Mda, dacă poți face 15 stoarceri īn 2 ore, ba chiar și 3 de-ar fi!, adică cīte una la 8-10 min.: 2 min. īncărcarea, 4-5 stoarcerea și 2 descărcarea, ar fi un randament bun la cantități d-astea, eventual ar fi și rentabil dacă ai de făcut mai multe șarje d-astea. Da` cum la mine șarjele īs de 60 de litri/zi, nu de 600, nu-i justificată baritai investiția ca să fac 2 stoarceri īn 20 de min., una inițială și una de spălare, le fac liniștit īn aprox. 2 ore, că nu mă grăbește nimeni. Iar cīnd fac vinul, de regulă cam din fro 300kg de struguri, nu cred că am făcut mai mult de 6-7 stoarceri, să zic c-o fi durat poate fro 3-4 ore.
Raportandu-ne la metodele descrise pe forum,pot sa raspund printr-o intrebare.Prin ce metoda storc 600 litri in 2 ore,cu efort minim?(600 litri o ,,sarja" cu presa de 40 litri).
Pai la volumul si la viteza asta ...doar o presa cu shnec=melc poate concura ... si in plus asta e mult mai fiabila nu trebuie sa schimbi perna de aer si reglezi stoarcerea cum vrei ...
DAR aici suntem pe tarim industrial . nu in garjjj
Am vazut o presa de struguri cu shnec ... si in 10-15 min a stors 100kg de struguri fara probleme
_______________________________________ "O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Intr-o postare ai expus un pret si tot tu vorbesti de promovare.Eu am deschis aceasta discutie in scop constructiv(o alta metoda de stoarcere,dpmdv consider cea mai buna din cele descrise anterior pe forum).M-am inspirat din schita unei asemenea prese si am modificat un teasc.Am cumparat doar membrana,am apelet la un strungar, restul pieselor se gasesc (dedeman).
Dacă īn continuarea afirmației tale inițiale cum că cea mai eficientă e hidropresa, iar topicul fiind īn secțiunea Handmade, ne-ai fi spus și că ai reușit și ți-ai făcut una singur, la 25, 30 sau 50% din preț, și ne-ai fi dat și amănunte, atunci unii din cei ce bīntuie p-aci poate ar fi fost interesați și-ar fi dus discuția pe un drum constructiv. Da` așa... n-am făcut decīt să pierdem toți timpul degeaba.
M-ar tenta ca la primăvară să īncerc așa ceva īn loc de teasc. https://distributieutilaje.ro/storcator ... -kg-h.html Vedeți că are și un clip de prezentare, dar e pentru mașina nr. 5, care mi se pare destul de convenabilă ca mărime, ar fi de presupus că cea din link, nr. 12 să fie ceva mai mare. Sita are găuri de 1,5mm, dar se pare că se găsesc și site cu găuri de 1,1 sau 2mm.
Ca randament nu cred c-aș avea probleme, io plămădesc șarje de 30kg de grīu, ar īnsemna cam 120 de litri/kg o șarjă. Iar tărīțele stoarse rezultate la prima trecere prin mașină ar cădea īntr-un vas cu ceva apă caldă, pentru clătire și extragerea resturilor de zaharuri rămase, urmīnd să intre imediat la o a doua stoarcere.
Poate așa reușesc să fac două plămezi pe zi, o stoarcere dublă cu teascul īmi ia cam 3 ore, aproape 4. Și cum tărīțele și embrionii de grīu īs cam la fel cu cojile și semințele de roții, zic c-ar merita īncercat. Vedem, poate iau una nr.5 manuală, e doar vreo 500 de lei, și-o adaptez la un motor.
Amedeo, zic și eu : oare nu ar fi mai simplu să faci un amestecător pentru cazanul tău ? Cred că se poate face și dintr-un ștergător de parbriz de 24v . Sau crezi că schimbă gustul distilatului ? Nu ar fi mai simplu ?
Și fermentarea și distilarea cu tărīțe clar schimbă gustul distilatului, după mine īn rău, am testat. Poate unora le place un gust mai puternic, mie nu. Și ține cont că fac numai din grīu, care oricum dă cel mai slab gust de cereale īn distilat. Dacă aș folosi o coloană sigur n-ar conta, dar așa am ales, consider io, varianta cea mai comodă și optimă pentru obținerea unui distilat pe gustu` meu. Și consider că sunt mai multe avantaje la metoda mea. Fermentare mai rapidă, īn vase cu cel puțin 30% mai mici ca volum, fără risc mare de infectare și distilare mai rapidă, fără risc de prindere/afumare. Că una e să arzi gaz ca să distilezi 120 de litri de plămadă cu tărīțe și alta 80 limpede cu același rezultat final.
15 milioane jumate... si eu am investiti o gramada si stiu cum e sa-ti doresti sa mearga lucrurile mai rapid, mai comod si mai eficient. Dar daca tu stii ca iti scoti parleala, atunci este o afacere buna. Numai sa functioneze conform asteptarilor si aici e cam dificil cu perioada de proba. Bine ca macar legislatia ne permite sa returnam in 14 zile produse cumparate de pe internet fara sa fie nevoie de niciun motiv sau justificare. Eu am returnat un laptop acum 2 ani fix inainte sa expire perioada si mi-am recuperat toti banii. A facut vocalize la telefon si cand i-am zis de OUG 34/2014 n-a mai comentat nimic. La cateva zile de la returnare aveam banii inapoi pe card.
In SUA, practica asta e mult mai veche. Acolo poti folosi un produs o luna, il returnezi fara sa explici nimic si primesti banii inapoi, toti. Depinde si de politica magazinului. Mie nu-mi place sa abuzez de chestiile astea dar uneori e nevoie sa mai fim protejati si noi, cumparatorii.
_______________________________________ ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
Hai salutare la producători și consumatori! Dacă am mai făcut un pas īnainte spre ușurarea muncii omului și a producției de distilate, așa că zic să vă spui și vouă ce și cum, poate folosește cuiva. Precum unii știu, pentru o mai bună eficiență și ușurare a muncii am īncercat diverse variante de strecurare, stoarcere sau filtrare a plămezilor, īnainte sau după fermentare. Și rămăsesem, ca metodă pe placul meu, la stoarcerea plămezii īnainte de fermentare, cīt timp mai e călduță, pusă īntr-un sac de rafie băgat īn teasc și presată binișor, apoi scoasă, pusă iar īn oală, adăugată niște apă peste ea -pentru o limpezire și extragere a ce zaharuri mai rămăseseră nestoarse- și pusă iar la presat īn teasc.
Chestie care, la 30kg de grīu și 90 de litri de apă inițiali, plus īncă vreo 15 litri la limpezire/stoarcerea a doua, īmi lua 4 umpleri-goliri ale teascului și vreo 4-5 ore de muncă. Chestie care nu-mi prea convenea cīnd trebuia să repet toată treaba asta de vreo 20-25 de ori pe sezon. Așa că anul trecut am luat o mașină electrică de stors roșii, de capacitate mare, și am īncercat altă metodă de stoarcere. N-a mers, deoarece avea o singură sită cu găuri de 1,5mm, bune pentru semințe și coji de roșii dar prea mari pentru tărīțele de grīu. Norocul meu a fost c-am reușit s-o revīnd cu cīt am luat-o, nefiind ea chiar ieftină(1.500 lei).
Dar acum am avut noroc și-au adus altă marcă de storcător, puțin mai mic, dar cu 4 site, cu găuri de 2mm, 1,5mm, 0,8mm și 0,5mm, la 1.600 dar parcă de calitate mai bună. Io macin grīul prin sita de 2mm a morii, ca să fie mai mărunt pentru o fierbere mai rapidă și o mai bună extragere. Sita de 0,8mm a storcătorului nu e tocmai bună, mai scapă tărīță prin ea, dar cea de 0,5mm e perfectă.
Durează cam 45 de minute o oală cu aprox. 60 de litri de plămadă la 45-50*C. Posibil să dureze puțin mai mult dacă e mai rece, siropul devine ceva mai vīscos la răcire. Cam 2 ore toată treaba, cu vreo 4-5 pauze scurte să se mai răcorească motorul, că e cam mic, de 350W, și se īncinge puțin. Da` io-s mulțumit de rezultat și-am zis să vă zic și vouă că o sită mai mare de 0,5mm nu prea merge. Hai s-aveți spor!
Strecurarea si clatirea granelor – poza de Amedeux, in Handmade · 55.1KB
Amedeo, poate ai explicat de ce nu lași tărāța la fermentat, nu mai rețin, da care e șmecheria aici, că tot ai de lucrat, bun, poate mai puțin decāt cu perdeaua sau cu sacu de rafie, da tot e treabă de sisif. Io-s puturos tare, le las pe toate īmpreună, le pun īn cazan și distilez. Există un atāt de mare plus īn privința calității īncāt te jertfești și lucrezi īn plus pentru calitate sau nu ai amestecător sau īnvārtitor īn cazan ?
Salut Licap! Gustul e primul motiv pt. care eu procedez așa, este mult mai neutru dacă fermentez și distilez fără tărīțe. După mine fierberea drojdiilor și fermentarea tărīțelor, mai ales cīnd ai un grīu plin de pleavă cum am io acum, nu aduce nimic bun. Apoi mi-ar trebui butoaie pentru fermentare mai mari, cazan de distilat mai mare, eventual complicat și cu un amestecător, timpul de distilare s-ar mări și el cel puțin cu 30%, și mai ales s-ar mări consumul de gaz. Că una e să aduci la fierbere 80-85 de litri de lichid limpede și alta 120-130 de litri din care 25% parte solidă, īn ambele cazuri obținīnd tot atīt alcool.
Bonus, ofer un supliment dulce găinilor și purceilor unui amic, că nu știu dacă le-ar place tot atīt de mult borhotul obținut după distilare. Și aș munci să car borhotul cu gălețile prin grădină, ca īngrășămīnt, lucru care nu-mi folosește și e mai greu pentru mine decīt două ore de stors la mașină.
Am distilat azi primul butoi cu plămada stoarsă la mașină și poate o folosi cuiva dacă īmpărtășesc rezultatul experienței, īn comparație cu o plămadă stoarsă la teasc. Īn ambele cazuri am folosit 32-33kg. de grīu(am pus 10% mai mult deoarece grīul e plin de pleavă și alte chestii) și 90 litri de apă.
La stoarcerea cu teascul obțineam aprox. 85-87 litri de sirop după ce mai adăugam īncă 10 litri de apă la stoarcerea a doua, de clătire. Siropul era relativ limpede, cu foarte puțină făină.
Cu mașina am obținut vreo 82-83 litri dintr-o singură stoarcere. Siropul este gros, plin de făină.
După fermentare, īn cazul teascului scoteam din butoi aprox. 85 litri de bere, cu 2-3 litri de drojdie rămasă pe fundul butoiului.
Cu mașina de stors, după fermentare am colectat vreo 52-53 de litri de bere, rămīnīnd īn butoi 3 găleți de... semi-cremă făinoaso-drojdioasă pe care trebuie s-o car și arunc prin grădină.
La distilare, din 85 de litri de bere obțin īn mod regulat puțin peste 11 litri de alcool de 65-70*, iar acum, din 52 am luat doar 9 litri.
Concluzia? S-a adeverit īncă o dată proverbul care zice cum că leneșul mai mult aleargă. Și ăla cu: Mai bine se īntīmplă să fie de uneori mai rău decīt bine...
Strecurarea si clatirea granelor – poza de Amedeux, in Handmade · 128.7KB