Acum eu nu stiu la ce se refera cuvantul remontari in cartea respectiva ca nu o am, dar in alte lucrari despre vinificatie am fazut ca remontarea se refera la fermentatia vinului rosu atunci cand partea lichida se recircula peste caciula adunata la suprafata, unul din scopuri fiind si aerisirea, dar nu singurul scop,un altul fiind amestecarea partii solide in lichid. Cred ca aerisirea poate activa drojdiile dar are efect numai daca din alte motive fermentatia este deficitara si atunci aerisirea repetata poate fi o masura de avarie. Eu unul pt vinul alb nu fac niciodata operatii de aerisire dupa ce mustul este pus la fermentat pt ca fac vinificatie cu putin bioxid de sulf si nu vreau sa am surprize.
Chestia cu oxigenarea, ca mai toate miturile care se propaga ca cancerul, de la ce a plecat toată povestea? Cineva o fi auzit ca oxigenul este necesar drojdiei ca sa-si sintetizeze niște steroli care vor contribui la formarea membranelor celulare, alea fosfolipidice. Chestia e ca dacă pui ulei de măsline cat înmoi vârful de cutit (nu mai mult) este mai mult decat suficient pentru a asigura acizi grași la ditamai plamada. Asta înlocuiește toată oxigenarea aia care cică se face din rațiuni de "inmultire". Cate grăsimi ai intr-o plamada de grane de la germeni si tarate este arhisuficient pentru ce are nevoie drojdia.
Băieții de pe forumuri de afara probabil ca mai arunca cate un ochi printr-o carte, doua si leaga cap la cap niște informatii corecte dealtfel, dar ansamblate rezulta niște trăznăi fara niciun temei științific.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Micile aerisiri la vinuri (pritociri deschise) se fac în anumite condiții. Daca vinul este predispus la anumite boli și defecte cum ar fi vreo infecție anaeroba. Daca dimpotriva, avem de-a face cu floare sau otetire, este evident ca aerisirea este total contraindicata. Trebuie sa înțelegem exact scopul procedurilor.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
… cartea aia e scrisa dee … doctori facuti pe vremea lu ceausescu cind prea mult acces la alte surse nu era si in plus aia au fost la scoala … … putem spune fara sa gresim ca doctorii aia erau mult mai informati !
In rest ... idea e sa aerisesti la start … si strugurii sunt renumiti ca au TOT ce trebuie pentro o fermentare alcoolica buna
Cine vrea incearca … cine nu NU
p.s. da drumu la plita !
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Plamada mea din zahar a ajuns la densitatea de 1.002. Deci drojdia de paine a facut treaba buna daca am ajutat-o cu nutrienti. Ar fi buna de distilat dar nu am timp, poate scade la sec pana apuc sa o distilez. Cu teava nu am noroc deloc, nici un magazin se pare nu are in stoc teava de 54 mm. Tipup decla Arena Instalatiilor raspunde la intrebari cu un sictir de nu iti vine sa crezi... Mai sunt cativa carora le-am dat mail si astept raspunsul. Am impresia ca tot la Romstal voi ajunge... Dar la pretul lor actual voi renunta la idee, e prea mult...
E pacat pentru 90 de lei in plus sa abandonezi proiectul, dar stiu ca te deranjeaza specula asta. Poate totusi gasesti in alta parte mai ieftin.
La mine drojdia de la Marinica fermenteaza de o saptamana la plamada din malai. I-am mai pus inca atata drojdie dupa vreo 3 zile ca mi se parea ca fermenteaza prea incet. In final am pus 40g la 40 litri, deci de 4 ori mai multa decat limita maxima cat scrie pe eticheta. Ma intreb, oare cu doza medie, in cat timp o fermenta?
Oricum cred ca asta e alta drojdie, nu e tot aia pe care am testat-o acum 6 ani cand mi-a dat, nu mai stiu cine, parca Marius45 si care a fermentat in doua zile. E jurnalul pe la retete din faina. Daca m-apuc s-o caut cred c-o gasesc. De panificatie sigur nu e ca se simte la miros. Miroase frumos plamada, nu ca cu drojdia aia de paine din magazin.
Intre timp am mai plamadit doua plamezi la care am pus 500g drojdie proaspata de panificatie pentru fiecare 40 litri plamada. Asta in doua zile e aproape gata si in a 3-a incepe sa se limpezeasca. Deci stati sa vedeti cursa drojdiilor: drojdia Marinica vs. drojdia de panificatie. Panificatia a intrecut-o din urma pe Marinica. O sa fie o lupta stransa care intra prima la distilare.
Editare ulterioara: aici e topicul unde scriam de drojdia lui Marinica cand m-a intrebat Caberlot dupa un an cum a fermentat faina aia. http://bauturi.3xforum.ro/post/59/4/Rachiu_din_grau/ Cu 7 grame a fermentat 130 litri plamada in doua zile. Asta cu 40g la 40 litri se câcâie de o saptamana. Deci clar era alta drojdie. Daca nu o mai aduce, pacat.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
In general cantitatea de drojdie uscata care se utilizeaza la fermentare este 20-40 gr/100 litri. Uneori se utilizeaza si doze mai mari cand se urmareste repornirea fermentatiei. Din ce stiu eu nu atat cantitatea initiala de drojdie este importanta (ca oricum e mica si cu un numar limitat de celule) ci modul cum drojdia reuseste sa se amorseze (sa fie readusa la viata) si sa se inmulteasca. Este foarte important ca la inceput saa fie preparat un starter in care drojdia sa fie inviata si apoi sa fie create conditii optime de inmultire eventual si astea tot intr-o cultura tip starter (pe o cantitate mai mica de plamada) si abia apoi sa fie introdusa in masa mare supusa fermentarii. Am vazut ca sunt multe drojdii despre care se spune ca pot functiona in conditii extreme (la temperaturi mici). Asta ar putea sa ne induca in eroare si sa credem ca daca de la inceput folosim drojdia la temperaturi scazute atunci ea va fermenta normal. Eu nu cred ca se intampla asta deoarece temperatura scazuta nu este niciodata optima pt inmultirea drojdiei. Eu cred ca drojdia ar trebui initial inmultita in conditii optime si abia apoi acomodata cu conditiile de fermentare. Nu neaparat o drojdie este altfel decat alta (in sensul unei alte tulpini), pursi simplu se poate intampla ca ea sa-si fi pierduta activitatea (partial sau total sa nu mai poata fi inviata si inmultita). asta se intampla fin cauza pastrarii in conditii necorespunzatoare sau a vechimii prea mari. O categorie aparte sunt drojdiile turbo care pe langa drojdia propriu zisa au in compozitie o serie de activatori/vitamine care maresc capacitatea drojdiei de a se inmultii si de a produce enzimele de fermentare datorita carora cu acest tip de drojdii plamada fermenteaza foarte repede.
Diferenta de bani e de 160 lei, de la 260 la 420. Mai astept, nu renunt. Acum 4-5 ani am avut si eu drojdia de care zici, si era sigur alta. Nu scria pe ea nimic de panificatie si era mai ieftina decat e acum. Eu am pus si la vin atunci, ca nu ii fermenta vinul tatalui meu Eu ti-am zis ca nu imi inspira incredere ca scrie si panificatie pe ambalaj... Am comandat Angel Yeast cu 18 lei/500g, nu cred ca e mare diferenta intre ele.
Problema drojdiilor de panificatie este ca ele sunt tulpini facute pt concentratii mici de zaharuri si temperaturi ridicate. Avantajul este ca sunt ieftine si ca au activitate foarte mare. Din ce am observat eu drojdia de panificatie se amorseaza foarte repede dar este sensibila la temperatura si asta combinat si cu o concentratie mare de zahar/alcool o face sa se "stinga" repede uneori fara ca plamada sa fie fermentata total. La un moment dat am experimentat si eu o drojdie de panificatie pe o plamada de fructe la o concentratie de zaharuri undeva pe la 10-12% si temperaturi putin peste 15 gr. A intrat foarte repede in fermentatie si cateva zile a fermentat violent dar apoi fermentatia a scazut brusc si dupa 4 saptamani cu toate ca, conditiile de temperatura nu s-au schimbat fermentatia nu a fost totala. Atunci in paralel am fermentat si spontan (cu drojdii naturale), fermentatia s-a amorsat incet, a fost mult mai linistita dar la 4 saptamani nu mai era pic de dulceata in plamada.
Diferenta de bani e de 160 lei, de la 260 la 420. Mai astept, nu renunt. Acum 4-5 ani am avut si eu drojdia de care zici, si era sigur alta. Nu scria pe ea nimic de panificatie si era mai ieftina decat e acum. Eu am pus si la vin atunci, ca nu ii fermenta vinul tatalui meu Eu ti-am zis ca nu imi inspira incredere ca scrie si panificatie pe ambalaj... Am comandat Angel Yeast cu 18 lei/500g, nu cred ca e mare diferenta intre ele.
Eu știam de 330, cu atât am luat-o eu acum 6 luni. Cu asteptatul nu știu ce sa zic, vezi poate nu o mai găsești nici la 420.
Stati ca am uitat. Deci drojdia Marinica fermenta f slab dupa 3 zile după ce i-am adăugat încă atâta drojdie. Am avut niște drojdie sedimentata de la o bere de grau. I-am pus toată drojdia aia, vreo doi litri care bine-nteles nu era numai drojdie, ci și alte sedimtente de la grau. Nu știu dacă a fost efectul killer dar iată ca abia astăzi, după fix o săptămână am bagat-o la distilare. Era fermentata complet, deci asta e un plus. Despre distilare o sa scriu in topicul celalalt ca sa nu le amestecam prea detot. Deci dacă nu puneam sedimentul ala nu știu ce se intampla, poate nu era gata nici peste 3 saptamani. Despre gust n-am nimic la superlativ de zis. Cozile au venit devreme chiar. Aroma de câine ud era puțin diferita fata de panificatia din magazin, adică alt caine dar tot ud.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Azi am taiat coloana Boka si i-am lipit flansele triclamp din China. Am taiat 100 cm sub capul Boka si ca sa inaugurez modificarea am pus la distilat jumatate din zeama de zahar doar cu capul Boka. Dupa ce distilez si a doua jumatate pun toata coloana la treaba. https://youtu.be/y2noxi7uSEs
As fi vrut sa pun triclamp si deasupra placilor, sa pot folosi partea de sus si la CCVM in viitor. Dar daca voi cumpara teava intreaga fac din aia o bucata cu triclamp la un cap. Economisesc o flansa practic.
Am incercat sa distilez fara Liebig la iesire dar curge diatilatul la 70°C, e prea fierbinte si se evapora alcool in incapere, miroase rau. Am montat Liebigul la loc si e bine acum. Am si acolo o modificare, am pus un olandez din inox sa pot demonta usor racitorul Liebig final de destul coloanei, va fi mai usor de depozitat coloana asa pe bucati.
Apropo, aia 85 litri de zeama cu 20 kg de zahar au fermentat pana la sec, deci drojdia de paine face fata si la concentratii mai mari de alcool daca ii dai timp si nutrienti.
Distilare cu coloana Boka – poza de bionut, in Distilarea · 88.1KB
Foarte buna treaba, felicitări! Izolație la coloana ai luat? Eu am luat doi metri de burete de-ala izolant pentru teava de 54 sa pun ca cică e foarte important.
Imi place canalul "Open Source Distilling", multe chestii interesante am învățat.
Ciudat totusi cum de iese distilatul tău la 70 de grade C. Probabil sa încălzește pe plăcută aia unde se scurge de la vaporii de dedesubt. Ce debit ai tras si la ce concentratie? Ai mers cu rezistenta de 5500W la maxim? Face fata condensatorul? Pe deasupra nu scapa nimic? Ce debit de apa de răcire ai avut?
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Eu zic folosește SPP daca ai SPP. E și mai eficient in HETP si având masa mai mare decat buretii asigura si o inerție termica mai buna, gradient de temperatura mai stabil. S-ar putea, in funcție si de cât sunt SPP-urile de mari, sa se inunde mai greu coloana decât cu bureti super înghesuiți. Inundarea e chiar o problema la coloane subțiri și putere prea mare, nu e insa si cazul nostru cu 54mm. Ultima data cred ca mi s-a inundat coloana, când am pus cozile in thumper, dar nu sunt sigur de asta. Oricum e greu de aflat fara tub de sticla prin care sa vezi. Ar trebui sa se audă ceva, cred, nu? Un forfot ceva. Ma gândeam sa o ascult cu stetoscopul.
In plus, buretii aia nu cred eu ca sunt chiar din inox. Ai văzut când uiți unul pe chiuveta in apa mai lasa rugina. Si am văzut ca prinde magnetul. Am văzut ca ai si pietre de lava. Ai încercat, cum sunt?
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
La mine așteptarea nu e o opțiune. Vreau sa fermenteze repede si complet. Vad ca acum merge cam incet orezul, nu stiu cu ce am greșit dar parca se țin lanț problemele cu fermentarile. Am 40 kg orez, abia fermentează si 10 kg arpacas pe care l-am plamadit ieri. S-ar putea arpacasul sa termine înaintea orezului.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
In oala asta am 3000 W si am mers la putere maxima. Nu am masurat debitele, nici de distilat nici la apa de racire. La disitlarea cu reflux o sa incerc sa le masor. La 3kw face faca deflegmatorul, nu scapa vapori pe sus. E si apa rece acum, la vara va trebui sa dau apa mai tare.
Sigur de la placute se incalzeste distilatul, asta e Boka, nu ai ce sa ii faci.
Am SPP de la Sine dar le-am bagat ca desteptul in clorura feric sa le maresc suprafata si nu le-am clatit bine incat a aparut ceva ce pare rugina. Nu stiu daca mai merg curatate si pasiviziate. Nu am incercat inca. Orice inox rugineste daca ii dai ocazia, deci nu e neparat vina buretilor.
Izolatie de teava am, dar nu a fost nevoie de ea acum ca am folosit doar partea de sus a coloanei.
Stiu ca Sine folosea o sarma de inox nu știu de care, era foarte meticulos in privința calitatii, nu-i scapa niciun detaliu. Nu cred ca au ceva SPP-urile încât sa-ti faci griji. Si daca o fi putina rugina poate se curata. Dai o fierbere in gol cu oțet sau cu sare de lămâie. Cu pietrele de lava ce faci, le mai ai? Sunt curios de o comparație bureti vs SPP vs pietre de lava. Daca au HETP bun pietrele de lava, renunt in momentul asta la bureti si ma duc si iau pietre. Cu buretii trebuie sa știi cât sa bagi în coloana, sa nu-i inghesui nici prea tare nici prea slab. Plus ca după cum am mai zis as prefera o umplutura grea.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Pietrele de lava erau pozate in magazin, nu le-am cumparat In Kaufland erau, dar am vazut si in Metro. Sunt destul de ieftine incat sa merite un experiment, ca tot esti pus pe experimentant
Sam
cind prea mult acces la alte surse nu era 
si in plus aia au fost la scoala 
… si strugurii sunt renumiti ca au TOT ce trebuie pentro o fermentare alcoolica buna 
