Bauturi
Absint Bere Coniac Divin Gin Hidromel Ouzo Pălincă Rachiu Rom Sake Stroh Tequila Țuică Vermut Vin Vinars Vodcă Whiskey
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
Bauturi | Reguli | Inregistrare | Login
POZE BAUTURI
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
luiza69 pe Simpatie.ro
 | Femeie
25 ani
Bucuresti
cauta Barbat
27 - 75 ani |
|
Samogon
Moderator
 Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Cu tehnologia de producere a alcoolului din cereale cred că începem să ne acomodăm.
Azi am plămădit grâul. Am folosit 10 kg grâu încolţit pe care l-am măcinat cu o maşină de tocat carne din fontă.
Avantajul folosirii cerealelor încolţite este că nu mai trebuiesc fierte pentru solubilizarea şi gelatinizarea amidonului. În plus, rachiul obţinut doar din malţ (malt whisky) este mai aromat decât cel obţinut din grâne nemalţificate (grain whisky). De obicei se foloseşte malţul de orz, eu am folosit grâu că asta am avut.
Grâul încolţit trebuie să aibă germenul (colţul sau acrospirul) de mărimea bobului, maxim. Mustăţile (radicle) care vor forma viitoarele rădăcini ating cam 2-3 cm. Atunci grânele nu mai trebuie să aştepte căci se consumă material pentru creşterea viitoarei plante.
65.9KB
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Schema de plămădire e simplă:
La 10 kg malţ se folosesc 30-35 litri apă.
Se încălzeşte apa la 70*C şi se adaugă grâul încolţit şi măcinat. După turnare temperatura decoctului scade pe la 55-60*C. Se poate încălzi în cotinuare amestecând continuu până la temperatura de 60-65*C.
Pentru zaharificare se menţine decoctul 2-3 ore la această temperatură.
Aici e în timpul pauzei de zaharificare
42.6KB
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Temperatura aleasă este defapt un compromis. Beta-amilaza lucrează optim la 55-65*C, în timp ce alfa-amilaza la 67-72*C. La temperaturi mai mici activitatea enzimatică încetează iar la temperaturi mai mari enzimele sunt denaturate ireversibil (deci mai bine mergeţi cu temperatura mai mică şi creşteţi din aproape în aproape). Pentru ca ambele enzime să lucreze satisfăcător se alege o temperatură de 63-65*C. Pe parcurs este posibil să mai scadă temperatura chiar şi cu o izolaţie bună dar se poate da drumul la foc amestecând continuu să revină la temperatura dorită.
Exista şi nişte valori ale pH-ului la care enzimele lucrează optim, dar cu ele nu mi-am bătut niciodată capul.
Aici vă ataşez şi un grafic cu temperaturile optime ale diferitelor enzime. Îmi pare rău că nu am versiunea şi în română dar sper că înţelegeţi, termenii sunt aproape identici. Când am timp poate fac şi o traducere.
30.6KB
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Caberlot
Moderator
 Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2391
|
|
din ciclul ... o imagine face cam cit o mie de cuvinte ... poti sa faci o poza cu aparatul pe MACRO la citeva boavbe de griu ... sa se vada bine "cit de incoltite " sunt ? 
asta pt ca ... o imagine ramane mai bine in minte decit o fraza .
merci,
_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Mulţumesc pentru aprecieri Caberlot. Îmi pare bine că pot fi util cu ceva 
La producţia asta prevăd un randmanet slab din cauză că n-am reuşit să macin bine grâul. Maşina de tocat carne a mamei are sita prea rară şi ies multe boabe nesparte. Asta e, din greşeli învăţăm.
După măcinare trebuie să arate ca o pastă şi fără boabe întregi. La mine au scăpat cam jumate dar n-am avut ce să fac. Nu m-am ocupat din timp de echipamente.
Deocamdată densimetrul indică doar 12 grame de zaharuri pe 100 ml must. Randamentul aşteptat era de 22-23g/100ml.... mergem înainte, o să scot alcool la jumate din potenţialul maxim.
edit: am măcinat tot grâul şi l-am şi pus la infuzie, Caberlot. Data viitoare (peste câteva zile) voi face iar o producţie de rachiu de orez şi o să fac poză cu câteva boabe încolţite în stadiul optim.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Am distilat azi şi grâul ăsta că nu mai aveam chef să-mi ţină oala ocupată.
Am scos şi din ăsta vreo 4 litri de spirt. E ok la gust, nu cine ştie ce. Aroma e mai slabă ca la altele cereale, lafel se simte după ce goleşti paharul parcă un miros de fân, cal, grajd... deloc deranjant dealtfel.
Randamentul a fost bun până la urmă, am greşit eu la calcule prima oară. Deci zaharurile trebuiau să fie cam 140-150g pe litru, au fost 120g pe litru. E bine şi aşa.
De acum am sită fină la maşina de tocat carne
Ma bate gândul să-mi iau una de 22 (cea mai mare). Credeţi că toc mai cu spor?
Adevărul că mi s-a urât cât am învârtit atunci la manivelă.
Ştiţi din ce urmează să pregătesc următoarea rachie de bucate?
Ia să văd dacă ghiciţi... 
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Caberlot
Moderator
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2391
|
|
sa nu-mi spui ca vrei sa incerci cu quinoua ... sau cu chia
niste cereale exotice suuperr sanatoase si bune la toate 
p.s.
cred ca din malt biscuit ... ti-a dat iunicu idei noi ...
... sau din OREZ ca ala e ceva ... standard ? 
_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Neah... din cartofi vreau să fac 
Cartofii sunt ieftini şi uşor accesibili. Sunt şi mai uşor de fiert că nu trebuie amestecat 
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Mai ieftin ca grâul nu ştiu dacă există ceva, mă refer la preţul iniţial, nu la adaosurile care le pun comercianţii. Cartofii îi iau cu 1 leu kg şi dau randament de vreo 3-4 ori mai slab decât grâul la aceeaşi cantitate materie primă. Sigur nu sunt lafel de rentabili dar au un avantaj clar - fierb mult mai uşor.
Toamna am altele de făcut, nu vreau să mă aglomerez atunci cu toate.
Da, vodcă din cartofi, distilată la 95-96%, purificată cu cărbuni şi redusă la tăria 38-42% cu apă distilată. Sunt curios ce va ieşi.
Mendeleev (ăla cu tabelul periodic) a stabilit că tăria ideală a vodcii este 38%.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Caberlot
Moderator
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2391
|
|
Samogon a scris:
Mai ieftin ca grâul nu ştiu dacă există ceva, mă refer la preţul iniţial, nu la adaosurile care le pun comercianţii. Cartofii îi iau cu 1 leu kg şi dau randament de vreo 3-4 ori mai slab decât grâul la aceeaşi cantitate materie primă. Sigur nu sunt lafel de rentabili dar au un avantaj clar - fierb mult mai uşor.
Toamna am altele de făcut, nu vreau să mă aglomerez atunci cu toate.
Da, vodcă din cartofi, distilată la 95-96%, purificată cu cărbuni şi redusă la tăria 38-42% cu apă distilată. Sunt curios ce va ieşi.
Mendeleev (ăla cu tabelul periodic) a stabilit că tăria ideală a vodcii este 38%. |
pai da ... o fi 38% taria ideala ... dar nu pt. rusi !
in alta ordine de idei ... cred ca rezultatul o sa fie acolo...
pina la urma ... daca lucrii curat ... si faci separarile corect ... nu prea vad de ce sa treci prin carbune ? ... pt ca pierzi arome
... pe de alta parte ... din experientele mele ... dupa carbune alcoolul e parca mai matasos ... pierde din nota aia agresiva , intepatoare ... 
... pe youtube ... cautind butoaie ... am constat ca ... BUTOAIELE SUNT ARSE LA NEGRU=CARBUNE pe interior ... unele cel putin
... ieri am facut o degustare la 10 pahare ... 4wisichiuri+1coniac+1rom+3aschi+1aschii vin ... o sa revin cu comentarii, am luat notite si am facut poze ... o sa poatez azi miine la butoaie ... aschiile au stat cu alcool de 60% din zahar invertit si fermentat cu turbo
p.s.
se spune ca ... la wisichi cel putin ... 80% din aroma vine din butoi ...... se prea poate
_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| pus acum 12 ani |
|
iunicu
Moderator
 Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 677
|
|
Ce ati zice voi daca va taxez eu pentru offtopic Samogoane?
_______________________________________
Surprinde-ti ficatul!
Bea niste apa!
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Vodca prin natura ei este lipsită aproape complet de arome.
80% din aromă se trage de la butoi, aşa mult?
Adevărul e că şi mie mi se pare posibil, deşi ştiam că mai puţin, vreo 30%, în fine. Ceea ce am constatat este faptul că orice alcool din cereale este cam lipsit de aromă. Odată ce i-ai pus aşchiile prăjite începe să se îmbogăţească cu parfumuri noi.
Da, primul strat ars din butoi este cărbune cu proprietăţi de "îmblânzire" a alcoolului, aşa ştiam şi eu.
E, hai că nu suntem chiar aşa pe arătură. Vorbeam de alcool/vodcă din grâu vs. cartofi.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Caberlot
Moderator
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2391
|
|
am o intrebare pt samogon ...
am gasit de cumparat ... la un magazin bio ... secara incoltita si am luat o punguta 200g=1$ ... nu e prea scump daca le amestec cu orez -malai ...
dar pt un single malt ... devine prohibita afacerea 
o sa mai caut ... dar e dificil de gasit boabe care sa incolteasca ... toate sunt pe model arpacas ... si scumpe
uite si pozele ...
vreau sa stiu ce parere ai ? daca nu sunt prea incoltite ...
si ... daca le usuc ... ?
sau mai exact , cum se pot conserva ... pt ca nu gasesc tot timpul ... si nu in cantitati mai mari ... de obicei sunt 2-3 pungute ...
merci !
40KB
_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Caberlot
Moderator
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2391
|
|
APROPOO ... ce se mai aude cu vodca ?
adica cu rachiul de cartofi ... sau poate ca mi-a scapat mie rezultatul ???
_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| pus acum 12 ani |
|
iunicu
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 677
|
|
I-a mancat intre timp asteptand sa fermenteze plamada de samogon din damigene
_______________________________________
Surprinde-ti ficatul!
Bea niste apa!
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Prima boabă e ok după părerea mea, poate chiar o zi în plus de încolţire ar fi mai mult decât suficient.
Dacă te apuci să le usuci trebuie cu multă grijă să nu depăşeşti 40*C până ce ele ajung sa fie uscate. Când sunt uscate enzimele devin stabile, dar asta e foarte greu de determinat în casă. Poate ai totuşi o aerotermă sau ceva care să sufle aerul prin ele. La cuptor mă gândesc că e cam dificil.
E foarte simplu să le încolţeşti când ai nevoie imediat, procesul durează vreo 4-5 zile. Le verşi într-un bidon cu apă timp de 1 zi. Pui un tifon la gura şi scurgi apa apoi îl laşi în bidon. Dimineaţa le ţii în apă 1-2 ore şi scurgi apa. În loc de bidon poţi folosi oala sau orice recipient îţi convine. Grânele neîncolţite au valabilitate nelimitată.
Nu m-am apucat de cartofi. M-au cam dezamăgit experienţele altora. Randamentul e oarecum scăzut iar gustul puternic şi deloc plăcut.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Eu am acum grâu încolţit, îl ţin în frigider şi văd că a stagnat creşterea. Nici nu mucegăieşte, nici nu se strică.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Am mai pus de o rachie din grâu. De data asta am folosit doar 1 kg grâu încolţit şi 6 neîncolţit. Ala neîncolţit l-am ţinut la înmuiat să-l pot măcina. În final am făcut o prostie că l-am măcinat... s-a făcut o cocă tare foarte greu de dizolvat în apă. S-a şi ars la fierbere. Mă gândeam că o să dureze prea mult fierberea cu boabele întregi dar ar fi fost mult mai bine. Totuşi am izbutit şi cu grâul ăsta.
Mă gândesc încă la o soluţie mai uşoară de măcinare a grânelor.
Plămada am făcut-o mai diluată, adică 4.5 litri apă la 1 kg grâne şi procentul de zaharuri a ieşit la 12g/litru. Să vedem ce consecinţe pozitive va avea alcoolemia sub 8% asupra aromei finale.
O să amestec cu cealalta rachie şi pun într-o damigeană cu nişte aşchii ciopârţite din butucul care l-am primit de la SineNomine.
Aici e la începutul fermentaţiei, faza spumoasă. Aseară am preparat sterterul şi azi dimineaţă l-am pus.
35.3KB
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Mi-a ieşit un litru de alcool la 70% din plămada asta. Randamentul a fost foarte slab din cauză că nu am reuşit să fierb calumea coca aia de grâu. La cât fierbi şi la cât te chinui nu merită cu grâne, mai bine faci din mălai sau/şi orez.
Am scurs "berea" lafel ca data trecută şi am distilat off-grain. Partea proastă e că se lasă la fund o gramadă de gluten şi drojdie de la grâne care la fierberea cu foc direct cam dă o notă de arsură în distilat dar foarte vagă. Data trecută am avut impresia că mi se pare dar lafel se simte... sau poate mă înşel eu, cine ştie...
Totuşi dacă folosiţi pânza de nailon e mai bine să nu stoarceţi cu mâinile, lăsaţi să se scurgă berea singură 24 de ore că iese mai limpede. Eu am mai şi stors că m-am grăbit. Am stors 28 de litri de "bere".
Acum am uitat să fac poză, poza e de data trecută.
39.8KB
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 12 ani |
|
|
Mircea_63
Membru nou
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2
|
|
Rachiu din grau sau alte cereale: completez cu cate ceva ce poate fi util.
Maltul, care poate fi facut din orice fel de cereale incoltite, poate fi uscat si pastrat ca atare. Cel mai bun malt (ca si continut de enzime) este cel din orz.
La fierbere...se macina cerealele, eventual, daca ai chef le cerni de tarate. La fierbere, se adauga faina si se amesteca pana obtii un terci, fierbi ca la mamaliga, pana se ingroasa amidonul (nu prea tare). La racire, cand ajunge la 58 grd C, se adauga maltul (macinat) si se amesteca. Cel putin teoretic ar trebui sa inceapa lichefierea.
Enzimele din malt transforma amidonul in zaharuri. Cam o ora ar trebui sa stea la 55 grd.
Lasat sa se raceasca de la sine. pe la 36 grd se poate adauga drojdia.
N-am zis nimic despre cantitati, ca sa nu zic prostii. Retineti principiul: macinisul de cereale se fierbe pana s-a facut terciul si s-a legat amidonul exact cum procedezi cu budinca. Spre racire se adauga faina de malt, care se amesteca si in cca o ora e gata lichefiat.
Maltul uscat se pastreaza luni in sir, fara probleme. Se macina inainte de folosire.
Spor!
PS Fiertura din secara are randament mai mic, dar e cea mai delicioasa. Filtrarea prin carbune activ schimba mult gustul in bine.
|
|
| pus acum 12 ani |
|
iunicu
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 677
|
|
De acord. Carbunele este magic pentru distilat. Eu tin la cana mea cu filtru de carbune ca la damigeana cu tarie.
_______________________________________
Surprinde-ti ficatul!
Bea niste apa!
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
M-am gandit de multe ori la uscarea maltului in casa dar e cam greu de indeplinit. In primul rand uscarea trebuie facuta in cuptoare timp de o zi, la temperaturi de cel mult 40 sa nu denatureze enzimele. Cand umiditatea granelor scade sub 5% atunci enzimele devin stabile si se poate creste temperatura chiar si la 200 C. Apoi e nevoie de o masinarie care sa rupa radicele si alta, sita care sa cearna maltul de balast... Parca e mai simplu cu malt verde, nu?
In legatura cu puterea diastatica a malturilor, n-as subestima graul, desi orzul se foloseste cu precadere si datorita altor avantaje. Pusesem eu o diagrama pe forum cu puterea diastatica a diferitelor malturi, graul sta chiar foarte bine. Eu am pus 2 kg grau incoltit la 10 de cereale si mi-a zaharificat complet si mi-a si fermentat complet.
Este adevarat ca 55 de grade este temperatura optima pentru zaharificare, temperatura la care beta-amilaza este in apogeul activitatii sale. Dar si aici s-a ales un compromis, o temperatura optima intre beta si alfa amilaza. Ambele rup amidonul, numai ca una (alfa) stie sa le rupa aleatoriu producand dextrine, pe cand cealalta (beta) rupe molecule de glucoza doua cate doua de la capetele lanturilor de polizaharide producand maltoza. Evident ca o pauza de zaharificare la 55 de grade produce mai multa maltoza (zaharuri fermentabile) si dureaza mai mult pana la conversia completa decat o pauza la 65 asa cum se practica in berarit. Eu am incercat odata o pauza lunga la 50 si nu prea s-a intamplat nimic interesant, in schimb cand am urcat la 60 s-a inchis brusc la culoare, s-a fluidizat si a devenit dulce. Deci reactiile au loc mai rapid la temperaturi mai ridicate dar si inceteaza mai repede din cauza denaturarii ireversibile a enzimelor.
Totusi 36 de grade este o temperatura cam mare pentru insamantarea cu drojdie. Sa nu uitam ca fermentatia alcoolica produce energie calorica (parca 22 de kcal pentru fiecare gram de glucoza fermentata? nu mai tin minte exact, nu vreau sa spun prostii, iar cartile sunt la Sine, poate ma corecteaza el
Deci fermentatia alcoolica produce caldura, care daca se adauga la acei 36 de grade, unde ajungem? la uciderea levurilor! In general, temperatura pentru fermentatie trebuie sa fie intre 18 si 24 de grade, cu un optim intre 20 si 22. Peste 24 de grade si drojdia stresata produce mai multe congenerate si "off-flavors", sub 15 si deja incetineste activitatea. Nu zic ca nu sunt si drojdii cu toleranta mare la temperaturi ridicate, asa cum sunt si drojdii care fermenteaza la 4*C, dar fermentatia cerealelor este una violenta, cu producere mare de caldura mai ales la cazile mari unde exista riscul de sistare.
Da, si eu am auzit ca secara e mai delicioasa, nu stiu ce sa zic, n-am incercat.
Totusi as prefera solubilizarea si gelatinizarea amidonului sa o fac calumea, fierband pana se incheaga precum mamaliga. Amidonul nesolubilizat ramane inert in fata enzimelor. Deci ioc zaharificare -> fermentare -> etanol... asta v-o spun dupa ce am atins niste randamente destul de frumoase cu cerealele, cat se poate de aproape de cele teoretice, fara sa folosesc preparate enzimatice tehnice... totul "natural".
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 12 ani |
|
SineNomine
100%
 Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Uscarea maltului ar putea fi facuta in uscatoarele de fructe. Alea au termostat si curent de aer, exact ce trebuie pentru malt.
Eu ma gandeam sa-mi fac un uscator intr-o cutie de dibond in care sa pun tavite de inox si ca unitate de incalzire sa folosesc o aeroterma modificata la putere mai mica si cu termostat pe iesirea aerului cald.
Ideea se poate adapta foarte usor pentru malt. Pe partea de separare a radicelor... nu stiu cum s-ar putea face. 
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Nu stiu cat de spornice sunt acele deshidratoare. Cantitatea de malt uscata probabil ar fi foarte mica.
Iar ca sa iti faci propriul uscator de malt implica niste costuri, apoi costuri pe curentul cu care functioneaza aparatura, timp si efort... toate astea consider ca nu merita atata timp cat gasesti malt la pret rezonabil. Oricum o sa se scumpeasca cerealele, deci nu faci mare afacere cu ele.
Din cate stiu eu nici marile fabrici de bere nu isi mai produc singure maltul.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
N-am avut ce face si m-am apucat de alta rachie din faina.
Adevarul ca m-am chinuit ceva timp sa tin spuma inauntru.
Schema de plamadire a fost in felul urmator:
10 kg faina cu 2 kg grau incoltit macinat si 25 litri apa, am framantat turnand apa putin cate putin, reusind in final sa aduc compozitia la o consistenta fluida si omogena. Am pornit focul cu ochiurile la minim invartind continuu (aici ar fi mers steam injection... data viitoare). Am amestecat continuu cu spatula pana a ajuns la 63 de grade apoi am pus capacul si am lasat asa.
Timpul de incalzire a fost atat de lung incat a avut timp sa treaca prin toate temperaturile optime ale tuturor enzimelor din malt. Foarte importanta a fost pauza la 50 pentru descompunerea glutenului. Graul prin natura sa contine foarte mult gluten.
Cand a scazut sub 55 am luat 2 litri de decoct, am amestecat cu 2 litri de apa si am preparat un starter cu un cubulet de drojdie de bere proaspata. In timp ce decoctul s-a racit, starterul a inceput sa fermenteze energic.
A doua zi s-a racit. Am turnat inca 1 kg grau incoltit, inca 5 litri de apa si starterul, in total 43 de litri... abia peste vreo 3-4 ore a inceput chinul, cand plamada a inceput sa spumege si sa dea pe afara. A trebuit sa stau acasa sa am grija sa nu curga aia, bine ca intre timp m-am ocupat si de distilarea a doua la rachiul din orez, deci nu am pierdut timpul. Oricum, nu as mai repeta figura, faina spumega foarte rau. Tin minte ca si anul trecut am facut dar nu mi-a spumegat asa. Nu mai tin minte cum am facut, trebuia sa notez
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Densitatea finala... a fermentat destul de bine. Duminica poate imi fac timp sa o distilez. La miros si gust pare lipsita de orice aroma, cred ca faina merge excelent pentru alcoale neutre.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Caberlot
Moderator
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2391
|
|
Mircea_63 ... zicea ca daca ai chef poti sa si cerni macinatura ==> ca tarita nu are amidon, adica nici zaharuri ... ... oricum nu prea multe zaharuri...
... acum Samogon ... zice ca faina pare sa aiba gust si miros neutru ==>> si ca probabil va da bine la alcoale neutre 
in cazul asta sunt f.f. curios ce da la final ... samogoane sa ne spui daca iti mentii afirmatiile ...
... nu de alta ... dar putem face treaba si invers ...
zahar+drojdii +ceva taritze ... parca am si vazut pe undeva o reteta in sensul asta ...
COMPLETARE ... am cautat pe net ... cred ca am mai trimis asta ... ...
Timp de preparare:
10 ore (complexitate redusa)
Ingrediente:
Pentru 10 litri:
* 60 l apa
* 10 kg zahar
* 5 kg garu
* 1 kg porumb
* 1 lingurita ferment (drojdie)
* 50-100 boabe cafea proaspata
Mod de preparare:
Whisky este un pic cam pretentios spus, de fapt este o bautura spirtoasa preparata in casa, dar care la gust seamana foarte mult cu un whisky de calitate. Reteta aceasta am folosit-o pe vremea cand locuiam la bloc iar la alimentara din colt gaseam numai posirci. Pe vremea aceea nu era ca acum, sa gasesti bauturi de calitate peste, doar bani sa ai. Dar pe atunci am preparat-0 de cateva ori si am avut numai cuvinte de lauda din partea cunoscatorilor. Pana acum nu am avut curaj sa o postez undeva, dar trebuia sa vina si acel moment candva. Si a venit azi.
Puneti intr-un butoi de ~100 de litri vreo 10-20 litri de apa calduta si zaharul, apoi amestecati pana se dizolva zaharul. Completati cu restul de apa si adaugati graul si porumbul. Pentru ferment puteti folosi drojdie, dar eu, dupa cateva incercari am renuntat pentru ca produsul avea gust de drojdie si am preparat singur fermentul. Puneam intr-o cescuta ceva fructe cu putin zahar si lasam la caldura pana incepea fermentatia, apoi turnam totul in butoi. Astupati butoiul nu prea tare si verificati din cand in cand sa vedeti daca a inceput fermentatia. Daca nu, mai preparati ferment. Cand incepe fermentatia astupati bine butoiul si lasati-l sa fermenteze cel putin doua saptamani, depinde cat este de cald. Fermentatia trebuie sa fie anaeroba, nu e ca la vin.
Vara fermenteaza mai repede. Dupa 2 saptamani ascultati butoiul ca sa va dati seama daca mai fermenteaza. Dupa cel mult 3 saptamani trebuie sa fie gata fermentatia. Ca sa va dati seama daca este bine, desfaceti butoiul, lichidul nu trebuie sa aiba clabuci si gustati putin. Daca este acrisor, inseamna ca a fermentat destul.
Distilarea: i-am spus "de apartament" pentru ca am folosit o instalatie care poate fi folosita oriunde, doar sa o puneti pe aragaz si sa aveti in apropiere o sursa de apa (chiuveta). Trebuie sa aveti o oala sub presiune de cel putin 8 litri si o serpentina confectionata dintr-o teava sau o bara de cupru. Pe mine m-a ajutat un prieten care mi-a facut serpentina la cald. M-a costat un litru de bautura, dar s-a meritat. La oala sub presiune desfaceti surubul de deasupra cu supapa si faceti legatura intre capacul oalei sub presiune si serpentina cu un furtun. Aveti grija sa fie cat mai etans, eventual strangeti bine cu sarma. Eu am pus serpentina intr-un vas de plastic pe care il puneam in chiuveta. Jos am dat o gaura pe unde am scos al doilea furtun, de la baza serpentinei, pe care l-am pus intr-o sticla.
Puneti in oala sub presiune 6 litri de maglavais (asa ii spun eu), inchideti oala si umpleti vasul serpentinei cu apa. Daca nu aveti un vas de plastic, puteti folosi o oala mai mare, in care serpentina sa stea in apa. Oala sub presiune o puneti pe ochiul mic al aragazului si dati focul mare timp de 5 minute. Dupa cele 5 minute dati focul mic, aproape de minim si asteptati. In aproximativ o ora veti auzi ceva zgomote in furtun iar in sticla de jos trebuie sa iasa bautura. Aveti grija sa aruncati primii ~50 ml, pentru ca prima data se distileaza alcoolul metilic, care este toxic, apoi se va distila alcoolul etilic. Bautura care iese trebuie sa fie limpede, limpede.
Dintr-o oala veti obtine ~ 1 litru. Sa nu opriti focul, mai scoateti inca ~600 ml, care vor mai avea un pic de tarie si un gust bun. Procedati la fel pana terminati butoiul. Veti obtine 10 litri de bautura buna si destul de tare, de aproximativ 40 de grade. Cei 6 litri care au ramas dupa ce ati scos 10 litri ii mai puneti o data in oala si mai obtineti inca cel putin 1 litru destul de tare. Ideal ar fi sa puneti bautura in butoaie de dud si sa le lasati sa stea mai mult timp.
Dar un efect asemanator si un gust placut veti obtine daca puneti 10-15 boabe de cafea proaspata pentru fiecare litru.
Dupa cateva zile bautura va prinde culoare si o puteti pune in sticle sau o lasati in damigeana, cum doriti. Cu cat lasati cafeaua sa stea mai mult, cu atat veti obtine o bautura frumos colorata si foarte aromata. Si nu uitati: sa o consumati cu masura, sa nu exagerati.
1 video (vezi toate retetele video), 6 fotografii
_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| pus acum 12 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Mda, s-a poluat si forumul nostru cu retete de alcool din zahar cu aroma de grane.
Reteta asta trebuie trecuta intr-un topic nou, cu numele "Retete ciudate".
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Stiu reteta Caberlot, ai mai pus-o.
Zaharul tos nu imi place ca fermenteaza greu si trebuie sa pui o carca de drojdie.
Pe mine ma mira ca si cei de pe HD promoveaza astfel de retete. Acolo foarte rar gasesti o reteta all-grain, adica numai cu grane. Cei mai multi pun un sac de grane si unul de zahar... mi se pare aiurea.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 12 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Visinata mea are alcool din cereale distilat de doua ori. Visinata este un lichior de fructe macerate in alcool.
Cand voi vrea sa fac alcool din zahar, voi face alcool din zahar si ii voi spune exact asa: alcool din zahar.
Daca fac alcool din melasa de trestie de zahar, ii voi spune rom.
Dar in niciun caz nu poti spune whisky unui alcool din zahar, aromat cu grau si boabe de cafea. De fapt, nu poti numi in niciun fel asa ceva pentru ca nici nu ar trebui sa existe.
Eu m-am apucat de distilare ca sa nu mai fiu nevoit sa beau alcoalele din comert sau cumparate de pe la diversi oameni care habar nu au fractiunile distilatului, dar iti vand tuica ca fiind cea mai buna si curata bautura. Reteta pusa mai sus nu face decat sa incurajeze falsurile.
Cine vrea sa bea whisky are pe acest forum mai multe retete bune, nu facaturi din zahar si boabe de cafea.
Haideti sa promovam bauturile facute in spiritul lor, nu tentative de falsuri cu pretentii.
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Sa revenim la lucruri interesante...
Azi am distilat plamada din faina direct pe flacara... nu s-a ars!
E adevarat ca era si foarte fluida, precum laptele. Am amestecat din cand in cand pana a ajuns la fierbere, cam odata la 5 minute. Cand a inceput sa fiarba am sigilat tot cu pasta de faina. Observ ca se aplica mai usor pasta de faina cand e o consistenta mai moale asa, nu cum e coca... cam cum ar fi pasta de dinti sa zic. Ea oricum se intareste la caldura se face piatra si etanseaza foarte bine.
Impresii legate de tuica din faina ce sa zic... din 10 kg faina + 3 kg malt mi-a iesit alcool cam 9 litri la 40% la prima distilare. Ar fi iesit mai mult, am facut o gresala in timpul distilarii, am plecat de acasa si s-a oprit pompa... un litru s-a cam evaporat. Cand m-am intors, mirosea a tuica de la poarta si casa era plina de aburi de alcool. Nu mai fac prostia asta.
Ca si gust e chiar gustoasa, unpic dulce parca. O mai distilez odata maine, cu coloana.
La culoare e limpede cristal pana vin cozile alea tarzii, cand apare si uleiul mirositor.
Ca experienta mi se pare foarte interesant, as mai face din faina... sau nu din faina, poate din arpacas. Se macina mult mai usor decat graul iar la plamadire vreau sa incerc cu steam injection 
ps: vreau sa pun poze dar sunt ceva probleme cu Photobucket si nu mi se incarca galeria. Alta modalitate de postare poze de pe "placinta" nu mai exista. La voi merge photobucket?
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 12 ani |
|
razvanilie
20%
 Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 80
|
|
Caberlot, de unde zici ca procuri drojdii turbo ?
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Insistam sa NU stergeti posturile pentru ca se pierde firul discutiei ! 
Rugam adminul sa ia masuri in privinta asta... blocarea posibilitatii de a sterge sau modifica.
Rugamintea ar fi sa fiti atenti INAINTE de a posta, pentru a nu avea ce sa ascundeti apoi... precum pisica care ingroapa kktul.
Caberlot e de pe alt continent, nu stiu cu ce te-ar ajuta, Razvane. Vezi ca e un baiat pe fabrica-de-bere care se ocupa cu comercializari de astea. Are si turbo. Deasemenea, pe Brouwland gasesti tot ce vrei.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
In prim plan, tuica de faina... e cu tot cu frunte, mijloc, coada. In spate sunt niste damigene cu cidru de mere.
39.5KB
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 12 ani |
|
iunicu
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 677
|
|
Nu e cam tulbure?
_______________________________________
Surprinde-ti ficatul!
Bea niste apa!
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
S-a tulburat tarziu detot, eu am lasat sa curga pana a epuizat tot alcoolul. Germenii de grau fac sa se tulbure prin continutul de grasime. Dar voi redistila si nu este o problema.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 12 ani |
|
|
virgil
10%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 10
|
|
M-am uitat la reteta cu griul incoltit si este mai complicat.Eu fac alcolul mai simplu din tarite de griu si iese foarte bun.La 2 zile dupa ce ai facut compozitia daca inchizi ochii si mirosi in butoi zici ca este must.Coaja de griu ii da un miros aparte la fermentare.Am facut multe lichioruri dupa net din acest alcol si este foarte bun.Eu fac de mult si sint foarte multumit.
|
|
| pus acum 12 ani |
|
iunicu
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 677
|
|
Innteresanta abordarea ta. Berea din grane pentru distilare se face cu cerealele integrale.
Ce gust, ce parfum are distilatul?
_______________________________________
Surprinde-ti ficatul!
Bea niste apa!
|
|
| pus acum 12 ani |
|
|
virgil
10%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 10
|
|
distilatul din tarite de griu are gust de votca dar merge excelent si la lichioruri,mai ales la crema lichior de ciocolata si la multe altele. daca te intereseaza iti dau reteta.
|
|
| pus acum 12 ani |
|
iunicu
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 677
|
|
Pune reteta pe forum pentru toata lumea.
Deschide un topic nou la bauturi distilate cu reteta ta.
_______________________________________
Surprinde-ti ficatul!
Bea niste apa!
|
|
| pus acum 12 ani |
|
|
virgil
10%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 10
|
|
sa nu faci distilat din cartofi,incearca din tarite de griu sa vezi ce bun este.Eu fac de foarte mult timp si sint multumit. Cu 1.5kg de tarite.drojdie de bere si zahar iese 4-5 kg de alcol la 60/70 de grade.Anul acesta am incercat ceva nou pentru mine.Din struguri albi ceasla am facut coniac dar trebuie sa il pun la invechit la butoi si nu am deocamdata.Am facut 10 litri.La a doua distilare a iesit foarte bun.Anul viitor o sa fiu pregatit.
|
|
| pus acum 12 ani |
|
|
virgil
10%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 10
|
|
Alcol din tarite de griu.Pentru o cantitate mai mica, pentru la bloc este asa; la 22l de apa se pune 1.2kg tarite,drojdie de bere cit 3 nuci si 6 kg de zahar.Fermentatia dureaza vreo 7 zile la temperatura de 20/30 de grade vara sau intr-o camera incalzita.Zaharul trebuie amestecat bine cu apa si apoi se pune si taritele cu drojdia.Taritele sint usoare si va fi o punga de tarite.Inainte puneam mai putin zahar dar de vreo 7 ani zaharul este mai slab calitativ.Acest alcol merge la multe lichioruri si este excelent.Succes.
|
|
| pus acum 12 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Duminica am redistilat alcoolul ala din faina de grau, pe reseu, am fost destul de multumit de cum a mers. Am scos 4 litri alcool la 92% pe reseu de 300W. Reseul e destul de slabut, a trebuit sa invelesc cazanul in cartoane si paturi ca sa mentina caldura cat mai bine. Eu cred ca 2000 de watts ar fi suficient pentru incalzirea unui cazan de 30-40 litri apoi pentru a fierbe sunt suficienti 500w.
Trebuie sa iau un reseu de 2000W si sa ii pun un reductor de tensiune pe fir... m-a invatat Iunicu minitehnicus, el e priceput la toate
Ca gust e placut alcoolul asta din faina de grau, foarte apropiat de vodca. Acum am pus cu niste suc de portocale si curge foarte bine pe gat.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 11 ani |
|
iunicu
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 677
|
|
Variator tensiune, reductorul de tensiune este alta mancare de peste.
Asta iti trebuie pentru un resou de 2kw
_______________________________________
Surprinde-ti ficatul!
Bea niste apa!
|
|
| pus acum 11 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Ar trebui un regulator mai mare. Nu este bine sa-l folosesti la puterea nominala.
Cel mai bine este ca reglajul sa se faca in curent nu in tensiune.
Daca gasesc pe undeva voi pune un link.
Ai grija la legaturi! La 2 kw nu prea ai voie sa faci greseli.
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
|
|
| pus acum 11 ani |
|
iunicu
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 677
|
|
Stai linistit ca Samagon senior e mester in electronica.
_______________________________________
Surprinde-ti ficatul!
Bea niste apa!
|
|
| pus acum 11 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Ma gandeam acum, unde s-o mai postez si p-asta?
Hai tot aici sa mai inviorez si subiectul asta.
Am gasit faina de grau la oferta cu 1,5 lei / kg si cum am o placere sa fac alcool din to ce gasesc, in special grane, am si luat 10 kg + 5 kg grau pentru incoltit.
De data asta am vrut sa incerc ceva nou: malt verde de grau in doua stadii de germinare. Astfel incat pe 11 martie am pus 1 kg grau la inmuiat in apa iar pe 12 l-am lasat la incoltit.
Dupa atatea cate am scris despre incoltire (si credeam ca am zis cam tot ce este necesar) mi-am adus aminte ca un amanunt l-am omis si anume ca in faza de "respiratie", cand granele se lasa sa se scurga de apa, scurgerea trebuie sa fie completa (vedeti de ce recomand sacul suspendat), ca daca granele de la fund stau pe o balta de apa atrag bacteriile de putrefactie, ceea ce sigur va influenta negativ gustul rachiei. Acum sper ca am lamurit-o si p-asta ca sa nu rasara cumva vre-un incepator cu "eu am pus la incoltit si s-a imputit orzul, secara, graul..." sau ce o mai fi pus el acolo.
Pe 16 si respectiv 17 martie am facut acelasi lucru cu restul de 4 kg grau. Ati inteles de ce, nu? Ca in ziua macinarii sa am grau in doua stadii de germinare. Lucrurile s-au intamplat exact dupa plan. Pe 20 am macinat tot graul. Prima parte avea 8 zile de incoltire iar a doua, 3 zile. Boabele incoltite primele aveau acrospirul cam de doua ori lungimea bobului, cârlionțate si cu nuanta verde la varf. Pun imediat o poza...
Restul granelor, 4 kg, au fost incoltite normal, cu coltul maxim cat bobul. Metoda imi ofera cel putin doua avantaje:
1. Am la plamadire malt verde supra-modificat, care din cate am citit si am inteles (sper corect), are mai multe enzime in stare activa, in special limit dextrinaza care descompune dextrinele de la ramificatiile lanturilor de amilopectina, ajutand fermentabilitatea si crescand randamentul in alcool.
2. Stiind faptul ca un stadiu prea avansat de incoltire consuma amidon din boabe am preferat sa limitez cantitatea de malt supra-modificata la doar 20% din cantitatea de malt.
3. Boabele incoltite mai putin sunt mai usor de macinat. Curg mai repede in melcul de la masina si nu se mai blocheaza la panie. Deci ma chinui mai putin cu macinatul.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Si la plamadire am ales sa incerc ceva nou: plamadirea in mai putina apa decat de obicei. Am pus 30 de litri pentru 15 kg grane (10 faina + 5 malt verde) si am lucrat cu schema de plamadire cu temperaturi in crestere cu o pauza la 40, una la 52 si zaharificarea la 64. Maltul incoltit primul (ala care avea 8 zile) l-am adaugat cate putin la toate temperaturile la care am facut pauze + ultima pauza dupa racire la 35 degrade.
Oala de 50 de litri era aproape plina cu decoct zaharificat, dulce si lipicios. Am cantarit un litru nestrecurat, avea greutatea 1105 grame pe litru. Stiu ca nu e precis ca era nestrecurat dar orientativ am zis... ar fi insemnat 277 g zaharuri pe litru. Am pus in doua recipiente si am mai turnat apa pana ce densitatea a ajuns la 1070 (adica 182 g zaharuri / litru).
Am pus drojdie "Grain Whisky"de la Sinenomine, fara sa mai prepar maiaua de inmultire ca nu aveam timp, asa ca am pus cantitatea pentru 60 litri plamada cu densitate ridicata, adica vreo 50 de grame.
21 martie a fost prima zi de fermentatie. Nu a spumat aproape deloc, ceea ce m-a si mirat. Fermentatia decurge normal inca si acum, cu perna de CO2 sub crusta. Nu fermenteaza violent si nu mirose absolut deloc. E a doua oara cand folosesc si nu remarc niciun miros urat cum zicea Sinenomine. Sine, eu zic sa-i mai dai o sansa drojdiei asteia, mie mi-a placut foarte mult cum a decurs la mine.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Am ales sa fac plamadirea in apa mai putina, de ce? Ca sa am loc in oala sa plamadesc cat mai multe grane. Dup-aia am completat cu apa ca sa diluez zaharurile, sa fac traiul mai usor levurilor.
Decoctul desi concentrat (2 la 1 apa cu grane), nu parea gros datorita faptului ca faina nu necesita solubilizare prin fierbere. De asta am putut face schema de plamadire cu temperaturi in crestere. Un decoct gros (2 la 1) se potriveste bine la all-malt. Dar n-as incerca acelasi lucru cu malaiul. Acolo trebuie solubilizare prin fierbere si trebuie apa destula sa aiba amidonul in ce sa se solubilizeze... cred ca o sa raman fan all-malt.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Caberlot a scris:
... SAM ...
... de ce ii spui la faina+maltz = all maltz
... interesant experimentul sunt curios daca ... ai modificari de randament
|
Nu i-am spus all-malt la reteta asta. De ce ai inteles asa?
Am zis ca imi place sa plamadesc all-malt, adica doar malt, total separat de reteta asta si fara nicio legatura. Poate singura asemanare ar fi usurinta la plamadire si schema cu temperaturi in crestere.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Ieri am pus la distilare cand greutatea pe litru era 1018 g. Nu scazuse deloc dupa o zi, asa ca n-aveam de ce sa mai astept. Am fost nemultumit de atenuatie. 1.018 densitatea finala inseamna 45 g zaharuri / litru... real ar veni putin mai mult ca alcoolul trage in jos densitatea (discutiile care le-am avut cu Caberlot, Sinenomine, Pazucu). Sa spunem 50 g/L, la 60 de litri inseamna 3 kg zaharuri pierdute. Pai cat alcool iesea din 3 kile de zaharuri? 3 litri la 40%... Nu e bine, nu e bine deloc! Nu inteleg ce se intampla, de ce nu mai merge treaba ca inainte??
Am distilat ieri 14,5 litri la 29% cu instalatia simpla. Azi am facut lamurirea (a doua distilare) cu coloana si m-am oprit cu mijlocul la 3,45 litri la 87%. Fruntea a fost 120 ml iar cozile le-am distilat inca o data, avand grija sa opresc cel de-al doilea mijloc ma devreme. La distilarea cozilor separ iarasi fruntea (primele picaturi) si opresc mijlocul cam la jumatatea "traseului". Vreau sa va zic ca intotdeauna mi-a iesit 1-2 sticle de vodca foarte curata la gust din cozile redistilate in coloana.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Am mai pus de niste alcool din faina. 30 kg faina grau cu 6 kg grau incoltit care au facut cam 130 litri plamada.
Am facut 3 plamezi in doua zile. La fiecare plamadire am pus 10 kg faina cu 2 kg grau incoltit.
Schema de plamadire a fost ca la all-malt, cu temperaturi in crestere.
Am preferat sa incalzesc apa (30 de litri) pana la 65 de grade apoi sa adaug faina si maltul. Am omogenizat cu bormasina. Temperatura s-a stabilizat pe la 50 de grade lasand o pauza pentru proteaza, apoi am incalzit AMESTECAND CONTINUU pana a ajuns la 65 de grade. Se prinde putin oricat de bine ai amesteca.
Am facut pauza de zaharificare o ora apoi am racit cu oala de apa rece pana sub 55 de grade si am pus o lingurita de gluco-amilaza de la Marinica la 43 litri decoct si am agitat cu bormasina.
Am lasat jumatate de ora pentru actiunea gluco-amilazei apoi am continuat racirea cu oala cu apa rece. Racirea a durat cam doua ore pana la 30 de grade. Sub 30 de grade scade foarte greu si n-am avut nici multa gheata pregatita.
Mustul dupa zaharificare avea 21 grade brix sau 1.087 grame pe litru densitate.
Am insamantat cu 7 grame de drojdie de la Marinica pentru 45 litri plamada. La urmatoarele plamezi nu am mai adaugat drojdie ci am turnat peste plamada care deja fermenta. A spumat decent, nu a dat pe afara.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
In doua zile a fermentat tot pana la 0. De la glucoamilaza si de la drojdia lui Marinica. Dar daca ar fi sa fac o recenzie a drojdiei as zice ca nu prea e pentru noi, bautorii casnici, ci mai mult pentru industrie si probabil alcool tehnic. Ea fermenteaza foarte repede, este foarte rezistenta dar gustul greu de indepartat chiar si prin coloane, distilari multiple si carbon. Cu toate astea am facut un mijloc de distilat destul de neutru pe care l-am putut pune la visinata. Din restul, capete si cozi, a trebuit sa tai cam mult. Am avut multe luni cozi tinute pe carbuni si foarte greu s-au dus cainii plouati.
Da, fermenteaza la tarie mare, rezista la temperaturi extreme, fermenteaza repede ca nebuna. E pentru productie, nu pentru o tuica de casa.
Faina a fost din magazin, "faina alba de grau". I-am cam speriat la case cand au vazut 30 de kg dar n-am avut ce face.
Enzimele, da, sunt bune. Cresc randamentul chiar si cu 25% la plamezile din cereale si/sau malt.
Dar sunt si cereale care par sa n-aiba nevoie de vreo glucoamilaza. Orezul meu, plamadit doar cu grau incoltit, si-a coborat densitatea finala la 0.998 . Si ar mai fi coborat dar l-am tras la sticle sa faca carbonatare. Nu mereu e nevoie de glucoamilaza
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 9 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Da, calculasem atunci randamentul la 420 litri alcool absolut la tona de faina. Am zis "uite ca se poate", dar doar cu enzime. Fara enzime eram undeva intre 270 si 330.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 9 ani |
|
|
doru
10%
Inregistrat: acum 3 ani
Postari: 20
|
|
Nu fac reclama. Doar ma laud Am procedat la macinarea fina a secarei, am folosit in loc de drojdie de panificatie ( Pakmaya uscata), drojdie de vin uscata.
La distilare am amestecat pana la 70 grade apoi am pus capacul.
Rezultatul: la 100 kg plamada am obtinut cu 20 litri alcool brut mai mult decat atunci cand cerealele nu erau macinate marunt si cand ma chinuiam sa storc plamada.
Singura nemultumire este ca atunci cand am folosit drojdia de panificatie mirosul era mai placut,
Multumesc maestrului Samagon pentru ideea in legatura cu amestecarea plamezii.
|
|
| pus acum 3 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Sunt mandru ca sfaturile noastre au ajutat. Meritul este al tuturor celor activi aici. Eu doar incerc sa contribui cu cat pot la colectia de informatii. Pana la maiestrie mai am de urcat.
Nici la mine nu se arde in ciuda faptului ca distilez plamezi din malai si scade uneori volumul de lichid din cazan cam cu o treime. Fundul cazanului este doar o tabla subtire. Probabil ca ajuta foarte mult curentii din timpul fierberii.
Pe celalalt cazan l-am stricat. Nu ca l-am ars distiland arpacas, ci ca am incercat sa dizolv arsura cu detartrant. S-a dizolvat cu tot cu smalt. Daca aveam rabdare sa actioneze soda caustica cateva zile, iesea ca nou, dar eram prea curios de rezultat. Asa ca sunt un shef in boacane si traznai.
Nu v-am zis... am facut o garnitura pt cazanul de 100l din carton infasurat in banda de teflon. Am suflat in gaura capacului si iese aer, asa ca experimentul n-a mers. Cateodata ma simt parca as fi blestemat sa nu scap de coca. Bine ca macar acum am cerc sa ma apuc de hula hoop.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 3 ani |
|
|
doru
10%
Inregistrat: acum 3 ani
Postari: 20
|
|
Macinarea am facut-o un pic mai mica decat crupele care se dau la pasari.
Utilajul este unul de inox din Ungaria. Se curata brici.
Uite asa incepe sa iti placa munca cu cerealele.
|
|
| pus acum 3 ani |
|
|
doru
10%
Inregistrat: acum 3 ani
Postari: 20
|
|
Cam asa arata secara.
66KB
|
|
| pus acum 3 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Foarte interesant, Cab, tine-ne la curent cu ultrasunetele!
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 3 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Inseamna ca 16 ore echivaleaza cu 18 ani. 
Dar ideea e sa participe si lemnul la maturare. Uleiuri nu stiu daca are. Doar sa nu pui lemn de rasinoase. Eu as incerca sa-l vibrez si cu lemn. Incercarea moarte n-are. Sinenomine stia cum se trateaza lemnul inainte sa iasa taninii din el (udare si uscare de multe ori). Mai multe nu stiu ca n-am mai fost interesat in ultima perioada decat de neutre.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 3 ani |
|
|
doru
10%
Inregistrat: acum 3 ani
Postari: 20
|
|
Hi Caberlot
Am calculat la 100 kg de secara. Asta inseamna aproximativ 320 litri plamada, De aici ies aproximativ
35 litri alcool triplu distilat. Cei 20 litri de care am scris era diferenta de alcool brut intre ce obtineam din secara nemacinata si cea macinata asa cum apare in foto. Rezultatul se datoreaza si maestrului Samagon care mi-a dat sfaturi foarte utile.Vreau sa spun ca m-am apropiat de ceea ce scriu specialistii in cursuri adica de cantitatea de 37 litri alcool de 95 la 100 kg secara.
|
|
| pus acum 3 ani |
|
licap
30%
 Din: Nürnberg
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 136
|
|
Salutare Caberlot. Fă-ți o pomană și pune un bild cu aparatul ăla cu ultrasunete, să știu și io ce să caut. Mă uit ca curca-n lemne pe Gogu și nu găsesc numa de alea de alungat câinii...
|
|
| pus acum 3 ani |
|
|
doru
10%
Inregistrat: acum 3 ani
Postari: 20
|
|
Cam asa arata o instalatie serioasa de extraxtie cu ultrasunete
36.7KB
|
|
| pus acum 3 ani |
|
|
doru
10%
Inregistrat: acum 3 ani
Postari: 20
|
|
Inatalatie ultrasunete
9.8KB
|
|
| pus acum 3 ani |
|
licap
30%
Din: Nürnberg
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 136
|
|
Caberloate, nu te supăra pe mine da cred că ar trebui să guști o dată la 2 săptămâni din produsul ăla pe care l-ai pus la învechit, și să notezi impresiile pe hârtie. Așa ca un cercetător adevărat...
Tare-s curios de treaba asta cu ultrasunetele...
|
|
| pus acum 3 ani |
|
licap
30%
Din: Nürnberg
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 136
|
|
Păi dacă tu zici că-i bună investiția o să cumpăr și eu unu de 3 l. Despre butoi, am altă părere. Sunt adeptul damigenei 10-20 l, de sticlă + așchii . Cu toate că am paradit una de 50 l plină de jumătate cu vișinată. Era să mor de supărare...
|
|
| pus acum 3 ani |
|
licap
30%
Din: Nürnberg
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 136
|
|
Părerea mea, și e doar o părere, este că butoiul este peste damigeană de sticlă doar la prima umplere. Apoi cade pe locul doi. Doar dacă nu rindeluiești iar doagele apoi îl arzi cu flacăra apoi mai pun un vin dulce, etc.
Dacă faci bine așchiile - cu damigeana nu dai greș niciodată. Părerea mea este că-i perfectă pentru alcool.
Nu știu dacă are vreun efect benefic asupra distilatului pierderea de apă sau alcool din butoi.
Numa bine...
|
|
| pus acum 3 ani |
|
… ca asa mia explicat si cu acrospirul = cu o poza 
ramane sa clarificam maine daca efectul se mentine 
