Bauturi
Absint Bere Coniac Divin Gin Hidromel Ouzo Pălincă Rachiu Rom Sake Stroh Tequila Țuică Vermut Vin Vinars Vodcă Whiskey
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
Bauturi | Reguli | Inregistrare | Login
POZE BAUTURI
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
elenn pe Simpatie
 | Femeie
24 ani
Bucuresti
cauta Barbat
24 - 55 ani |
|
Admin
Administrator
 Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 47
|
|
Am sa deschid subiectul asta cu cateva citate ale unui om drag mie pe care il astept sa ne impartaseasca din cunostintele lui.
Strava
...sa va dau cate ceva ''din casa''.Sunt convins ca interesul o sa creasca pe tema acestui subiect.Secretele in fabricarea bauturilor noastre traditionale exista,si sunt explicabile,tehnic vorbind ,prin concluziile trase in urma unor studii stiintifice.Tuica de casa romaneasca a primit insa o lovitura sub centura in momentul aderarii Romaniei la UE,iar cei care ar fi trebuit sa ne apere traditiile stravechi au ridicat din umeri si ne-au transmis ca au incercat sa negocieze cu UE,dar ca zadarnic...(romanu' de Varujan Vozganian)Atunci de ce sta altfel treaba la greci sau la francezi?Pt ca acolo s-au batut pt ouzo si calvados sa-le incadreza la produse traditionale!A avut cine!!!Sa nu va mire cand o sa vedeti prin vr-un raft de magazin sticle pe care scrie ''Tuica de casa'' made in china... Nici eu nu mai pun cazanul ''pe bune'',si asta la risc!Folosesc o instalatie ca ''de apartament''de mica capacitate,desi sunt la tara, in mijlocul raiului de pe pamant.Am purtat echipamentul si haina militara perioada unui contract de mai multi ani si am avut ocazia sa vad peisaje, indeletniciri si obiceiuri de prin 37 de tari,atat cat mi-a fost permis in treacat...Am vazut facandu-se alcool din cate si mai cate...De fapt orice contine zahar poate fi folosit ca si materie prima pt obtinerea alcoolului...numai ca alcooli sunt de mai multe feluri,iar cel potabil este doar ETANOLUL,adica alcoolul etilic.Dupa cum am spus,alcoolul (de data aceasta ma refer la cel potabil)se poate obtine din orice contine zahar,fie cereale,fructe,legume,struguri,etc... ce este parte componenta unei bauturi "curate".Din din zaharurl prunelor (cu precadere) este obtinuta tuica noastra traditionala de casa...Nu e greu de obtinut ceva de o calitate ce se apropie de perfectiune daca se respecta intocmai niste reguli...AIA-I TUICA DE CASA!
|
_______________________________________
Nu sunteti inca someri? Continuati sa cumparati importuri!
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Samogon
Moderator
 Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Da, īl aşteptăm pe bunul nostru prieten Strava!
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 12 ani |
|
ceanac
10%
 Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 33
|
|
Admin a scris:
Am sa deschid subiectul asta cu cateva citate ale unui om drag mie pe care il astept sa ne impartaseasca din cunostintele lui.
Strava
...sa va dau cate ceva ''din casa''.Sunt convins ca interesul o sa creasca pe tema acestui subiect.Secretele in fabricarea bauturilor noastre traditionale exista,si sunt explicabile,tehnic vorbind ,prin concluziile trase in urma unor studii stiintifice.Tuica de casa romaneasca a primit insa o lovitura sub centura in momentul aderarii Romaniei la UE,iar cei care ar fi trebuit sa ne apere traditiile stravechi au ridicat din umeri si ne-au transmis ca au incercat sa negocieze cu UE,dar ca zadarnic...(romanu' de Varujan Vozganian)Atunci de ce sta altfel treaba la greci sau la francezi?Pt ca acolo s-au batut pt ouzo si calvados sa-le incadreza la produse traditionale!A avut cine!!!Sa nu va mire cand o sa vedeti prin vr-un raft de magazin sticle pe care scrie ''Tuica de casa'' made in china... Nici eu nu mai pun cazanul ''pe bune'',si asta la risc!Folosesc o instalatie ca ''de apartament''de mica capacitate,desi sunt la tara, in mijlocul raiului de pe pamant.Am purtat echipamentul si haina militara perioada unui contract de mai multi ani si am avut ocazia sa vad peisaje, indeletniciri si obiceiuri de prin 37 de tari,atat cat mi-a fost permis in treacat...Am vazut facandu-se alcool din cate si mai cate...De fapt orice contine zahar poate fi folosit ca si materie prima pt obtinerea alcoolului...numai ca alcooli sunt de mai multe feluri,iar cel potabil este doar ETANOLUL,adica alcoolul etilic.Dupa cum am spus,alcoolul (de data aceasta ma refer la cel potabil)se poate obtine din orice contine zahar,fie cereale,fructe,legume,struguri,etc... ce este parte componenta unei bauturi "curate".Din din zaharurl prunelor (cu precadere) este obtinuta tuica noastra traditionala de casa...Nu e greu de obtinut ceva de o calitate ce se apropie de perfectiune daca se respecta intocmai niste reguli...AIA-I TUICA DE CASA!
|
|
Mare dreptate are ca de obicei!!!
Si eu va astept cu mare drag .
Modificat de ceanac (acum 12 ani)
_______________________________________
Ceea ce faci cu mana ta...poti bea linistit.
|
|
| pus acum 12 ani |
|
strava
Membru de onoare
 Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 158
|
|
...nu pot decat sa va multumesc pentru aprecierile la adresa mea si sa va asigur de aportul meu la subiectele acestui forum, care se intervede o actiune serioasa cu oameni seriosi... sunt foarte nemultumit de ceea ce se intampla pe alte forumuri, de ideile care se dezvolta acolo si lipsa de ...sa-i zic cenzura? -poate e un terment suparator, dar cam ceva de genul acesta lipseste... sa nu mai pomenesc de bun simt sau informatii utile...
In speranta unei colaborari fructuoase va salut cu respect!
Strava
_______________________________________
Decat mult, prost si ieftin, mai bine putin si bun, la acelasi pret !
|
|
| pus acum 12 ani |
|
|
doru
10%
Inregistrat: acum 3 ani
Postari: 20
|
|
Apa de secara obtinuta in casa
29.5KB
|
|
| pus acum 2 ani |
|
|
doru
10%
Inregistrat: acum 3 ani
Postari: 20
|
|
|
| pus acum 2 ani |
|
|
doru
10%
Inregistrat: acum 3 ani
Postari: 20
|
|
|
| pus acum 2 ani |
|
|
doru
10%
Inregistrat: acum 3 ani
Postari: 20
|
|
|
| pus acum 2 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Felicitari! Merita putina descriere. 
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 2 ani |
|
|
doru
10%
Inregistrat: acum 3 ani
Postari: 20
|
|
Secara este pasiunea mea, asa ca am cautat secara. am gasit in jud Suceava. Dupa achizitionare la un pret corect am mers la o moara unde am macinat ceva mai mare decat faina si mai mic decat crupele.
Etapa 1 am pus 30 litri apa la incalzit, aproximativ la 35 grade am adaugat 5 ml alfa amilaza lichida, am turnat in ploaie 3 kg secara macinata si am amestecat pana a ajuns compozitia la 95 grade, am redus flacara si am mentinut cam jumatate de ora.
Etapa 2 am pus compozitia in butoiul de fermentatie si am asteptat pana a ajuns la temperatura de 56 grade, am adaugat 10 ml glucoamilaza si am asteptat sa ajunga temperatura amestecului la 30 grade cand am adaugat drojdia hidratata in prealabil.
Etapa 3 fermentatia a inceput dupa aproximativ 4 ore, la inceput foarte puternic apoi mai incet. Desi in literatura de specialitate se spune ca fermentatia dureaza 72 ore in practica poate dura si 5-6 zile.
Etapa 4 amestecul se pune in cazan si se fierbe, la foc mediu. rezulta aproximativ 70 litri alcool brut la 100 kg secara. Alcoolul are in medie 40 grade si nu iese albastru la inceput, asa cum se intampla la fructe, deoarece nu are metanol.
Etapa 5 la a doua distilare sau cum se numeste stiintific, rectificare rezulta aproximativ 35 litri alcool de 70 grade, cu o aroma placuta si un pic dulceag.
Etapa 6, la care am renuntat dupa o incercare, este a treia distilare. Am renuntat deoarece dupa a treia distilare dispare aroma specifica si vorba cuiva, noi nu facem spirt.
O dilema am in legatura cu urmatoarea chestie: ar fi bine sa pun rezultatul pe aschii de stejar sau mai bine las asa cum iese pe teava?
|
|
| pus acum 2 ani |
|
|
Amedeux
40%
Inregistrat: acum 4 ani
Postari: 157
|
|
Cam mare raportul cereale/apă, 1kg la 10 litri. 1 la 3,5 litri e īndeajuns pentru hidroliza amidonului.
Zi 1 la 4, dacă vrei, că secara are coajă mai multă, poate absoarbe și aia ceva apă. Și culoarea aia albăstrie de la īnceput nu iese din cauza metanolului, ci a cazanului/țevilor/serpentinei necurățate de oxizi.
Dacă-ți place vodca nu-l pune pe așchii, dacă vrei ceva mai aromat diluează alcoolul la 63-65*, că așa cic-ar fi cel mai bine și pune-l.
|
|
| pus acum 2 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Eu as continua cu aschiile.
De ce doar 3 kg secara?
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 2 ani |
|
|
doru
10%
Inregistrat: acum 3 ani
Postari: 20
|
|
Scuze a fost o eroare 10 kg secara la 30 litri apa
|
|
| pus acum 2 ani |
|
|
AlexD2
40%
Inregistrat: acum 4 ani
Postari: 151
|
|
O corectie, distilatul nu iese albastru de la metanol ci de la oxizii de cupru care se formeaza in special in perioada de repaos/neutilizare a cazanului mai ales daca acesta nu a fost curatat dupa distilare. Acesti oxizi sunt "curatati/antrenati" de distilat odata cu primele cantitati care distila. Pentru a evita acest fenomen cel putin inainte de inceperea distilarii instalatia de cupru trebuie curatata. Din ce am constatat ei cel mai bine se curata cu otet + apa. Eu pun 500ml otet la 10l apa si distil 2-3 litri dupa care golesc cazanul si spal cu apa instalatia. Este important ca apoi distilarea sa se inceapa imediat pt ca suprafata fiind activata se oxideaza destul de repede.
E adevarat ca la fructe acest fenomen apare mai frecvent din cauza acizilor continuti si in plamada si in cozi care pot ramane la sfarsit pe peretii instalatiei, precum si din cauza activarii cuprului de catre acesti acizi.
|
|
| pus acum 2 ani |
|
|
doru
10%
Inregistrat: acum 3 ani
Postari: 20
|
|
Multumesc Alex, la mine a iesit albastru cand am distilat un rachiu de mere, a fost singura data, instalatia e ok. A fost un esec si m-am lasat pagubas de facut rachiu de mere. Putin si prost.Pasiunea mea sunt cerealele si in special secara. Acum incerc un distilat din cidru de mere, chestia aia care se numeste Calvados.Deocamdata sta pe aschii.
|
|
| pus acum 2 ani |
|
bionut
50%
 Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 293
|
|
Distiland otet si apa curatam si eu coloana din cupru, dar am descoperit ca apa fierbinte cu acid citric curata la fel de bine si nu mai e nevoie de distilare. Umplu coloana cu solutia aia si o las 5-10 minute, iese cuprul ca nou. Am triclamp la baza coloanei si imi usor sa ii pun un capac pentru a putea sa o umplu... La un cazan din cupru ar fi mai greu de facut.
|
|
| pus acum 2 ani |
|
|
AlexD2
40%
Inregistrat: acum 4 ani
Postari: 151
|
|
bionut a scris:
Distiland otet si apa curatam si eu coloana din cupru, dar am descoperit ca apa fierbinte cu acid citric curata la fel de bine si nu mai e nevoie de distilare. Umplu coloana cu solutia aia si o las 5-10 minute, iese cuprul ca nou. Am triclamp la baza coloanei si imi usor sa ii pun un capac pentru a putea sa o umplu... La un cazan din cupru ar fi mai greu de facut. |
Acidul citric curata intradevar si el destul de bine, partea proasta este ca trebuie umpluta instalatia cu asa ceva si la o instalatie mai mare de zeci de litrii, sa zicem, este greu de facut asta ca e nevoie de cantitati mari de solutie.
Acidul citric are avantajul ca nefiind volatil nu trebuie dupa folosire spalata foarte bine instalatia ca nu prea are cum sa ajunga in distilat
Cu acid acetic faci solutie o zecime din cazan, dai drumul la incalzire si vaporii de acid isi fac treaba. Are dezavantajul ca fiind volatil daca nu speli cat de cat instalatia ce ramane se va regasii in primul distilat.
|
|
| pus acum 2 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Din ce scrii, Doru, inteleg ca ai turnat macinisul de secara in apa la 35 de grade impreuna cu alfa amilaza si ai incalzit amestecand continuu pana a ajuns la 95 de grade. E si asta o varianta dar mi se pare plictisitor sa invart atata in decoct timp de 1-2 ore stand cu nasul in gazele de la flacara. E nasol ca nici n-ai voie sa te odihnesti. Cum te-ai oprit din invartit, se lipeste.
Eu las apa sa ajunga la fierbere. Nu pun alfa in apa. Cand fierbe viguros, introduc amestecatorul de lavabila si ii dau turatie cat sa faca vartej. Daca torni malaiul fix in vartej nu face niciun cocolos. Daca ai pe cineva sa te ajute la operatiunea asta e mult mai usor. Eu folosesc turatia inversa de la bormasina, adica aia care desface mandrina. E sensul care simti ca impinge la mana si care mie mi se pare mai eficient. In celalalt sens, cel care strange mandrina, simtit ca-ti trage bormasina din mana si o ia razna. Are si turatie mai mare si daca nu esti atent mai si improasca.
Dupa ce am turnat jumate din malai si compozitia a devenit mai vascoasa, pun cateva picaturi de alfa si se subtiaza instantaneu, aproape. Continui cu restul de malai, verific sa aiba 90-93°C si mai pun o lingura plina cu alfa la 20 kg malai cu 70 litri apa. Amestec cateva minute, pun capaul si sting focul. La 30 de minute mai pornesc focul sub cazan amestecand usor. Las 1.5 ore dupa care incep racirea decoctului.
Pentru racire mai rapida introduc oale cu apa rece in cazanul cu decoct. Nu e cea mai eficienta metoda dar e mai buna decat deloc. Din ce am intelea de la unii berari, chiar si cu serpentina de racire, daca nu invarti ca disperatul, iese apa rece. Deci nu raceste.
Racirea grea nu e de la 90 la 55, ci de la 55 la 25. La mine se raceste repede si daca pun un ventilator sa sufle peste decoct. Sub 40 de grade insa e chin. Dar am in plan o idee nastrusnica, sa trec decoctul prin serpentina de la cazan. Voi reveni cu amanaunte. 
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 2 ani |
|
|
Amedeux
40%
Inregistrat: acum 4 ani
Postari: 157
|
|
Și io procedez cam la fel, numai că īncălzesc apa doar pīnă pe la 70*C, pun alfa, fac vīrtej și torn grīul măcinat. Lucrez la 2 oale, cu cīte 15kg de grīu la 45 de apă. Nu e nevoie să amestec decīt vreo 5 min., după aia doar rar, o dată la cīteva minute. Cam īntr-o oră ajung la 90* și ceva de grade, opresc focul, pun capacele și mai las cam o oră. După aia grăbesc răcirea cu cīte un bidon cu apă rece pus īn oală. Pe la 55* scot bidoanele, pun gluco și las să se răcească fără bidoane. Īn vreo 2-3 ore ajunge pe la 40*, colectez siropul limpede de la suprafață, pun drojdia īn el, īl bag īn butoi și apoi īncep stoarcerea la teasc. Siropul rezultat are vreo 30-35* și-l bag īn butoi la fermentat.
|
|
| pus acum 2 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
As prefera sa evit bidoanele de plastic puse in lichid fierbinte la 90 de grade, fie ele chiar si HDPE. Nu se topesc, nu se schimonosesc bidoanele alea? Pe langa asta, plasticul are un transfer termic foarte prost. Pana si sticla transfera mai bine caldura dar nici recipiente din sticla n-as baga ca nu se stie cat rezista la socuri termice. Oale frate, oale din inox sau tabla smaltuita sunt foarte bune. Cine n-are o oala prin casa?
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 2 ani |
|
|
Amedeux
40%
Inregistrat: acum 4 ani
Postari: 157
|
|
Sam, probabil că la o plimbare de 5 min. prin oraș inhalezi direct mai multe chestii nasoale decīt ies dintr-un bidon care stă 2 ore īntr-un lichid fierbinte, ce apoi urmează a fi și distilat. Și nu se schimonosesc, doar se bombează puțin fundul din cauza dilatării apei.
|
|
| pus acum 2 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Amedeux a scris:
Sam, probabil că la o plimbare de 5 min. prin oraș inhalezi direct mai multe chestii nasoale decīt ies dintr-un bidon care stă 2 ore īntr-un lichid fierbinte, ce apoi urmează a fi și distilat. Și nu se schimonosesc, doar se bombează puțin fundul din cauza dilatării apei. |
Pai da, Amedeo, de la poluare poti cel mult sa faci un cancer pulmonar foarte agresiv si sa mori, dar plasticul topit elibereaza niste plastifianti cu efect de dereglare hormonala care cauzeaza impotenta. Si hai, ca cu un cancer si un deces te mai descurci, dar ce faci daca nu ti se mai scoala? 
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 2 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 293
|
|
Hai bre ca tot deces e si ala, dar mai mic... sau mai mare... fiecare cu ce are
|
|
| pus acum 2 ani |
|
|
Amedeux
40%
Inregistrat: acum 4 ani
Postari: 157
|
|
Sam, tot rău` spre bine, că ș-așa mi se scoală des și īn ultima vreme cam degeaba!
|
|
| pus acum 2 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Amedeux a scris:
Sam, tot rău` spre bine, că ș-așa mi se scoală des și īn ultima vreme cam degeaba! |
Pai vino la Bucuresti, aici ai poluare dar ai si escorte. 
Sa mai scriem si ceva despre tuica ca zice lumea ca ne ducem detot pe offtopic.
Aseara citeam despre cocleala albastra a cuprului, iar unul din componente este acetatul de cupru. Bine, sunt mai multi compusi ai cuprului cu nuante albastre-verzui sau cenusii, insa mi-a retinut atentia acest acetat de cupru. Oare spalarea instalatiei cu otet (care contine acid acetic), nu tocmai asta accelereaza reactia si formarea compusului cu culoare albastra?
Am si eu problema asta dupa ce sta serpentina nefolosita cateva saptamani. Curge albastru la inceput apoi dispare albastreala. Am spalat, recunosc, serpentina cu otet, crezand ca-i fac un bine, dar intotdeauna dupa incheierea seriei de distilari. O sa incerc sa spal inainte de distilare, dar mereu uit.
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 2 ani |
|
|
Amedeux
40%
Inregistrat: acum 4 ani
Postari: 157
|
|
Păi spal-o īnainte de distilare, că dacă o speli după și-o lași să stea abia atunci oxidează mai mult, că expui cuprul curat. Io n-o spăl niciodată cīnd termin sezonul, oxidul ăla maro/cenușiu care e pe ea de la ultima distilare o protejează, e ca un fel de pasivizare. Albăstreală nu mi-a curs niciodată. Bine, io am doar vreo 50-60 de cm. de țeavă de cupru, trecerea din cazan la thumper, restul e inox.
|
|
| pus acum 2 ani |
|
|
AlexD2
40%
Inregistrat: acum 4 ani
Postari: 151
|
|
Amedeux a scris:
Păi spal-o īnainte de distilare, că dacă o speli după și-o lași să stea abia atunci oxidează mai mult, că expui cuprul curat. Io n-o spăl niciodată cīnd termin sezonul, oxidul ăla maro/cenușiu care e pe ea de la ultima distilare o protejează, e ca un fel de pasivizare. Albăstreală nu mi-a curs niciodată. Bine, io am doar vreo 50-60 de cm. de țeavă de cupru, trecerea din cazan la thumper, restul e inox. |
Cu spalatul ai dreptate, dupa ce o cureti cu otet trebuie spalata imediat. dar nu numai ca trebuie spalata, trebuie si folosita pt distilare ca oricum mai raman urme de acid prin pori. La sfarsit insa cand termini distilarea ar trebui de asemenea spalata cu apa, pt ca la fructe mai ales, cozile care curg la sfarsit inerent contin acid acetic si daca nu o speli asta corodeaza instalatia, cea mai pacatoasa parte fiind racitorul la care, daca este serpentina, nu ai acces si nici nu poti sa vezi in ce stare e.
|
|
| pus acum 2 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Cab, am turnat otet in serpentina sa spele mizeria aia cenusie care ieae din tevi dupa fiecare distilare. Logic ca dup-aia am spalat cu multa apa fierbinte. Doar n-o lasam sa se mureze in otet.
Am trecut la doua distilari, Cab. Daca am de prelucrat 280 litri plamada, mi-e mai simplu sa fac 4 dezlipiri plus o lamurire mare decat 4 lamuriri direct din plamada. E mai mare consumul de apa per total dar e mai usor de lucrat. Coloana necesita atentie si prefer sa dedic o singura zi pentru ea decat 4 zile. In plus, plecand de la 80 litri rachiu brut de 35% pot trage 22 litri inima 94.5% cu rata de reflux cea mai mica si debit mediu de 2.5 l/h.
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 2 ani |
|
strava
Membru de onoare
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 158
|
|
Am citit si parca am luat o gura de otet... nu mai bine gustam niste miere?
Chestia aia cenusie se cheama flegma pt care unii folosim deflegmator...
HAI NOROC!
_______________________________________
Decat mult, prost si ieftin, mai bine putin si bun, la acelasi pret !
|
|
| pus acum 2 ani |
|
|
AlexD2
40%
Inregistrat: acum 4 ani
Postari: 151
|
|
strava a scris:
Am citit si parca am luat o gura de otet... nu mai bine gustam niste miere?
Chestia aia cenusie se cheama flegma pt care unii folosim deflegmator...
HAI NOROC! |
Ce efect are mierea adaugat intr-un fel sau altul intr-un distilat brut supus la o a doua distilare ?
|
|
| pus acum 2 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Flegma? Uite ca am mai invatat ceva. Mereu evitam cuvantul "deflegmator" ca mi se parea urat. Stiam ca deflegmator este acelasi lucru cu condensator de reflux, racitor de reflux sau preracitor. Cel putin eu asa am inteles din literatura de specialitate. Adica este acel dispozitiv care raceste partial vaporii, creand reflux fortat.
Si ce contine flegma aia, mai exact? Ma gandeam ca ar putea fi saruri rezultate in urma reactiei intre hidrogenul sulfurat din vapori si ionii de cupru din instalatie. Daca gresesc, va rog sa ma corectati. N-am gasit nicaieri informatia. Flegma aia se formeaza doar in prezenta cuprului, asta pot sa zic cu siguranta. Am avut si instalatii fara cupru si nu se forma flegma dar si mirosul era altfel, mai de oua fierte. Cu siguranta ca cuprul face bine distilatului. Mi-am schimbat si eu viziunea ca deh, numai boul e consecvent.
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 2 ani |
|
|
AlexD2
40%
Inregistrat: acum 4 ani
Postari: 151
|
|
Samogon a scris:
Flegma? Uite ca am mai invatat ceva. Mereu evitam cuvantul "deflegmator" ca mi se parea urat. Stiam ca deflegmator este acelasi lucru cu condensator de reflux, racitor de reflux sau preracitor. Cel putin eu asa am inteles din literatura de specialitate. Adica este acel dispozitiv care raceste partial vaporii, creand reflux fortat.
Si ce contine flegma aia, mai exact? Ma gandeam ca ar putea fi saruri rezultate in urma reactiei intre hidrogenul sulfurat din vapori si ionii de cupru din instalatie. Daca gresesc, va rog sa ma corectati. N-am gasit nicaieri informatia. Flegma aia se formeaza doar in prezenta cuprului, asta pot sa zic cu siguranta. Am avut si instalatii fara cupru si nu se forma flegma dar si mirosul era altfel, mai de oua fierte. Cu siguranta ca cuprul face bine distilatului. Mi-am schimbat si eu viziunea ca deh, numai boul e consecvent. |
Deflegmatorul are rolul de a condensa vaporii grei (cu punct de fierbere ridicat) si de ai aduce inapoi in distilat.Asta are legatura prea putin cu notiunea comuna de flegma adica de ceva vascos care vine din expectoratie. Insa totusi si acesti vapori grei se pot condensa pe deflegmator si depune acolo sub o forma sa zicem vascoasa cum ar fi unii esteri grei cerati. De asemenea unii componenti ai vaporilor rezultati din fierbere pot reactiona cu cuprul din deflegmator si ramane macar partial acolo (acid cianhidric, compusi cu sulf) Acum daca vrem sa facem o mai buna analogie cu sensul comun al cuvantului am putea spune ca deflegmatorul are si rolul de a separa eventualele componente negazoase care sunt antrenate odata cu vaporii din distilat cum sunt tot felul de componente solide usoare care se pot ridica din distilat sub forma de spuma.
|
|
| pus acum 2 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Te referi la distilarea rachiului brut, Alex? Ca am vazut ca ai folosit de 3 ori cuvantul "distilat" in loc de plamada... plamada in fierbere. Cred ca la aia ai vrut sa faci referire.
Din cate am observat, acea flegma (multumim lui Strava ca ne-a zis cum se numeste) apare in tevi la distilarea plamezii, nu si la distilarea rachiului brut.
Ma gandeam la o idee pentru a mai proteja serpentina racitorului de a se umple cu flegma. Sa montez o coloana scurta umpluta cu span de cupru iar spanul sa aiba rol de curatare a vaporilor. Vaporii odata curatati in "camera de curatare" nu vor mai imbacsi serpentina, asta daca viteza mare a vaporilor nu antreneaza "gunoaiele" mai departe, in teava de legatura. Spanul e mai usor de curatat decat interiorul tevii si are suprafata de contact uriasa.
Daca n-as face doua sesiuni de distilare pe luna (10 cazane), as pastra serpentina cu niste sirop de zahar invertit care la temperatura joasa devine vascos ca mierea si izoleaza interiorul tevii de aer si umiditate care conduc la coclire. Asta e solutie buna pentru cei care folosesc cazanul sezonier, cateva zile pe an, iar in rest sta degeaba. Desigur ca poate fi folosita si mierea dar e mai scumpa si mierea merge mai bine in burta sau facuta mied / hidromel.
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 2 ani |
|
|
AlexD2
40%
Inregistrat: acum 4 ani
Postari: 151
|
|
Cand am spus distilat nu m-am referit la distilatul brut, probabil n-am fost atent la exprimare. Intradevar putine lucruri se mai depun la distilarea a doua, poate ceva esteri ai acizilor grasi, Ce am dat eu ca exemple nu sunt singurele substante care se depun pe instalatie. Cel mai nasol zic eu ca este la distilarea drojdiei de vin, cand pe toata instalatia se depune un fel de alifie vascoasa care adera foarte bine la cupru si poate fi destul de greu indepartata. Din ce-am citit eu este vorba de niste sapunuri, unii spun ca sunt de calciu alti ca sunt de cupru, plauzibil amandoua deoarece toate substantele necesare exista in drojdie: acizi grasi, glicerina, saruri de calciu iar cupru este in instalatie.
|
|
| pus acum 2 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Asa ceva? Am adunat in strecuratoarea de ceai. E o chestie maronie, unsuroasa, cu miros usor metalic si care pateaza. Daca dai pe maini zici ca e vaselina si nu se mai ia decat cu diluant. Raman mainile patate, ca atunci cand cureti nuci verzi. Poti sa dai pe fata si pe corp si dup-aia zici c-ai fost la mare si te-ai bronzat.
Se foarte poate sa fie si o reactie de saponificare p-acolo.
Eu niciodata nu separ drojdia la distilare. Bag cu totul in cazan. I-am vazut p-aia de pe grupurile de facebook ca decanteaza drojdia in ideea ca, zic ei, altfel ar da miros de drojdie. Le-am zis ca mirosul de drojdie e de la esterii si aldehidele pe care drojdia le produce, nu de la masa levuriana supusa distilarii. Francezii or fi fraieri ca distileaza vinurile destinate coniacului, cu tot cu drojdie?
LE: S-ar putea sa fie si de la distilarea vinurilor sulfitate, mai ales a celor sulfitate excesiv. Mi-a adus un amic niste bidoane cu vin sa ii fac vinars. Mirosea a basini, n-ai fi putut sa-l bei. Cred ca a pus sulf fara noima, i-am zis. In final, dupa doua distilari simple, a iesit un rachiu chiar bun, dar am si avut de curatat la flegme din tevi.
29.6KB
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 2 ani |
|
|
AlexD2
40%
Inregistrat: acum 4 ani
Postari: 151
|
|
E de la drojdie, cum am spus si ai remarcat si tu e o depunere foarte nasoala. Daca la vin cu ceva drojdie se intampla asta iti dai seama cam cum e cand bagi la distilat numai drojdie. Eu fiind si mic producator de vin (cateva sute de litri anual) am distilat de cateva ori drojdia dar apoi m-am lasat pagubas tocmai din cauza faptului ca murdareste ingrozitor instalatia si intradevar nu se prea duce cu apa.
In privinta francezilor ei nu distila vinul pentru Cognac chiar cu drojdie, fac o filtrare de obicei grosiera care depinde de la firma la firma unii mai avansata altii mai putin avansata si apoi il baga la distilat dar asta e o alta poveste.
|
|
| pus acum 2 ani |
|
|
Amedeux
40%
Inregistrat: acum 4 ani
Postari: 157
|
|
Atīta bătaie de cap și muncă-n plus pentru că vă īncăpățīnați să fermentați și distilați cu tot cu tărīțe.
Cīți compuși nedoriți credeți că dau alea īn 5-6 zile de fermentare și apoi la o fierbere de 6-7 ore?
Muncești 2 ore să storci, da` cīștigi la timpul de distilare, deci faci economie de combustibil și precis obții o calitate mai bună a gustului și mirosului.
|
|
| pus acum 2 ani |
|
|
Amedeux
40%
Inregistrat: acum 4 ani
Postari: 157
|
|
Caberlot, io de grīne ziceam, că la fructe și distilat de vin nu mă bag īn vorbă, că n-am experiență.
Și io am fermentat și distilat la īnceput cu tărīțe, că așa am īnvățat de aici sau de aiurea. Da` a fost īndeajuns să storc o dată ca să observ diferența, așa c-am renunțat la tărīțe imediat după plămădire. Și ținīnd cont că la o fermentare fără tărīțe drojdia se depune la final pe fundul butoiului, automat poți face și distilarea fără drojdii īn bere. Sau cel puțin cu foarte puține.
|
|
| pus acum 2 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
N-are legatura cu taratele.
...nici cu drojdia. 
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 2 ani |
|
acceptabila pt uz casnic 
... de la raft 
sau de le teava 
BUNA observatia 
dar o speli cu OTET inainte sa te apuci de fiert 
