Va salut cu respect. Are careva idee cam care este concentratia maxima de alcool obtinuta in borhot cu drojdia de panificatie?
#2
pazucu Moderator Din: Humoreni , Suceava
Postari: 839
alphso a scris:
Va salut cu respect. Are careva idee cam care este concentratia maxima de alcool obtinuta in borhot cu drojdia de panificatie?
va salut ,dragi prieteni . sigur voi nu ma cunoasteti insa eu am citit cu sufletul la gura nopti la rand ce ati scris pe forumul de unde a inceput totul ,asa ca va consider prietenii mei . vad ca nu ati raspuns la intrebarea lui @alphso , insa eu as avea cam aceeasi intrebare . ce fel de drojdie sa folosesc la plamada inafara de drojdia de panificatie despre care ati spus ca are un smeg remanent? aceasta drojdie de bere e buna ? unde se gaseste ? si da , va rog sa mai explicati inca odata cum e cu cele 14 -18 grade la care poate sa ajunga o plamada buna si pe care o poate fermenta o drojdie pana la ultimul gram de zahar. de exemplu :bagam sfecla la storcatorul de fructe si mustul il verificam cu mustimetrul de vin , iar sa zicem rezultatul este de 14 % zahar in must , rezulta ca 140 g zahar /17 = 8,2 grade in plamada ,asta daca fermenteaza tot zaharul. daca e buna logica pana aici merg mai departe . daca drojdia poate fermenta pana la maxim 18 grade alcool inseamna ca eu pot adauga inca cel putin 10 % zahar si in final sa am in plamada fermentata aprox 14% alcool. va rog , voua vi se pare banal insa eu sunt novice si vreau sa inteleg bine fenomenul . multumesc anticipat!
_______________________________________ "nimic nu se pierde ,totul se transforma"
... asa cum a scris cineva pe aici ... sunt si beri de 8=10=12 % ... acum nu stiu daca se ajunge aici tot cu ... banala drojdie de piine=PITA ... ... sau e vorba de alta piine mai speciala ... CIABATA , BAGHETA etc. ... si nici in cit timp ... si nici la ce temperatura
rationamentul cu gradele % alcoolice e bun ... parerea mea ... si a restului din echipa ... altii prin alte forumuri zic altceva ...==>un randament mai mic.
... eu as incerca sa concenrez siropul ala de sfecla prin fierbere ... parca am citit pe undeva ca asa se face ... si ... in plus e prin austira-germania o zona care produce rachiu de sfecla = aveau dreptul asta de pe la 1800 etc.
cauta pe ebuty ... TURBO yeast ... dar acolo escump pt ca mai e si transport care dubleaza pretul !!!
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
Uite o drojdie care rezista pana la 21%abv si care nu da arome naspa in plamada. Chiar acum ascult cum fermenteaza doua plamezi de gutui cu drojdia asta. Mie mi se pare chiar mai buna decat YEAST STRAIN: 4021 | Pasteur Champagne™ cu care am mai facut mai inainte alte doua plamezi de gutui. Pana acum plamada este mai aromata si a fermentat mai constant. Astept totusi sa termine de fermentat ca sa dau verdicte finale.
Drojdia asta rezista pana la 17%abv. Este o drojdie buna, dar care mie mi-a terminat fermentatia pe la 1.010. O drojdie care sedimenteaza foarte bine. Plamada de gutui fermentata cu ea este acum limpede ca un vin bun fara sa fac vreo filtrare. Nu ca ar conta asta la plamezile pentru distilare...
Asta este urmatoarea drojdie pe care vreau sa o incerc pe fructe. Dar nu anul asta... Are toleranta doar pana la 14%abv, dar nu asta trebuie sa cautam cand alegem o drojdie. La distilare este important ce fel de compusi volatili pot da drojdiile noastre. Pe mine Turbo si zaharul adaugat nu m-au incantat deloc. Aroma de chimic pe care o da distilatului nu rimeaza deloc cu calitatea pe care mi-o doresc la "alcoalele"mele.
_______________________________________ Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
#5
pazucu Moderator Din: Humoreni , Suceava
Postari: 839
Uite o drojdie care rezista pana la 21%abv si care nu da arome naspa in plamada. Chiar acum ascult cum fermenteaza doua plamezi de gutui cu drojdia asta. Mie mi se pare chiar mai buna decat YEAST STRAIN: 4021 | Pasteur Champagne™ cu care am mai facut mai inainte alte doua plamezi de gutui. Pana acum plamada este mai aromata si a fermentat mai constant. Astept totusi sa termine de fermentat ca sa dau verdicte finale.
am vazut ca drojdia respectiva poate fi folosita la aproape la toate felurile de fermentate si din fructe si din cereale ,nu? nu prea ma descurc cu engleza (termenii tehnici) asa ca intreb ,cata drojdie mi-ar trebui la 1000 kg sfecla . sfecla are cam 12-14 la % zahar . cam cati bani trebuie sa dau si cum cumpar .mersi!
_______________________________________ "nimic nu se pierde ,totul se transforma"
am vazut costa vreo 11 euro un plic . insa cu inmultirea ma voi descurca numai daca vei avea tu putina rabdare .mersi mult. daca desigilezi un pachet din acela .ce ramane se poate pastra mai mult timp ?
_______________________________________ "nimic nu se pierde ,totul se transforma"
Rabdare este. Ti-am raspuns pe celalalt topic cum le poti pastra mai mult timp dupa ce desfaci punga.
_______________________________________ Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
#9
pazucu Moderator Din: Humoreni , Suceava
Postari: 839
SineNomine a scris:
Rabdare este. Ti-am raspuns pe celalalt topic cum le poti pastra mai mult timp dupa ce desfaci punga.
da ,am vazut ,multumesc de rabdare . dupa cum am zis ,imi poti trimite factura pentru consiliere . nu invatam niciodata atatea lucruri ,fara macar sa cumpar o carte . ma inclin in fata voastra baieti .
_______________________________________ "nimic nu se pierde ,totul se transforma"
Cu placere! Cu factura nu ai nimerit-o pe acest forum. Aici totul este facut din placere, chiar daca au mai fost unii care ne acuzau de amatorism pentru ca distilam in apartament. Intre noi fie vorba nici macar nu vrem sa distilam ca profesionistii. Pentru mine, cel putin, este suficient sa stiu ca beau ceva natural, din care nu ma doare capul. Singura forma de plata si cea mai de dorit ar putea fi o intalnire de degustare a produselor fiecaruia.
_______________________________________ Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
#11
pazucu Moderator Din: Humoreni , Suceava
Postari: 839
asa cum am scris si pe softpedia la topicul cu vin de casa (sper ca nu ma acuzati de reclama) sunt sigur ca ai citit , acolo i-am invitat pe colegii forumisti in bucovina . care dintre voi doreste sa vina este bine primit ,binenteles gratuit . va astept cu drag !
_______________________________________ "nimic nu se pierde ,totul se transforma"
M-am tot uitat pe postari dar nu am reusit sa gasesc o motivatie pt care ati recomnadat sa se folosesca zahar invertit in loc de zahar normal. Poate ma lamureste cineva. Eu nu sunt de specialitate si nici un am citit suficient despre biologia drojdiilor dar am vazut ca la fabricarea drojdiei de panificatie se utilizeaza melasa care contine cu preponderenta zahar si ca in cadrul tehnologiei zaharul nu se inverteste in prealabil, deci drojdia se inmulteste bine mersii pe plamezi din melasa fara invertire prealabila. E adevarat ca acolo scopul este inmultirea drojdiei si nu productia de alcool, drojdia consumand zaharurile ca hrana in procesul de inmultire.
Salut Alex ... nu cred sa fie o alta explicatie pt folosirea zaharului invertit... decit ca la albine se foloseste invertit ... si ca , se pare ca = se spera ca daca se inverteste zaharul e mai accesibil pt drojdii
p.s. ... siii stuparii astia sunt mult mai avansati cu studiile ... si banuiesc ca info e mai accesibila (la alcoale ... vorbim de monopol de stat = info mai putina )
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
In articol eu unul nu am am putut identifica nici o referire la asimilarea zaharului invertit de catre drojdii, articolul face unele referiri la asimilarea zaharului invertit de catre organismul uman ceea ce este cu totul acltceva. Am incercat sa mai aflu cate ceva despre subiect dar fara mare succes. Drojdiile din specia Saccharomices Cerevisiae contin un complex enzimatic in care intra atat invertaza cat si maltaza si ca atare aceste drojdii au capacitatea de a fermenta atat zaharoza, prin transformare in glucoza +fructoza, cat si maltoza (rezultata din zaharificarea amidonului) prin transformare in doua molecule de glucoza. Daca in cazul zaharului (zaharoza) se pune problema utilitatii invertirii prealabile, la fermentarea plamezilor cu maltoza cred ca nici macar nu se pune acesta problema. In privinta capacitatii de fermentare a zaharului de catre drojdiile din specia Saccharomices Cerevisiae nu cred ca se poate pune problema influentarii in vreu fel prin invertirea zaharului.
o placere schimbul de idei cu dumneavoastra sincer nu-mi bat capul cu ce tip de drojdie lucrez sau voi lucra ma apuca cind si cind "dorul" de a baga ceva la fermentat si urmaresc minimul de batai de cap cind voi putea voi lucra cu zahar invertit chiar daca ... de exemplu in ultimii trei ani la socata am folosit doar zahar invertit si am fost multumit de rezultat dar nu retin ca ar fi fost altfel daca zaharul nu a fost invertit astept sa mai veniti cu noutati pe aceasta problema
... sau e vorba de alta piine mai speciala ... CIABATA , BAGHETA etc. 
... si nici in cit timp 
... si nici la ce temperatura 
