Bauturi
Absint Bere Coniac Divin Gin Hidromel Ouzo Pălincă Rachiu Rom Sake Stroh Tequila Țuică Vermut Vin Vinars Vodcă Whiskey
|
Nou pe simpatie:
Profil Alexanndra1994
 | Femeie
24 ani
Bucuresti
cauta Barbat
24 - 43 ani |
|
|
BauturiReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
|
| #62 |
|
|
cazanel a scris:
la crama murfatlar fac vinars si peste tot astia profi cu renume asa cum gasesti si pe net la reteta coniac se pun in produsul pus la invechit in butoi de dud si cu roscove importate din turcia care se folosesc si pt vin licoros gen lacrima lui ovidiu care e moartea mea eu in constanta ma mai descurc   |
... cred ca am mai auzit ceva ... pe undeva  dar o reteta nu am vazut inca  asta e prima data  o sa pun reteta la sectiunea coniac ... sau aproape 
... apropoo ... ce gust au ... roscovele ???
... o sa caut sa vad cum sunt ...
p.s.
Pudra de roscove are un gust placut, specific, dulce-amarui, cu gust de caramel si se dizolva usor.
http://www.dietetik.ro/totul-despre-roscove/8911.html
_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| |
|
| #63 |
|
|
sunt lungi de 7/9cmgroase de1cm si late de 2/3 cm au culoareamaro rosiatic inchis siseminte ca de fasole neagra mica au un gust dulce puternic aromattari ca piatra se sparg sau se macina si se pun in distilat nu coloreaza prea tare dar dau un gust suav fin sidau o consdistenta de ule idupa ceva timp
_______________________________________
unde-s bani ma-i voinice,i-am baut sa nu se strice
mindrele sa nu m-ii mance
|
|
| |
|
| #66 |
|
|
scuze nu am citit ps-ul
 
_______________________________________
unde-s bani ma-i voinice,i-am baut sa nu se strice
mindrele sa nu m-ii mance
|
|
| |
|
| #67 |
|
|
interesant de citit ... de aici:
http://www.preferatele.com/docs/diverse ... e-vin6.php
Perioada de pana la 5 ani, de maturizare a cognac - ului.
Distilatul de vin cu taria de pana la 72 % volum alcool plasat in butoaie noi extrage cu viteza mare taninurile din straturile superficiale ale lemnului. Aciditatea creste datorita taninurilor si acizilor volatili ce se formeaza si pH -; ul scade brusc in primii doi ani. Acetalizarea face sa dispara gustul de cazan. Compusii volatili tind spre un echilibru stabil.
Etanoliza ligninei si hemicelulozei este foarte slaba. Cognac-ul are inca mirosul distilatelor tinere, cu nuanta de lemn aburit si o aroma usoara de vanilie. Gustul prezinta o anumita asprime datorita taninurilor neoxidate, iar culoarea este galben deschis.
Perioada de la 5 la 10 ani, de maturizare a cognac - ului.
In aceasta perioada, extractia taninurilor se micsoreaza datorita epuizarii lor din straturile superficiale ale lemnului. Se produce o oxidare lenta a taninurilor care face sa dispara gustul neplacut si culoarea se intensifica.
Aciditatea continua sa creasca, in special datorita acizilor nevolatili extrasi din lemn. Se intensifica etanoliza ligninei si hidroliza hemicelulozei si a esterilor. Buchetul cu miros de flori si vanilie incepe sa se dezvolte datorita acumularii aldehidei aromate formate prin etanoliza si oxidarea ligninei.
Perioada de la 10 la 40 ani, de maturizare a cognac - ului.
Extractia taninurilor inceteaza, continutul marindu-se datorita concentararii prin evaporarea apei si alcoolului.
Etanoliza ligninei si hemicelulozelor se accentueaza in urma cresterii aciditatii. Vascozitatea si densitatea se maresc, gustul se catifeleaza, devine usor dulce datorita gradului alcoolic si formarii zaharurilor din hemiceluloze.
La cognac-ul foarte vechi apare o nuanta ranceda si in acelasi timp un buchet din ce in ce mai puternic, bogat in arome fine si complexe. Culoarea se intensifica cu nuanta bruna -; rosie ( acaju ).
_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| |
|
| #68 |
|
|
Intradevar, tot articolul e interesant. Multumim !
|
|
| |
|
| #69 |
|
|
Hallooo !!!
... s-a jucat cineva cu ROSCOVE ???
... sunt pe cale sa fac un test ...
1L rachiu de miere cu 1 pastaie
ca si prim rezultat ... culoarea interesanta - cam maro => eu prefer ceva mai rosiatica ...
aroma ok - interesanta ...
gust ok - dar cam dulce 
... asta dupa 2 zile ...
p.s.
... o sa fie o esentza de ROSCOVE ... poate va intra in produsul final ... cam 5-10% sa zicem
... ... nu cred ca m-ar tenta un lichior de ROSCOVE ... pt ca e dulce ... dar GUSTUL e OK ... mai exact nu imi place ALEXANDRION ... METAXA de 7 ani e la limita ... si prefer un JIDVEI de exemplu
_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| |
|
| #70 |
|
|
Hallo Cazanel ? ...mai esti pe aici ?
Mai stii ceva de ROSCOAVE ?
... ce au in plus alea din turcia ... fata de ce e in ro ... nu sunt aceeasi specie ?
merci,
_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| |
|
| #72 |
|
|
... pai la gladita ii mai spune si roscov salbatic ... cel putin asa zic astia de la horticultorul :
http://www.horticultorul.ro/arbori-arbu ... -gard-viu/
p.s.
oricum nu intereseaza pe nimeni ... reteta de coniac de roscoave
_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| |
|
| #73 |
|
|
La gladita i se spune popular si roscov salbatic din cauza asemanarii relative a pastailor. cel folosit in alimentatie este roscovul care creste in tarile mediteraniene nu cel care exista si la noi.
|
|
| |
|
| #74 |
|
|
daca diferenta intre roscovul salbatic si roscovul-domestic eee ... cam ca intre perele padurete si cele de curte ... nu cred sa fie mari problem
DAR ... oricum nu face nimeni experientza ,,,
p.s.
... eu am luat de la magazin citeva pastai ... am gustat ... sunt ok
DE care am luat > ... de la magazin
_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| |
|
| #75 |
|
|
Caberlot a scris:
daca diferenta intre roscovul salbatic si roscovul-domestic eee ... cam ca intre perele padurete si cele de curte ... nu cred sa fie mari problem
DAR ... oricum nu face nimeni experientza ,,,
p.s.
... eu am luat de la magazin citeva pastai ... am gustat ... sunt ok
DE care am luat > ... de la magazin |
Gladita nu este roscov, doar i se spune popular si roscov salbatic, gladita este cu totul alta planta decat roscovul, nu este nici un fel de inrudire intre gladita si roscov, deci nu e ca perele padurete si cele de curte.
Roscovele care se gasesc in magazine sunt importate si sunt cele adevarate.
|
|
| |
|
| #76 |
|
|
Bun ! 
.. eu le cumpar de la un magazine care vinde tot felul de alune si alte grauntze si fainuri ===> asa ca sper sa cumpar ... ROSCOAVE ... si le zice CAROB
... Nu an de unde sa le culeg = riscul de erori e mic
Sa dam cezarului ce al cezarului folositi ROSCOVE si nu Gladita
_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| |
|
| #77 |
|
|
Am citit cu interes postarea lui Pazucu cu prunele si mi s-a parut foarte interesanta. Am vazut ca din pacate nimeni nu a lamurit ce s-a intamplat acolo, asa m-am gandit ca ar fi bine sa o fac eu, avand ceva experienta cu prunele. Sa incepem cu inceputul: a spus ca a avut 244 kg prune care au avut , la masuratoarea cu refractometru 22-23 BRIX. Aici trebuie lamurit un lucru: faptul ca la masuratoare a iesit 22 BRIX nu insemna ca plamada lui a avut atata zahar si ca de la aceste cifre ar trebui sa facem caculul pt a vedea randamentul in alcool. In realitatea plamada a avut mult mai putin zahar. Intai deoarece masuratoarea a fost facuta in sucul fructelor si ca atare nu este raportata la intreaga cantitate de plamada adica la cele 244 kg ci la mai putin. Din cele 244 kg ar trebui sa scadem samburii si partile vegetale din prune (tescovina). Conform cartii lui Josef Pischie tescovina la prune este ce cca 12% asa ca cantitatea la care trebuie sa raportam masuratoarea este de 244 x 0,88 = 215 kg. In al doilea rand ar trebui sa tinem cont ca masuratoarea de 22 BRIX reprezinta procentul de masa a tuturor solidelor dizolvate in sucul prunelor. Acesta cuprinde in pricipal zaharurile (fermentascibile - glucoza, fuctoza, zaharoza) si substante solide solubile nezaharoase (saruri minerale si alte substante solide dizolvate). Despre procentul de solide solubile nezaharoase am gasit informatii foarte diferite de la 4 % din cartea lui Pischl la cca. 9 % in https://dergipark.org.tr/en/download/ar ... le/234499. Daca luam o medie de 7 % inseamna ca de fapt din cele 22 BRIX noi am avut numai 15 % zaharuri care puteau fermenta deci 215 x 0,15 = 32,25 kg zahar . Daca facem in continuare calculul tinand cont ca din 17 kg zahar se obtine 10 litri alcool 100%, rezulta ca teoretic ar fi trebuit obtinut (32,25/17) x 10 = 19 litri alcool 100%. Din distilare s-a obtinut 42 l de 40% + 7 l de 20 % adica 42 x 0,4 + 7 x 0,2 = 18,2 litri alcool 100%. Deci la fermentatia si distilarea lui Pazacu a avut un randament de (18,2/19) x 100 = 95,8 %, un randament foarte bun dar normal in conditiile date. Cel mai probabil diferenta pana la 100 % a provenit in randamentul ceva mai mic a drojdiilor salbatice (de regula 17,1- 17,2 kg zahar/10 litrii alcool 100%) si transformarii unei parti de alcool in acid acetic (otetire). Acum sa lamurim si problema masurari finalului fermentatiei cu refractometru. Din experienta va spun ca la prune fermentatia este terminata cand refractometrul arata in jurul valorii 9 BRIX. Fata de 0 BRIX, cat cred unii ca ar trebui sa arate, acest 9 BRIX provine din 7 BRIX cat sunt solidele solubile nefermntabile din sucul prunelor si care se pastreaza pana la sfarsitul fermentatiei daca nu cumva si cresc ca urmare a trecerii in solutie a o parte din solidele dedizolvate la inceput. Diferenta de 2 BRIX provine din alcool + impuritati din alcool (acizi, aldehide, esteri si alti alcoli superioriori si inferiori). Aici ar trebui spus ca alcoolul etilic mareste unghiul de refractie (deci mareste BRIX) iar celelalte substante unele maresc altele micsoreaza unghiul de refractie, O recomandare: spre sfarsitul fermentatiei nu urmariti finalul cu refractometru deoarece valoarea masurata scade foarte putin si va poate induce in eroare, observati vizual(preferabil la serpentina) daca se mai degaje bule si gustati plamada sa vedeti daca mai exista vreo nuanta de dulce, este mult mai sigur asa. Pazacu a facut greseala ca a diluat plamada ceea ce a scazut concentratia alcoolului in plamada si prin acesta a facut-o mai vulnerabila la otetire, mai ales daca a cumparat prunele ambalate in sac. O recomandare: nu cumparati daca puteti fructe ambalate la saci, dearece in sac se scurge intodeauna putin sus care imediat se contamineaza cu bacterii acetice existente pe suprafata fructelor si care in sac, in cateva ore, se inmultesc rapid si duc la contaminarea intregii cantitati de fructe. Daca dupa golire veti observa ca sacul miroase a otet, atunci trebuie sa spalati bine fructele si sa folositi drojdii selectionate. La struguri pt vin merge si prin sulfitare care omoara bacteriile acetice, la distilate sulfitatea nu este recomandata. Si inca ceva: senzatia de dulce a tuicii nu vine de la vre un continut de zahar in distilat, ceea ce este imposibil, ci de la un complex de substante care pot exista in tuica si care la o tuica de calitate da un gust placut ,dulceag asa cum de fapt s-a si spus.
|
|
| |
|
| #78 |
|
|
Alex
... bune explicatiile tale si debun simtz
E clar ca prune cu 22-23 Brix nu sunt
Pe linga pierderile descries de tine , eu as mai pune si randamentul la distilare cre e undeva la 90-95% si daca distilam de 2 ori ajungem la 80-90% asta pt ca nu colectam pina la capat ... si pt ca unii vapori mai trec prin racitor su nu condenseaza ... si pt ca firul ala subtire care iese pe teava mai se si evapora --- miroase cind distilam
p.s.
... folosesc doar refractometru = din comoditate si pot sa confirm ca ... fermentatia se termina pe la 5Brix ... aici e influentza alcolului + alte solide cum ai spus
... e pe aici un site doua care iti calculeaza cum merge fermentatia in functie de start si de citirea finala ...
_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| |
|
| #79 |
|
|
Daca se distila de fiecare data pana nu mai arde pe cazan, distilatul nu vine cald si daca se tine cont si de alcoolul din frunti si cozi pierderile la distilare nu depasesc 1%.
Eu nu am facut multe masuratori cu refractometru de final la prune deoarece din start am considerat ca nu sunt relevante. Am facut doar anul acesta 2 masuratori la 2 plamde diferite in cadrul unui experiment si la ambele am obtinut un Brix de 9. Apoi a mai facut cineva la o plamada de mere si a obtinut tot un Brix de 9. Am facut insa multe masuratori la vin unde niciodata nu am obtinut un brix mai mic de 5 si asta doar la vin sec si foarte bine limpezit. Daca de uiti in linkul pus de mine in tabelul 1 vei vedea de ex la Punele Stanley (un soi comun la noi) ca Brixul initial masurat a fost de 17,95 din care cantitatea totala de zahar a fost de 10,29 deci o diferenta de 7,7. Daca prunele astea ar fermenta total, fara sa tinem cont de influenta alcoolului, la final plamada nu ar putea avea mai putin de 7,7 Brix. L alte tipuri de prune diferentele sunt si mai mari.
Am vazut si eu astfel de calculatoare, nu sunt aplicabile la prune deoarece din start nu putem introduce date corecte (din considerentele expuse) si ca atare erorile sunt foarte mari (pana la 100%). Aceste calculatoare au fost facute in special pt bere sau similar (must de cereale), poate merg si la vin.
|
|
| |
|
| #80 |
|
|
... daa si la mine restul de zahar e cam de 5Brix ... si la vin si la altele ... cereale etc.
Estimarile mele sunt cam la 5% pierderi la o distilare pt ca la un moment dat nu se mai merita sa colectezi sub 10-20% sa zicem ... arzi lemnele degeaba 
Oricum ... cind distili ... miroase ... mai tare sau mai putin , dar miroase= se evapora ceva alcool ... de unde ? de la ce facem noi
Concluzie : refractometrul are si el limitele lui e rapid dar are si el imprecizia lui data de ce masuram  ... oricum - e mult mai usor de filtrate 2-3 picaturi decit 50mL
_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| |
|
