Ma incerca de mult o curiozitate, cum ar fi o tuica din banane? Acum 3 zile am intrat in Mega Image, vis-avis de scara mea, si vazand o gramada mare de banane puse la reducere, am zis "stai ca azi am noroc". Am intrebat vanzatoarea daca mai au banane super-coapte si mi-a promis ca intr-o ora mai imi alege o lada. Si asa m-am ales cu 20 de kg de banane luate cu 3 lei kilul, din fata blocului.
Mai intai le-am spalat cu dusul fierbinte ca aveau etichete lipite. A trebuit sa curat etichetele si sa rup cozile. In rest le-am lasat asa, cu coaja cu tot le-am pus in galeata sa se mai coaca cateva zile. Coaja are rostul ei, pe langa ca imbogateste cu arome, contine amilaza care mai descompune din amidon in timpul coacerii si fermentarii. Mai stiam ca bananele elibereaza un gaz, etilena, care grabeste coacerea. Daca vrei sa se coaca mai repede niste fructe, pune-le impreuna cu banane intr-o punga.
Ce m-a mirat e ca cand le spalam cu apa calda se innegreau vazand cu ochii dar acum abia se coc. Si ironia e ca uneori se coc pe masa pana se fac zeama. Colegii nostri de pe homedistiller spun ca e mai bine sa le ingheti, dar n-am atata spatiu in congelator iar afara nu mai e asa frig.
Cred ca o sa mai pun apa, sa urc volumul undeva la 30 de litri si bag bormasina in ele, dar dupa ce vor deveni suficient de moi, aproape lichide.
Mai departe astept sa va dati si voi cu parerea daca ati mai facut rachiu din banane. La mine e prima oara si nu stiu ce ma asteapta. Banuiesc ca distilarea va fi o problema, fiind plamada vascoasa. Vreau sa incerc distilarea pe baie de nisip.
De cate ori ridic capacul la galeata cu banane, se raspandeste asa un miros in camera... imi inchipui cum o sa miroasa la fermentare
Rachiu din banane – poza de Samogon, in Bauturi distilate · 31.5KB
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
N-am mai asteptat si le-am zdrobit. Imi era teama sa nu mucegaiasca. Am mai pus 10 litri de apa calduta pentru un total de 30 de litri de plamada cu densitatea 1.040. Am rehidratat 15 g drojdie uscata pentru vin alb si am amestecat. S-a facut pasta destul de repede.
Acum eu sper ca amilaza din coaja sa descompuna incet tot amidonul si sa mai apara zaharuri pe parcurs. La 100 grame banane, vreo 12-13 grame sunt zaharuri, 5-6 grame e amidon. Dar variaza in functie de cat sunt de coapte, cu cat mai coapte, cu atat mai multe zaharuri si mai putin amidon. Chiar sunt curios cum se vor transforma in timp. Un test cu iod va fi necesar la un moment dat ca sa vad daca mai exista amidon.
Trebuie avut grija ca spumeaza mult si se ridica o caciula groasa deasupra plamezii. Eu am pus antispumant (simeticona) de la farmacie si degeaba. Sunt niste porcarii pastilele alea sub forma de gel, nu se dizolva deloc. Am avut tablete aduse din afara, pe care le zdrobeam cu piua pana le faceam pudra. Cand aruncam pudra aia in plamada imediat se retragea spuma, ceva incredibil. La noi se gasesc numai porcarii si toate nesimtit de scumpe.
Deci nu se umple cu plamada mai mult de 60% din volumul total al recipientului de fermentare ca risca sa dea pe afara.
Plamada asta imi aduce aminte de plamezile din faina de grau. Era teroare cateodata cata spuma facea faina aia. trebuia sa stau doua zile acasa sa am grija sa nu se umfle ca nebuna sa curga pe dinafara. La plamezile din orez niciodata nu face spuma, malaiul asa si asa.
Rachiu din banane – poza de Samogon, in Bauturi distilate · 43.4KB
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Ma gandeam la ulei, mai am niste ulei folosit, bine ca nu l-am dat pe tot. Vreo 10 litri am dus la tara sa faca sapun din el, alti 10 litri am dus la centru de reciclare. Acum imi cam pare rau. E bun uleiul la nevoie.
Daca nu se mai subtiaza compozitia va fi neaparat nevoie de ulei. Nisipul trebuie si el incercat candva dar nu prea am chef sa fac experimente pe plamada asta. Logic, uleiul conduce mai bine caldura decat nisipul. Dar nisipul nu este imputit ca uleiul. N-ai de sters, de spalat, de degresat.
Ar mai fi de incercat alice de cupru. Deci sunt niste bilute din cupru cu care se umple spatiul dintre cazane. Alea conduc cel mai bine caldura pe toata suprafata cazanului, fund si margini, uniform.
Propilen glicolul ramane si el o varianta dar nu stiu de unde sa-l iau si cat costa.
Pana la urma, cel mai la indemana ramane uleiul dar si nisipul trebuie incercat candva. Ideea e sa se incalzeasca uniform si pe margini, nu doar pe fund. Aici nu stiu eu cum se comporta nisipul si nu stie nimeni sa imi zica. Tot eu sa fiu deschizator de drumuri, numai eu sa fiu cobaiul care le incearca pe toate.
Se schimba mirosul de la o etapa la alta. Nu mai e parfumul de la inceput, acum miroase mai acru.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
#5
pazucu Moderator Din: Humoreni , Suceava
Postari: 839
Frate ma simt ca in 2012 , s-a pus Samogonu pe treaba . Acum mai trebuie doar sa intre Strava si se va anima forumul ca anii lui de glorie . Hai baieti !
_______________________________________ "nimic nu se pierde ,totul se transforma"
am gasit acum citiva ani ... un forum cu un tip ... plecat pe la tropice ... care a facut alcohoale din multe fructe .... mango ... guave ... ananas ... etc.
EL zicea ca ... la mango de ex ... aroma aia grozava nu prea trece in distilat
... de banane nu imi aduc aminte nimisc Dar daca iese treaba => poate sa fie o varianta BUNA la struguri
Asteptam vesti
p.s. fi pe faza Pazucule
_______________________________________ "O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Din ananas sau mango n-as incerca. Nu e rentabil. Nici cu bananele astea n-a fost prea rentabil dar am zis ca merita pentru experienta. Le-am bifat acolo la palmares, sa am mai tarziu cu ce ma lauda.
Ala din link a pus furtun de gaz ca legatura intre oala si racitor. Bubuie de "desteptaciune". Cred ca gustul rachiurilor pe care le face vine mai mult de la furtunul ala decat din materia prima.
Imi place ca s-a retras spuma la plamada. S-a ales pojghita deasupra iar la fund e numai lichid. Cred ca va merge pus direct pe flacara. O sa scot totusi cojile ca sa nu risc sa se prinda. Daca am fiert plamezi din faina direct pe flacara, nici cu asta nu-mi fac griji.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Dacă zici că vrei să scoți cojile, io īn locul tău le-aș face pastă cu ceva blender/mixer/bormașină și le-aș băga la loc īn zeamă, zic că poate or avea prin ele ceva ce-ar da arome distilatului. Eventual dacă ai de două șarje īncearcă una fără coji pasate, una cu...
Nu se ingroasa prea tare compozitia daca le fac pasta?
Stai sa vad cat de fluid va fi la final de fermentatie. Tocmai ca am facut pentru o singura sarja si prefer sa bag cat mai putine sarje. Intr-adevar, o comparatie ar fi interesanta dar e prea babilonie. Pe langa asta, ca sa intelegi ceva dintr-o tuica trebuie sa o lasi sa stea minim 3 saptamani. Nu ca n-as avea rabdare dar fara indoiala ca distilarea cu coji cu tot imbogateste distilatul cu arome. Intrebarea e, pana la ce nivel de vascozitate poti distila fara sa se prinda/arda/afuma?
Mi s-a cam prins mie de cateva ori si pe baie de ulei, plamezi din porumb. Asa ca incalzirea uniforma nu este totul. Secretul cred ca e, sa existe circulatie. De ce laptele, cat e el de fluid, se arde la incalzirea pe flacara, dar nu se mai arde cand clocoteste? Pentru ca prin clocotire circula, altfel daca sta, se arde.
Circulatia plamezii in timpul fierberii ar trebui sa nu lase sa se prinda. Daca aveam un cazan mai larg si cu fund rotund, era mai bine. Forma conica, cu pereti drepti si unghuri de 90 de grade nu este deloc favorabila. Cred ca cea mai buna forma este cea de para, sau de ceapa.
Deja cred ca am facut o greseala ca n-am adaugat niciun acid. Bananele nu prea au acizi, acum mi-am amintit. Bananele, curmalele si pepenii au printre cele mai ridicate ph-uri. Ph-ul ridicat si concentratia scazuta in alcool sunt conditiile favorabile infectarii.
Imi aduc aminte ca acum doi am facut un rachiu din pepeni. Imediat cum s-a terminat fermentatia a aparut floarea. Bine ca am pus-o repede la distilat ca daca mai asteptam ar fi iesit un otet de exceptie din plamada aia. In final a iesit o tuica proasta. Sa nu faceti din lubenita ca nu iese bun.
Joseph Pischl, in cartea sa, "cazanul de tuica", scria ca daca nu te grabesti sa distilezi plamada imediat dupa fermentatie e bine sa ii adaugi niste acizi. In industria alimentara se foloseste acidul lactic, tartric sau malic. Personal, cred ca foarte bine se poate folosi si acid citric, asa-numita sare de lamaie care se gaseste la orice magazin. Probabil ca si cateva lamai stoarse ar cobori ph-ul. Insa nu stiu cantitatile. Cel mai bine se merge din aproape in aproape, cu indicatori de ph. O plamada din fructe, dupa fermentare, ar trebui sa aiba un ph de 3-3,2. Dar se poate cobori si la mai putin, gen 2,8 daca urmeaza sa stea mai mult timp.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Frate ma simt ca in 2012 , s-a pus Samogonu pe treaba . Acum mai trebuie doar sa intre Strava si se va anima forumul ca anii lui de glorie . Hai baieti !
Retragerea lui Sinenomine cred ca a fost cea mai mare pierdere pentru comunitatea asta, si-asa restransa. Fara el, forumul e ca sahul fara regina. Poti juca, dar fara sanse prea mari de castig.
Strava a cucerit cu cateva posturi pe forumul celalalt, prin talentul literar, cand subiectul era foarte fierbinte si toata lumea era interesata sa afle niste secrete ale unuia care dupa postari parea un taran autentic si un gospodar priceput. Colora frumos discutiile si stia sa capteze atentia. Nu prea scria prostii, in afara de datile cand se lua de mine si zicea ca am pus steroizi la fermentat.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Greu de zis care ar fi precis vīscozitatea la care apar probleme, ține și de vasul īn care se distilă, puterea īncălzirii și nici io nu prea am experiență cu distilarea fructelor. Dacă din motive de timp/consum de gaz nu vrei să diluezi și să faci două distilări alte sfaturi nu-ți pot da, știi tu mai bine ce ai de făcut, amestecă īn cazan pīnă aproape ajunge la temp. cīnd īncepe să plece alcoolul și apoi pune capacul. Și īncearcă dacă poți să fixezi din start debitul de gaz potrivit, chiar dacă ajunge oleacă mai greu la fierbere, ca să nu trebuiască să dai focul mult mai mic după ce pui capacul și īncepe să curgă la țuțuroi. Eventual o să se prindă puțin la final, după ce pleacă alcoolu` și se ingroașă mai mult. Baftă!
E si asta o idee, sa amestec cu apa si sa fac doua cazane. O sa ma mai gandesc. Gazul oricum e ieftin, apa rece nu vine mult la intretinere, timp am...
Ce nu-mi place e demontatul si remontatul cazanului. Dupa atatea solutii de etansare, cu banda de teflon, cu furtun de silicon, m-am intors tot la pasta de faina. E cea mai buna. Am impresia ca cu celelalte scapa vapori. Cu coca nu scapa niciodata. Dezavantajul e ca trebuie intinsa cu grija, dup-aia īnmuiată, rācāită, curățată.
Sa stii ca m-am gandit la un thumper de mai multe ori si cred ca o sa incerc unul. Am in gand sa fac dintr-un borcan mare de muraturi. Mi-ar placea sa vad ce se intampla inauntru.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Termină cu prostiile, poate doar să găsești ceva din sticlă termorezistentă și tot nu te-aș sfătui, plus că borcanele din comerț īs o porcărie, sticla e plină de bule și inegală ca grosime. Se găsesc oale de inox ieftine și ușor de adaptat. Uite https://emag.ro/oala-sub-presiune-inox- ... 1550176064
Gata, termin. Am vazut niste poze cu thumpere facute din borcane, chiar si sticle, damigene mai multe, insiruite. Cred ca imita principiul talerelor din coloane. Fiecare thumper echivaleaza cu o distilare.
Am doua oale de presiune, una de 9 si alta de 14 litri. Pe cea de 9 litri o mai folosesc din cand in cand cand fierb limba sau burta de vita. La fasole nu e nevoie daca o tin la inmuiat si ii pun bicarbonat la fierbere. Cea de 14 litri o folosesc la colectat rachiuri, la tinut pe aschii si alte chestii de-astea.
Cred ca uneia din ele o sa-i dau destinatie de thumper, ma mai gandesc la care. Zici tu bine, Amadeo, n-ar trebui sa ma prostesc cu borcane de sticla. Sticla e fragila, se sparge, risc sa fac vreun dezastru.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Io aș zice s-o faci thumper pe aia de 14, volumul mai mare īți permite să te joci cu diferite combinații īn el. Dacă vrei să pui īn el doar 3-4 litri de capete și cozi merge și oala de 9, o să ai la final fro 5 litri de apă īn ea, dacă pui fro 3 de apă chioară o să ai la final fro 6, da` īn aia de 14 cred că ai putea pune liniștit fro 7-8 litri de fructe fermentate, pasate și subțiate pe urmă cu niște alcool.
Io mi-am făcut deja planu` de bătaie, dacă mă ajută vremea peste 2 săpt. īncep treaba, și vreau să montez la cazan ambele thumpere, de 30 și 22 de litri. Și anu` ăsta o să folosesc tot enzime și grīu și īn timp ce fac primele plămezi o să pun la fermentat și niște mere și pere din comerț, să zic că fro 10-15 kg din fiecare. Eventual și niște banane dacă iese ceva bun la gust din īncercarea ta.
Cīnd or să fie fermentate o să le pasez și-o să pun peste ele cīțiva litri de inimă de 65-70* din plămezile de grīu distilate cu 2 thumpere, adică cīt mai neutru, și le mai las fro săpt., zic că poate o mai extrage și alcoolu` ceva bun din ele la rece. O să īmpart cantitatea īn 3 părți de fro 7-8-9 litri și la prima distilare o să pun o parte īn ultimul thumper, ăla de 22, īn cel de 30 o să pun fro 5 litri de capete+cozi de grīu și fro 40-42 de litri de bere de grīu īn cazan. La a doua și-a treia distilare, și funcție de ce arome și gust ies din prima , o să pun īn thumperu` de 22 capul și coada și īn cel de la mijloc, de 30, o să pun fermentatul macerat. Sau o să pun īn ambele thumpere fermentat, cu cap+coadă de la prima īn cel din mijloc, că-i mai īncăpător. Văd io... Oricum, la final ar trebui să iasă fro 20 de litri de rachiu de bucate la 65* cu aromă de mere sau pere īn care o să bag fro cīteva așchii de dud și-l las pīnă ajunge oleacă gălbui, apoi urmează diluat după plac.
Sper să iasă ceva de planu` ăsta, anu` trecut am pus īn thumper 2 litri de rachiu foarte parfumat de prune de la un amic, la fro 35-37*, da` care cam ardea pe gīt din cauză de separare nasoală, l-am diluat cu un litru de apă și după ce-am trecut prin el alcoolu` din plămada de grīu am fost mulțumit de rezultat, alcoolu` rezultat a luat aproape toate aromele din thumper și nu mai ardea pe gīt, iar apa rămasă īn el aproape n-avea gust sau miros de prună. Da` o să vă zic io ce-o ieși din experiment, aveți olecută de răbdare...
Da, si eu m-a gandit tot la cea de 14 dar as scoate garnitura de cauciuc. Nu stii ce dizolva aburii fierbinti de alcool din cauciucul ala. In plus, nici tevile asa-zis din cupru nu sunt destinate uzului alimentar. Au un procent prea mare din alte elemente ca Pb, Cd, Fe, Al, Sn, etc. Ar fi prea ieftine sa fie doar cupru curat acolo. O sa caut niste tevi din inox sau daca nu gasesc, tub din sticla borosilicata lucrata la sticlarie. Mi-am gasit si prieteni la sticlarie.
Eu am facut arcuri din sarma de cupru. Sarma e din cabluri electrice unde cica se foloseste cupru electrolitic de puritate 99,99%. In coloana am bagat 33 de metri de sarma de cupru ca sa intre in reactie cu hidrogenul sulfurat. Altfel, fara cupru, distilatul iese cu miros de oua clocite. Ultimul traseu al vaporilor si distilatului nu iau contact cu cuprul, deci toti oxizii si mizeria se intoarce in cazan, prin reflux. Atasez si o poza sa se inteleaga mai bine.
Chiar voaim sa va zic. Au stat din fermentatie bananele dupa 7 zile. Am gustat din plamada. E Horror. Nici n-am putut sa-mi dau seama cam pe unde e cu procentul alcoolic. Nici nu se poate masura prin densitometrie, e ca un piure lungit cu apa. Ma duc sa iau vreo doua kile de zahar sa-i mai pun. Sa fierb doua cazane pentru un degetar de tuica, mai mare daraua decat ocaua.
Asa ca, Amedeo, nu face din banane ca nu se compara cu prunele, nici macar cu merele sau perele.
Sa stii ca m-am gandit si eu la ideea ta, sa fac productii hibride, gen alcool din grane tras o data si amestecat cu o plamada din fructe, sa zicem gutui si apoi distilate impreuna. Gutuile ar da aroma iar granele cantitatea de alcool. Nu-mi permit sa fac mult numai din gutui. Sunt scumpe si dau randament slab. Alt avantaj e ca o macerare buna in alcool, dupa fermentatie, ar scoate si mai multe arome din fructele alea. Plus ca daca ridici plamada la un 20% tarie turnand alcool, nici nu mai trebuie sa te grabesti cu distilarea de frica ca se oteteste. Sunt multe avantaje.
Rachiu din banane – poza de Samogon, in Bauturi distilate · 45.6KB
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Da, probabil că dacă iei īn calcul reacțiile dintre ce-i īn plămadă și ce-i īn aliajul de cupru pt. sanitare, nu e tocmai un cupru oke cel de instalații, deși de multe ori e folosit și pt. apa potabilă. Da` pe de altă parte dacă mă gīndesc că timp de 40 de ani io am băut apă de la chiuveta racordată la coloana principală prin țevi de plumb, că am lucrat 10 ani cu azbest la un institut aflat gard īn gard cu Neferal și Acumulatorul, unde cīnd ieșeam din hală afară trebuia să-ți pui masca de gaze, zic că ce-o mai ieși din picu` ăla de țeavă chiar nu mai contează prea mult! La o adică ies la egalitate cu voi, cei care mai respirați și mizeriile din aer, zilnic și obligat-forțat!, și care conțin tot ce-i mai nasol din tabelu` lu` Mendeleev... Și zic io că la distilare īși face oarecum la fel treaba, pe līngă alte cantități extrem de minore de compuși posibili toxici și care pot sau nu ajunge la final īn distilat, inițiind aceleași reacții benefice produsului ca și cuprul ăl` mai pur. La mine doar ieșirea din cazan pīnă la thumper și țeava cu găurele din el īs de cupru, ieșirea din thumper și serpentina de răcire īs de inox. Iar garnitura, dacă n-ai cum s-o īnlocuiești cu una de silicon, o poți īnfășura īn bandă de teflon la o adică. Deși se pare că la o adică și teflonul are niște compuși nașpa. Oricum, după mine n-are sens o despicare excesiv de amănunțită a firului cu care legăm procesu` tehnologic, aplicīnd doar strict reguli de bază și de bun simț, altfel se duce naibii toată plăcerea producerii de licori bețive... Ca să nu mai zic de plăcerea băutului!
fara patde nisipcred ca nu e nici o sansa 
