bune.
Energizanţi pentru drojdie: Folosiţi pentru a înviora o fermentaţie sistată, conţin multe ingrediente care nu sunt conţinute într-un nutrient normal, cum ar fi tiamina şi riboflavina.
Foarte bun punctul de vedere .Vin doar cu o completare: Cel mai complet mediu de cultura, folosit in aproape aproape toate laboratorele de microbilogie si pe care se pot face teste relevante pentru toate microorganismele posibile, este mustul de malt .Sa demonstrat ca pe acest mediu cresc perfect drojdiile ,bacteriile si mucegaiurule.Mustul din malt se poate face foarte usor in casa daca ai malt Spor
La asta mă gândeam şi eu, drojdia de bere (Saccharomyces cerevisiae) preferă cerealele, cea de vin (Saccharomyces bayanus) preferă fructele. Deşi pe afară am văzut că se foloseşte drojdia de şampanie pentru fermentarea neutră a cerealelor. Până nu încerc n-am de unde să ştiu.
Spent grains sunt grânele rezultate după procesul de brasaj la bere. După ce ai făcut zaharificarea urmează clătirea malţul cu apă la 78*C (procedeu numit sparging), ceea ce rămâne este defapt malţul din care a fost extras amidonul. Este un fel de borhot. De obicei se foloseşte ca şi compost sau la furajarea animalelor. Eu i-am mai găsit şi o a treia utilizare - nutrient la fermentarea zahărului.
O completare: Sach Cerevisie se folosete la berile ALE Pentru berile LAGER se foloseste Sach Carlsbergensis. Spor
Dacă punea zahăr fără noimă sigur drojdia nu apuca să fermenteze tot şi rămânea zahăr rezidual. E posibil ca drojdia stresată spre finalul fermentaţiei să producă congenerate. Dacă ele sunt vinovate de durerile de cap rămâne de văzut. Sunt drojdii cu toleranţă mare la alcool Iunicu, unele ajung şi la 18-20%, e vorba de drojdii de rasă pură, selecţionate. E drept că o drojdie sălbatică de pe coaja prunei abia dacă atinge un 8-9%.
La vişinată lumea pune foarte mult zahăr care fermentează împreună cu vişinile. Fermentaţia este oprita prin adăugarea de alcool până atinge procentul de alcool dorit.
Păi 2-3 pahare înseamnă cam o sticlă
Chestiile cu durut/nedurut capul sunt subiective. Cred că ar trebui să ne gândim mai întâi dacă ne-am hidratat corespunzător. Juma' de litru alcool la 52% înseamnă peste 250ml alcool pur, deci cam de vreo 10 ori peste limita maximă recomandată cam peste tot în lume. Mai vrei să te simţi şi bine dupa o astfel de intoxicaţie?
Normal că e diferenţă între zaharurile din mustul de bere şi cele din mustul de vin, însă rezultatul fermentaţiei e acelaşi: etanol. Eu am mai scris despre zaharurile din cereale. Dacă zaharul din bere e maltoza (glucoză+glucoză unite printr-o legătură glucozidica), la mustul de vin e fructoză şi glucoză cam în egală măsură. Berea însă conţine şi zaharuri reziduale care sunt defapt dextrine ce nu pot fi descompuse de drojdii. Ar fi mult de povestit despre acele dextrine însă referitor la ce discutaţi voi cu capul, nu am citit să fie vreo legătură. Dacă mănânci zahăr sau orice conţine zahăr, te doare capul? haideţi să judecăm logic, raţional, nu băbeşte. E normal să te doară capul la o cantitate uriaşă de alcool înghiţit odată. E normal să te doară capul dacă nu bei apă. Berea nu hidratează, ci deshidratează prin efectul alcoolului. Deci după o bere bei apă dacă vrei să nu ai probleme.
Cantitatea de zahăr care se pune pentru carbonare este foarte mică, între 5 şi 10 grame pe litrul de bere.
Sine, poate te apuci şi de berărit. Eu am făcut câteva beri anul trecut, toate all-grain. Din kituri n-am încercat niciodată.
Caberlot, exprimarea ta lasă să se înţeleagă ceva greşit: chit nu înseamnă conservă + dextroză + apă. Ştiu că nu asta ai vrut să spui, dar te-ai grăbit. În conservă este defapt mustul de bere deshidratat ! Că i-ai pus tu dextroză să-i ridici potenţialul alcoolic e altceva.
Se poate face bere în apartament şi prin tehnica clasică (all-grain), deci fără kituri. Începătorii sunt îndemnaţi să înceapă cu kituri pentru că e mai simplu, însa cu all-grain ai aproape o infinitate de posibilităţi de brasaj.
Acum referitor la ultima replică a lui Iunicu, după ce am băut cam 2 ani bere făcută în casă n-aş mai bea bere din comerţ. Berea din comerţ mi se pare o spălătură, o apă chioară. Mi-aţi făcut poftă cu berea de casă. După ce termin cu distilatele astea mă apuc de plămădit o bere.
Pentru ingrediente şi echipamente de făcut bere vorbiţi cu Laurenţiu Iancu de pe www.fabrica-de-bere.ro . Eu de la el am luat mereu ce mi-a trebuit. Asta e una din productiile de anul trecut...
Hei visinata este practic un lichior.De unde ai scos chestia cu fermentatia la visinata ? una e procesul de extractie -macerare si alta este fermentatia !! spor si mai documentativa
... pai teoria zice sa pui zahar peste visine si sa le lasi in soare pina incep sa fermenteze=sa scoata bule ... apoi sa adaugi alcoolul
... dar si eu sunt de parere ca ... n u ia nimeni in calcul ce alcool se produce acolo ... ... fermentatie e doar un semn ca maceratia s-a produs si ca trebuie sa pui alcoolul ... parera mea
SI total de ACORD ... VORBIM DE UN LICHIOR !!! .. F BUN CE E DREPT ...
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Da, e vorba de fermentatie in prima faza, dupa ce pui zaharul. Pune visine cu zahar intr-o damigeana cu dop de fermentatie si o sa vezi ce activitate are. Extractia siropului este datorata zaharului care trage sucul pana la echilibrarea concentratiilor. Sunt fenomene care se produc in paralel, fermentatia, extractia, macerarea. Evident ca dupa ce torni alcoolul fermentatia se opreste.
Ramane la alegera fiecaruia cat de mult lasa la fermentat, in functie de cat de dulce vrea sa iasa visinata. Cu cat mai mult, cu atat mai mult zahar este consumat.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Da, e vorba de fermentatie in prima faza, dupa ce pui zaharul. Pune visine cu zahar intr-o damigeana cu dop de fermentatie si o sa vezi ce activitate are. Extractia siropului este datorata zaharului care trage sucul pana la echilibrarea concentratiilor. Sunt fenomene care se produc in paralel, fermentatia, extractia, macerarea. Evident ca dupa ce torni alcoolul fermentatia se opreste.
Ramane la alegera fiecaruia cat de mult lasa la fermentat, in functie de cat de dulce vrea sa iasa visinata. Cu cat mai mult, cu atat mai mult zahar este consumat.
Buna
sa clarificam care e tehnologia standard pentru un lichior de casa :
1 zahar +fructe coapte sortate etc ; 2 zaharul extrage aroma +culoarea in faza de macerare 1-3 saptamini 3 adaugam alcoolul ;minim 25% alcool in finit maxim 45% ca sa avem conservabilitate sa nu descoperim ca am obtinut vermut sau un vin mai special - 4 maturare sau infratire sau invechire intrre toate componentele fructe -zahar- alcool , cel putin 2-3 saptamini pentru ceva de calitate
LA LICHIORURI ,CUM E SI VISINATA , NU EXISTA FERMENTATIE CA SCOP CI DOAR CA EFECT SECUNDAR ,NEDORIT.
FERMENTATIA ca scop SE APLICA doar LA BAUTURI TIP Rachiu ,Tuica etc care au o alta tehnologie si ati pasi . Im pare rau sa va dezamagesc -) dar e bine sa dam informatii exacte -
Si cum o sa stea visinile cu zahar 1-3 saptamani fara sa fermenteze? Ai incercat si ti-a iesit?
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Si cum o sa stea visinile cu zahar 1-3 saptamani fara sa fermenteze? Ai incercat si ti-a iesit?
Pai ,spuneam la un moment dat de o anumita conservabilitate pe care o genereaza zaharul asupra fructelor prin efectul inhibitor generat de presiunea osmotica aspra microorganismelor. Ca sa vorbim putin stiintific - imi pare rau ,sper sa nu deranjez cu chestii din astea-, zaharul obisnuit ,ca si sarea de bucatarie ,sunt anhidre si au tendinta sa extraga apa din mediul in care se afla.Ati observat cu toti ca, atunci cind lasi zahar sau sare in contact cu aerul, dupa un timp sa aglomereaza ,face bulgari etc .De ce ? Datorita umiditatii din mediul inconjurator.
Daca acest mediu e format din fructe, se realizeaza difuzia si extractia apei +arome +culori.Iar produsul final e lichiorul sau visinata sau cornata etc.... .Daca accidental a fermentat e cam nasol pe undeva nu a mers ceva ...
Nu se supara nimeni dai bataie. Orice informatie argumentata este un castig pentru cei insetati de informatie. Asta se pupa cu explicatia pe care ai dat-o referitor la inhibarea fermentatiei atunci cand zaharurile sunt in exces.
... da se pupa cu ... mustul concentrat 700-800g zahar/L care nu fermenteaza ... DAR se pupa si cu ... gemul care face mucegai la supafatza
... deci eu unul am vazut visine cu zahar care au inceput sa scoata bule dupa 1-2 saptamani de stat la soare si daca imi aduc aminte bine cam asa si scrie prin retete ... pui visinele cu zahar ... 2:1 (asta nu da mai mult de 350-400g/L )... si le lasi la soare la macerat pina ies bule si se topeste zaharul ... apoi se pune alcoolul ... dupa gust !
Marinache ... f.f. buna si logica reteta ta pt lichioruri ... ... dar ce se face industrial ... e aproape la fel de bun ca si ceva facut in casa---aici vorbim de lichioruri !... ... care sa fie explicatia ? ... reteta mai merge perfectionata ... sau nu prea e respectata industrial ???
toate bune !
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Ar trebui o concentratie foarte mare de zahar ca sa inhibe fermentatia. Aia nu mai e lichior, e dulceata. Eu la visinata am pus si mai putin, 4:1 visine:zahar si mi s-a parut destul de dulce... pana sa aparg damigeana
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Ar trebui o concentratie foarte mare de zahar ca sa inhibe fermentatia. Aia nu mai e lichior, e dulceata. Eu la visinata am pus si mai putin, 4:1 visine:zahar si mi s-a parut destul de dulce... pana sa aparg damigeana
Faci o mica confuzie Samagon Eu am spus ca pui zahar + visine sa stea impreuna aprox 1-3 saptamini. Unde am spus eu ca pui zaher +visine ca sa ajungi la o conc egala cu aceea din dulceata sau gem pentru care trebuie sa asiguri o conservabiitate de 1-3 ani ???.Cred ca ai citi foarte rapid ceea ce am spus eu - spor
Daca stau sa ma gandesc la retete, eu pun la visinata un kg de zagar la fiecare kg de visine si la gem tot cam astea sunt proportiile numai ca la gem se produce si o deshidratare in timpul fierberii.
Daca stau sa ma gandesc la retete, eu pun la visinata un kg de zagar la fiecare kg de visine si la gem tot cam astea sunt proportiile numai ca la gem se produce si o deshidratare in timpul fierberii.
Dupa parerea mea e reteta de visinata sau cornata necseita urmatoarele cantitati:
5 kg visine sau coarne de calitate buna 1.3 kg zahar 1 litru alcool rafinat de 96 % spor
URMEAZA SEZONUL DE BAZA ... vara 
