Din pură curiozitate o să fac și eu două șarje din mălai, apoi o să le storc cumva, nu am teasc da improvizez eu ceva. Vreau să văd diferența gustului la final.
Amedeux Separatoar centrifugal de asa ceva ai fi avut nevoie pentru maclavaisul din galeti de fapt nici n-ai mai fi avut nevoie de acel storcator/separator numai ca un asemenea utilaj costa cit un autoturism electric altfel pacat de munca si materialul irosit
Poti face altceva, Amedeo. Speli granele de doua ori iar zeama rezultata o folosesti la plamadirea urmatoarei sarje. Asa, pierderile de zaharuri sunt minime.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Salut Sam! Ar fi și asta o soluție, dar m-aș complica. Fiind legat de capacitatea oalelor de plămădire cred că o să reduc cantitatea de grīu cu vreo 2-3 kg. și o să pun 3,5 litri de apă la kg. de grīu īn loc de 3 litri cīt puneam, și o să renunț și la clătire. Poate o să colectez mai puțin cu 0,5-1 litru de alcool/plămădire dar scutesc din manoperă și timp de prelucrare, că astea mă deranjează, nu randamentul/productivitatea.
Și cum la mine nu e problemă cu costul apei, o să īncerc să răcesc plămada mai rapid cu cīte o serpentină introdusă īn oale, īn loc de bidoane cu apă rece introduse la o oră, așa că sper să pot īncepe stoarcerea cu teascul mai devreme cu cel puțin 2-3 ore. Dacă īncep stoarcerea pe la ora 17 aș termina pe la 20, chestie relativ rezonabilă.
Si eu tot 3,5 litri apa la 1 kg malai folosesc. Densitatea indicata pe refractometru la sfarsitul zaharificarii este 1.080.
Si pe mine ma framanta sa inventez o metoda de racire rapida, cu consumuri minime, investitie mica.
As face cu serpentina de racire dar cu apa recirculata printr-un bazin cu apa cu gheata. Partea cea mai grea este ducerea la 25 de grade cand in casa sunt 30. Problema e ca daca pui drojdia cand plamada are 35, va creste si mai mult in urmatoarele ore, cu impact negativ asupra randamentului dar mai ales asupra gustului.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
30 īn casă e bine, io le răcesc afară, unde erau 35 și mai mult. Bag cīte două bidoane de 5 timp de o oră și ceva, repet de 3 ori ca să ajungă pe la 55-60*C, pun gluco și mai bag un rīnd de bidoane. Nu coboară sub 40 pīnă pe la ora 18 cīnd mă apuc de stors, mai scade puțin temperatura, da` din moment ce simt diferența la mīnă īnseamnă că are peste 36*. Și n-am observat diferențe de gust sau randament la temperaturi mai mari ale plămezii, am pus drojdia īn plămadă la peste 35. Probabil că avīnd doar siropul, fără tărīțe, contează. Plămezile făcute cu storcătorul, care au avut făină și alte chestii, au făcut mult mai multă spumă la fermentare, iar berea a avut un gust mai plăcut decīt cea fără. La alcoolul obținut n-am simțit mare diferență, poate un pic mai dulceag la un moment dat.
... pai ... chiar trebuie sa arunci crema aia ? eu in locul tau as opario cu o cantitate egala de apa si dupa 2-3 zile as recupera partea limpede => asa as recupera probabil 1 din cei 2L pierduti
p.s. ma bucur ca ai ajuns pina la urma la solutia masinii de stors rosii
_______________________________________ "O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Caberlot! Am renunțat la mașină și am revenit la teasc, doar o singură stoarcere, fără clătire. Poate pierd īn jur de 200-300 mililitri de alcool, dar scutesc timp și manoperă, fără alte complicații.
Amedeo, cāt de tare storci cu teascul ăla ? Aș vrea să fac și eu o dată cam cum faci tu da nu am teasc și mă īntreb ce aș putea să improvizez. Să le trec printr-un sac de rafie, poate ?
Cīt de bine pot, pīnă nu mai curge firicel, doar pică. Sacul de rafie cred că e obligatoriu, altfel trece și ce e mare. Și nu prea văd cum ai putea improviza ceva simplu și la fel de eficient ca teascul. Io pun 15 kg de grīu īn 50 litri de apa fierbinte cu alfaamilaza (dacă aș pune 52 sau mai mult, n-aș mai putea băga 2 bidoane de 5 litri cu apă pt. răcire, ar da afară din oala de 80 de litri), la 55-60* bag gluco, amestec bine și mai las vreo 3 ore. Timp īn care se adună la suprafață vreo 12-15 litri de sirop limpede.
Scot ce e limpede și bag la butoi, apoi bag īn sacul de rafie din teasc ce a rămas gros īn oală. Nu intră din prima toată cantitatea rămasă īn oală (teascul parcă cică ar avea 36 de litri), da` īn 10-15 min. se mai scurge o găleată de sirop și se face loc. Apoi strīng sacul la gură, pun discul de presare deasupra și īncep stoarcerea. Mai durează vreo oră, că nu poți strīnge ca disperatu`, doar cīte 3-4 ganguri la 2-3 minute. Recuperez vreo 40 de litri īn total, poate puțin mai mult dacă am răbdare. Scot sacul și răstorn tărīțele īn 2 găleți, să le dea amicu` la purcei.
Procedez la fel și cu a doua oală, da` nu mă mai grăbesc cu stoarcerea, e deja ora 19,30 - 20, intru īn casă și mai ies și mai strīng cīnd și cīnd, pīnă pe la 24 cīnd mă culc. A! Și īncă o chestie, storc cīnd plămada e caldă bine, să tot aibă vreo 45*, dacă se răcește prea rău siropul devine mai vīscos și mai greu de stors.
Buna, Eu mi-am facut un cos de inox cu sita de inox de 300,il bag intr-o oala de 50 de litri unde pun la fiert aprox 11 kg de cereale cu 30 l apa,dupa care ridic cosul cu un scripete si las sa se scurga dupa care mai spal cu 5 l de apa. Reusesc sa fac 2 sarje pe zi,pierd timp cu racitul.Ultima data am folosit gheata de la Lidl ca ma grabeam si nu aveam sticlele de apa puse in frigider,dar ma bate gandul sa folosesc gheata carbonica doar ca este scumpa
Strecurarea si clatirea granelor – poza de krokus, in Handmade · 59.4KB
Am un scripete cu care il ridic si siropul din cosul de inox se scurge tot in oala. Depinde cat il las,daca il las 30-40 min se scurge aproape tot. Sa-l ti in maini pana se scurge nu prea poti Se gasesc cosuri cu sita de inox si pe Aliexpres dar mai mici,la mine cazanul este prea mare,trebuia sa cumpar unul de 60-75 litri,dar nu avea evacuare laterala
Am mai studiat si am observat ca unii numai incalzesc apa la 100 grade cand folosesc doar malt,arunca maltul la 62 de grade,dupa care ridica temperatura la 72 d grade si gata procesul de zaharificare