Simpatie.ro - matrimoniale
Bauturi
Absint Bere Coniac Divin Gin Hidromel Ouzo Pălincă Rachiu Rom Sake Stroh Tequila Țuică Vermut Vin Vinars Vodcă Whiskey
Nou pe simpatie:
Bianca777 din Brasov
Femeie
24 ani
Brasov
cauta Barbat
27 - 64 ani
BauturiReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
Bauturi / Bauturi distilate /

Rachiu din cartofi

Pagini:  1 2 3 Moderat de Caberlot, Samogon, iunicu, pazucu, sergiurau, strava
#1
cristimoisuc
30%
Din: Fratauti- Suceava
Postari: 116
Buna ziua la toti userii si bine v-am gasit.


  Sunt dintr-o zona a tarii unde se cultiva preponderent cartoful iar primavara asta avand un surplus din ei , mi-am zis, ia sa incerc sa produc ceva alcool din ei, in loc sa-i arunc.
  Numai ca  experienta mea in ale distilarii este egala cu zero.  De cativa ani fac ceva vin si din boasca rezultata, fac toamna cateva kg de tescovina, prea putina pentru a fi distilata de 2 ori.
  In familia sotiei se fabrica candva rachiu din cartofi, dar reteta s-a pierdut , asa ca ,am luat taurul de coarne si am inceput sa caut informatii pe net.
  Desi sunt cam trunchiate , am gasit ceva informatii despre procedeul industrial, am mai citit printre randuri si mi-am facut o idee despre cum sa incep.
  Am pus cateva kg de orz la incoltit, am gasit insa doar procedeul maltificarii pentru bere , asa incat agrospirul orzului nu l-am lasat sa iasa prea mult din bob.
  Am dat pe razatoare 20 kg cartofi spalati, si i-am pus la fiert.
  Intrucat citisem ca din cartofi iese cam de 3 ori mai putin alcool decat din porumb, am adaugat si 4,5 kg faina de porumb la fiert.
  Mi-a iesit cam 50 kg de fiertura, pe care am reusit sa nu o afum (norocul incepatorului, ce nu s-a mai repetat la a doua sarja ).
  Intre timp am dat pe masina de carne orzul incoltit - mi-a iesit , ca volum , cam 10 litri de orz si 1/3 din cantitate am pus-o in plamada ce avea 80°c. Am amestecat pana s-a fluidizat amidonul, apoi am pus restul de slad ,dupa ce s-a racit plamada la 60°C.
  S-a indulcit ceva plamada dar nu aveam nimic cu care sa compar , nu stiam nici de testul cu iod, nici de masurarea zaharurilor cu mustimetrul.
  Am coborat temperatura pana la 30°C si am insamantat cu drojdie.
  Toata plamada a fermentat 4 zile la temperatura camerei (22°C)
  Cand am trecut la distilat nu mi-a intrat toata compozitia , caci am mai lungit cu apa , de frica sa nu se prinda (facusem intre timp inca o tura, care s-a prins meserias     ),ci mi-a ramas cam un sfert din ea. 
  Am fiert totul pe pat de nisip, asa ca mi-a luat cateva ore bune pana a inceput sa fiarba, iar rezultatul a fost 1 litru de aproape 40° , 1 litru de 30° si 2 litri de 10°(care aveau si un gust meserias de cartofi).
  Mi-a venit sa urlu, va dati seama, unii din voi opresc distilarea la alcolemie mai mare decat ce mi-a iesit mie , 2 zile de munca + lemne pentru o posirca, dar asta-i viata. 
   Cand imi pierdusem orice curaj , v-am gasit pe voi.A fost ca un semn de la Dumnezeu.  Greu mai sunteti de gasit . Am orbecait pe net 3 zile , cate 8-10 ore pe zi, cautand ceva informatie ajutatoare si ajunsesem sa cred ca nu se ocupa nimeni in tara cu asa ceva.   
  Alaltaieri seara v-am gasit, in sfarsit, si am stat pana tarziu in noapte sa spicuiesc cate ceva.  Nu am aprofundat decat putin din experienta voastra , asa ca fiti intelegatori cu mine, si vad ca nu s-a prea discutat subiectul , dar nu se poate sa nu fi auzit nimeni ceva si despre fabricarea alcoolului din cartofi.Pana la urma si porumbul si cartofii au in comun amidonul, poate s-ar putea adapta cumva procedeul de la porumb.


  Va multumesc pentru rabdarea de a-mi fi citit povestea.


 
   
#2
SineNomine
100%
Postari: 1358
Bine ai venit!

Procesul poate sa fie mai usor decat la porumb pentru ca gelificarea amidonului din cartofi se face intre 56°C - 69°C.

Deci dupa ce ai fiert o parte cartofi cu doua parti apa (cartofii au un maxim se 25% amidon) trebuie sa faci un fel de piure si apoi sa adaugi maltul. Pastrezi temperatura de 62-64°C timp de o ora si apoi cobori temperatura pana la temperatura de lucru a drojdiilor si insamantezi.
Ar trebui sa ai un termometru si un densimetru pentru a sti ce ai facut.
Mult mai usor ar fi sa ai enzime. Asa nu mai trebuie sa faci malt.
Cativa mililitri de alfa-amilaza si cativa de glucoamilaza este tot ce trebuie pentru o plamadire.


_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună īn orice cantităţi.

 
   
#3
cristimoisuc
30%
Din: Fratauti- Suceava
Postari: 116
Multumesc.  Am comandat glucoamilaza , dar pentru lichefierea amidonului voi folosi in continuare malt. Il am deja incoltit si uscat, cu agrospirul ceva mai mare.
  Am si termometru si densimetru pentru must si voi incerca sa vad cat zahar am inainte de a insamanta cu drojdie.


 
   
#4
mitica13
10%
Din: Roznov. Neamt
Postari: 25
Va salut!
Cristimoisuc: De unde ai comandat glucoamilaza?
Eu am gasit aici gluco si alfa-amilaza:http://www.protectvit.ro/catalog/enzime-622145
SineNomine: Sa inteleg, ca daca cumpar aceste doua produse, nu mai este nevoie de malt deloc? (eu fac din porumb, nu cartofi). s


 
   
#5
SineNomine
100%
Postari: 1358
Da. Le poti folosi doar pe astea.

_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună īn orice cantităţi.

 
   
#6
cristimoisuc
30%
Din: Fratauti- Suceava
Postari: 116
Da, domnule Mitica , este aceeasi locatie si pana la urma am comandat si eu ambele enzime. E mai putina bataie de cap . Eu am fost dezamagit de calitatea orzului pe care l-am folosit.  E multa munca , iar daca rezultatele nu sunt pe masura iti cam vine sa o lasi balta.
  In alta ordine de idei, ieri am fiert o alta plamada, facuta inainte de a va gasi pe voi. Rezultatul a fost copiat la indigo, chiar daca am lasat mai mare coltul acrospirului orzului.
  Am filtrat un pic de plamada si am masurat taria alcoolica cu vinometrul. A iesit o tarie de 10 gr. si ma gandeam ca va iesi un pic mai mult alcool ( cazanul e de 50 l) dar nu a fost asa . Ce imi pare ciudat e faptul ca nu curge acel firicel de tarie, din alambic , decat maxim 1 litru , apoi doar pic , pic, pic de ma iau toate damblalele pana se umple o sticla.
  De acum , chiar daca voi folosi enzime, voi face incercari pe cantitati mici  de  cartofi si porumb, separate sau amestecate.


 
   
#7
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 1752
Asta cu cartofii imi aminteste de prima mea experienta cu zaharificarea amidonului. Pe barabule am facut-o. Cred ca e cel mai usor de lucrat cu barabulele, dintre amidonoase.

- N-ai decat sa trantesti toate barabulele in cazan (cu tot cu coaja).
- Versi apa cat sa fie de vreo 3-4 degete la fund si pornesti focul cu capacul pus.
- Lasi cam o ora sa fiarba incet sau pana se fac. Ei se fierb la abur.
- Cand sunt fierti te apuci si-i zdrobesti, ii faci pireu.
- Verifici temperatura.
- Versi malt macinat cand e pe la 70 de grade si vezi ca se subtiaza.
- Daca scade prea mult temperatura mai incalzesti amestecand continuu, sa stea cam o ora la 64 de grade. Aia e temperatura tinta.
- Cand ai terinat zaharificarea racesti rapid si pui drojdie la 20-30 de grade.

Din cate am citit eu, plamada din cartofi ar fi suficient de fluida incat, cu o incalzire usoara la cazan, sa nu se arda. Acum ramane sa incercam. Oricum, eu n-as amesteca cu faina de porumb. In primul rand ca nu mai stii ce bei, apoi faina de porumb e posibil sa ii ingroase compozitia si sa creasca sansele de ardere la distilare. Si mai mult decat atat, porumbul necesita alt regim de fierbere si e posibil sa incurce treburile. Deci eu zic fa doar din cartofi si malt.


_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie

 
   
#8
constantin
50%
Postari: 241
Samagon.... Buna ideea ta cu barabulele.... Am sa incerc.....
              Maine am sa lucrez si eu cu coloana.... Am plamadit deja 21 kg de grau uscat, incoltit, macinat, reteta temperaturi in crestere.... reteta cu glucoamilaza si drojdii de la Marinica.... ....
             In Vinerea Mare.... Ce sa fac daca nu mai am rabdare.... Unii fac cozonaci, eu pun in functiune coloana.......  
             Ce vroiam sa te intreb.... Cum fac eu sa nu se prinda cartofii de fund atunci cand ii fierb ?.... Sa folosesc un cos ceva, sau un sac din panza de aia in care pun graul la incoltit ? Ca dupa ce ii fac pireu, pornesc amestecatorul ala al meu ce invarte si plamada de sfecla ....    


 
   
#9
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 1752
Cartofii nu se prind de fund daca ii fierbi intregi.

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie

 
   
#10
cristimoisuc
30%
Din: Fratauti- Suceava
Postari: 116
Multumesc baieti.
  Se poate pune doar primul rand de cartofi intregi iar restul se pot marunti, pentru a fi mai usor de pisat.


   Mi-au venit miercuri enzimele. Nu m-am putut abtine si m-am jucat cu jumatate de kg de cartofi.
   Fluidificarea amidonului am facut-o la 70 gr. - cam jumatate de ora.
   Zaharificarea am facut-o undeva la 53 gr. - cam o ora.
   Am folosit aproximativ 0,2 ml din fiecare enzima si spre bucuria mea , chiar functioneaza. Nu mi-a venit sa cred cat de dulce poate deveni plamada.
    La plamadit am pus cati cartofi atata apa- la ochi.
   Mi-a iesit zahar cam 140 g/litru, sau , o densitate de 1,063 , cea ce nu-i rau , stiind cat amidon contin cartofii.
   Asta indica densimetrul:   
   http://www.fileshare.ro/e31505559

Rachiu din cartofi - Multumesc baieti. Se poate pune doar primul rand - Bauturi distilate
Rachiu din cartofi – poza de cristimoisuc, in Bauturi distilate · 22.5KB


 
   
#11
cristimoisuc
30%
Din: Fratauti- Suceava
Postari: 116
Am facut si proba cu iod. In lingura am o bucatica de cartof picurat cu iod (proba martor) iar in tigaia cu plamada se vede o picatura de iod ( ceva mai inchisa la culoare decat restul plamezii).
http://www.fileshare.ro/e31505564

Parca mai prinzi curaj asa. Dupa 2 plamezi aruncate parca suna altfel problema acum.

Daca e cineva din zona doritor de enzime, poate lua legatura cu mine. Am cate un litru din fiecare si cred ca ajung pentru 3 tone de cartof.


 
   
#12
cristimoisuc
30%
Din: Fratauti- Suceava
Postari: 116
Am insamantat cu drojdie de panificatie si a fermentat 2 zile la temperatura de 25 gr. De aseara a stat din fiert si s-a lasat la fund plamada. Ma pot apuca de distilat deja .   
  Densimetrul s-a lasat pana la 2 ( initial era la 13) dar la asa mica concentratie de zahar nu mai am in tabel cat ar trebui sa cantareasca litrul de plamada.


 
   
#13
Caberlot
Moderator
Postari: 2395

cristimoisuc a scris:

Am facut si proba cu iod. In lingura am o bucatica de cartof picurat cu iod (proba martor) iar in tigaia cu plamada se vede o picatura de iod ( ceva mai inchisa la culoare decat restul plamezii).
http://www.fileshare.ro/e31505564

Parca mai prinzi curaj asa. Dupa 2 plamezi aruncate parca suna altfel problema acum.

Daca e cineva din zona doritor de enzime, poate lua legatura cu mine. Am cate un litru din fiecare si cred ca ajung pentru 3 tone de cartof.


... BUNA TREABA !

... ca sa putem spune mai multe ... pune poza ... pe inkul tau imi cere sa descarc poza ... si nu pot pe comp. asta  :-(



_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL

 
   
#14
constantin
50%
Postari: 241
Bravo !!! A iesit foarte fain testul cu iod.... Si eu sunt  curios cum merge cu plamezi mai mari.... Ma refer la randament si gust .... 

 
   
#15
cristimoisuc
30%
Din: Fratauti- Suceava
Postari: 116
Incerc sa mai pun o data poza cu proba cu iod. Trebuie sa ma obisnuiesc un pic cu forumul. Aveti rabdare daca nu-mi iese totul cum as vrea.
  In alta ordine de idei , as incerca sa -mi fac cazanul pe baie de ulei.Are cineva stiinda care e distanta minima dintre cazanul de distilat si cel care contine uleiul?
   Cred ca va trebui si sa construiesc o minisoba in ar liber pentru cazanul asta, una la care sa am un randament mai bun al lemnelor folosite, cu focar tip racheta si clopot (pentru cunoscatori).
   Cazanul meu e mai mult inalt dacat lat si imi ia o eternitate pana incepe sa fiarba, chiar daca il tin invelit cu vata de sticla.
  La sobita ce va urma voi incastra cazanul cu ulei in soba, sa maresc suprafata de contact dintre cazan si foc.

Rachiu din cartofi - Incerc sa mai pun o data poza cu proba cu iod - Bauturi distilate
Rachiu din cartofi – poza de cristimoisuc, in Bauturi distilate · 19KB


 
   
#16
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Postari: 839
la cazanul meu spatiul dintre cele doua cazane este de 3 cm lateral si cam de 7 cm la fund , insa poate fi si mai mic .in golul acesta incap 25 l ulei .

_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"

 
   
#17
cristimoisuc
30%
Din: Fratauti- Suceava
Postari: 116
Multumesc.

 
   
#18
Caberlot
Moderator
Postari: 2395

cristimoisuc a scris:

Incerc sa mai pun o data poza cu proba cu iod.

   Cred ca va trebui si sa construiesc o minisoba in ar liber pentru cazanul asta, una la care sa am un randament mai bun al lemnelor folosite, cu focar tip racheta si clopot (pentru cunoscatori).
  La sobita ce va urma voi incastra cazanul cu ulei in soba, sa maresc suprafata de contact dintre cazan si foc.


 

... da e BUNA IDEEA    cred ca ar trebuii sa accelereze fierberea  in cazul tau =cilindru inalt

... proba cu iod e OK

... poti sa detaliezi un ppic cum e cu ... focarul racheta    ... si mai ales cu cloputul   




_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL

 
   
#19
mitica13
10%
Din: Roznov. Neamt
Postari: 25
La cazanul meu de 50 litri, sunt cam 3-4 cm la fund, si ~1cm in lateral.
Au intrat 12 litri de ulei, si se incalzeste uniform. Acum e pe electric (2KW), dar intentionez sa il trec pe lemne, pentru ca merge mai repede.
Nu cred ca trebuie mai mult ulei in jurul lui, vedem dupa proba cu lemne.


 
   
#20
cristimoisuc
30%
Din: Fratauti- Suceava
Postari: 116
Multumesc , din nou.
  Focarul tip rocket poate fi studiat pe Gogu, dand cautare rocket stove. Sunt o multime de modele si sunt minunate pentru sobe de exterior (pentru fiert zacusca , etc).
  Eu le-am descoperit acum 3 ani si de atunci m-am indragostit de ele.La arderea intensiva au o ardere mult mai curata decat sobele traditionale, ajungand sa functioneze cu fum invizibil.
  Principiul clopotului, aplicat la sobe se bazeaza pe stratificarea gazelor ( cele fierbinti urcand mai sus decat cele mai reci), si in practica se obtine foarte simplu- facem iesirea fumului din soba mai jos decat mijlocul ei ( de exemplu).  Gazele fierbinti se vor ridica cat le permite soba, stau acolo si cedeaza caldura peretilor sobei ( cazanului eventual) apoi se racesc si coboara , gasesc gaura spre cos si sunt evacuate afara din soba.
  Eu ma joc cu astfel de sobe si m-am gandit ca acest fel de clopot ar fi in avantajul fierberii plamezilor mai vascoase deoarece nu concentreaza temperatura cea mai mare pe fundul cazanului, unde se aseaza cerealele , ci pe peretii laterali, unde nu se aseaza plamada si se formeaza mai usor curenti de convectie in masa plamezii.
  Daca sunt curiosi , se poate face un topic micut, despre construirea sobelor pentru fiert plamada , sau pot da un link la un forum de specialitate unde sunt tratate sobe neconventionale pentru Romania, unde este insa muuult de citit , pentru a va putea edifica.
  Pun o schita a sobitei ce o proiectez, cu mentiunea ca iesirea gazelor din focar se poate face sub cazan sau intr-o laterala , pentru a nu supraincalzi fundul cazanului.

Rachiu din cartofi - Multumesc , din nou. Focarul tip rocket poate fi - Bauturi distilate
Rachiu din cartofi – poza de cristimoisuc, in Bauturi distilate · 18.2KB


 
   
Pagini:  1 2 3  
Mergi la