Samogon
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
Lemnul este alcătuit în cea mai mare parte din celuloză, hemiceluloză şi lignină, la care se adaugă tanini şi cantităţi mici de uleiuri (uleiuri, grăsimi şi ceara). Spre deosebire de alte specii de pomi cum ar fi pinul care conţine răşini, stejarul este un lemn pur. Stejarul este preferat la confecţionarea butoaielor datorită compoziţiei sale chimice, dar şi a proprietăţilor fizice ce conferă rezistenţă.
Când vorbim de influenţa lemnului de stejar asupra vinului sau băuturilor distilate în timpul maturării, trebuie să amintim că butoaiele, aşchiile sau alte recipiente din lemn de stejar destinate maturării, defapt nu sunt lemn ca atare, ci lemn care a fost tratat termic. Tratarea termică constă în prăjire şi ardere. Vom explora influenţa fiecărui component în parte...
35.8KB
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 12 ani
Samogon
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
Celuloza
Celuloza este cel mai abundent polimer natural de pe pământ şi se prezintă sub forma unor lanţuri lineare de molecule de glucoză. Celuloza nu joacă niciun rol în procesul de maturare. Exista însă unele evidenţe că ea poate avea un rol în activitatea bacteriilor la maturarea vinului, dar nu şi la maturarea whisky-ului. Această viziune sugerează că perechile de glucoză se pot desprinde rezultând celobioza. Celobioza poate fi un nutrient pentru drojdia Brettanomyces în cazul vinului.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 12 ani
Samogon
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
Hemiceluloza
Hemiceluloza este un polimer bidimensional ce conţine mai multe zaharuri simple. În timp ce celuloza conţine doar glucoză, hemiceluloza poate fi descompusă în mai multe zaharuri simple. Acestea includ glucoza, xiloza, manoza, ramnoza, arabinoza şi galactoza. Hemiceluloza este mai puţin abundentă şi mai puţin stabilă. Odată cu arderea ea se descompune în zaharuri iar mai târziu în produşi ai caramelizării. Acest proces al prăjirii şi arderii lemnului de stejar este extrem de complex şi de o mare importanţă în dezvoltarea aromelor prăjirii. Descompunerea hemicelulozei prin căldură începe pe la 140*C şi devine exotermică, adică procesul eliberează căldură la temperaturi de peste 225*C. Prăjirea produce furfural, hidroximetil furfural, maltol, cicloten şi o serie de alţi produşi de condensare ai zahărului care dau culoarea brună a caramelului. Se produce de asemenea acid acetic şi alcool metilic. Astfel, descompunerea hemicelulozei produce zaharuri din lemn care dau corp produsului maturat, arome de prăjire şi culoare. Cu excepţia furfuralului, aceşti compuşi conţin zahăr ars dulce şi arome de caramel. În plus, există numeroşi alti compuşi eliberaţi în timpul prăjirii care dau caracteristici similare.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 12 ani
Samogon
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
Lignina
Lignina este un polimer tridimensional. Printre cele mai abundente materiale naturale de pe pământ, este şi cel mai puţin cunoscută. Totuşi se stie că lignina stejarului (lignină de lemn tare) conţine două structuri: guaiacil şi siringil. În băuturile învechite aceste două structuri dau naştere altor două grupuri de compuşi. Acestea sunt coniferaldehide, vanilină şi acid vanilic într-un grup din structura guaiacilului şi sinapaldehida, siringaldehida şi acidul siringic din structura siringilului. Din toţi aceşti compuşi, vanilina este cea mai semnificativă. Dar când se aplică şi mai multă căldură, lignina se poate descompune în structuri mai simple - vapori de fenoli volatili. Aceştia sunt responsabili pentru aroma afumată şi este deseori întâlnită după maturarea în butoi.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 12 ani
Samogon
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
Taninii stejarului
Taninii stejarului sunt cei mai puţin înţeleşi din chimia lemnului, deşi s-au făcut ceva progrese în ultimii ani. Pentru mare parte din studiile secolului 20 a fost o stagnare ştiinţifică, în principal datorită complexităţii taninilor şi deoarece nu există niciun folos major. În vremuri mai vechi taninii din plante au avut un rol mai important în societate deoarece ei erau folosiţi pentru tăbăcirea pielii şi la cerneală.
Taninii sunt descrişi ca hidrolizabili deoarece ei pot fi descompuşi în părţi mai simple în prezenţa apei şi acidităţii, spre deosebire de taninii strugurilor care sunt condensaţi şi mai puţin distructibili. Taninii stejarului sunt formaţi în pomul ce se află în creştere în scopul stocării hranei. În stejar, aceşti compuşi sunt numiţi elagitanini. Elagitaninii sunt formaţi când glucoza se combină cu acidul elagic şi câteodată cu acidul galic. Compuşii rezultaţi sunt astringenţi şi amari. Este o parte majoră a procesului de preparare şi prăjire (sau ardere) pentru a descompune taninii şi a-i face mai acceptabili. În acelaşi timp ei joacă un rol esential în maturare prin permiterea oxidării şi crearea unui parfum delicat spirtoaselor. Trei etape sunt implicate în acest mecanism. Primele două sunt comune şi la vinuri şi la spirtoase. Al treilea este limitat doar la spirtoase.
În primele din aceste etape, taninii lemnului reacţionează cu oxigenul în prezenţa unui metal tranzitoriu - de exemplu fierul, cuprul sau manganul - pentru a elibera oxigen activat care poate fi reprezentat de peroxidul de hidrogen. În etapa 2 oxigenul activat este capabil să oxideze alcoolul în acetaldehidă. În cea de a treia etapă mai mult alcool se combimă cu acetaldehida din etapa 2 şi crează un nou compus în băutură. Acesta este dietil acetal, deseori denumit doar acetal. Acest compus are o puternică influenţă eterică asupra produsului dându-i delicateţe şi o notă de top. Fără aceste etape de maturare, distilatul este mat şi plat. La vinuri există o competiţie intensă pentru acetaldehida din etapa 2, astfel puţin dietil acetal este format. Taninii sunt relativ uşor de descompus în timpul tratării şi prăjirii.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 12 ani
Samogon
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
Lactonele stejarului
Lactonele stejarului se produc la cel mai înalt nivel în bourbon. Nivelele în această băutură pot atinge 10 părţi pe milion comparativ cu nivelele care sunt de obicei mult sub 2 în alte băuturi. Lactonele stejarului posedă un puternic caracter lemnos şi contribuie la gustul şi aroma unică a bourbonului. Deşi ele se află în toate lemnele de stejar pentru dogărie, izomerul cis se găseşte în cantităţi mai mari în stejarul american alb comparativ cu alte specii. Izomerul cis are un caracter mai intens ca cel trans şi influenţează toate băuturile în care sunt maturate - şi câteodată folosit - stejarul american. Aceste două componente provin din cantităti mici de lipide - uleiuri, grăsimi, ceară - în stejar şi cresc dramatic în timpul tratării şi prăjirii. Ei pot deasemenea să scadă în timpul prăjirii.
În general ambii izomeri sunt descrişi ca lemnoşi şi semănători nucii de cocos cu versiunea cis mult mai intensă. Izomerul cis este cunoscut ca având aromă asemănătoare trandafirului în timp ce versiunea trans - o aromă de ţelină. Una din trăsăturile notabile ale lactonelor stejarului pare să fie caracterul său saturat. Rezultatul este o tendinţă spre a face produsul mai puţin delicat şi lipsindu-l de fineţe.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 12 ani
Samogon
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
Deci în mare am lămurit cum acţionează butoiul de stejar ars pe interior asupra maturării băuturilor. Rămâne de văzut cum putem noi imita acele condiţii în casă. Aşchiile de stejar sunt o opţiune pentru mulţi dintre noi dar temperaturile şi perioada expunerii rămân nişte mistere probabil bine ascunse.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
Samogon a scris:
Lemnul este alcătuit în cea mai mare parte din celuloză, hemiceluloză şi lignină, la care se adaugă tanini şi cantităţi mici de uleiuri (uleiuri, grăsimi şi ceara). Spre deosebire de alte specii de pomi cum ar fi pinul care conţine răşini, stejarul este un lemn pur. Stejarul este preferat la confecţionarea butoaielor datorită compoziţiei sale chimice, dar şi a proprietăţilor fizice ce conferă rezistenţă.
Când vorbim de influenţa lemnului de stejar asupra vinului sau băuturilor distilate în timpul maturării, trebuie să amintim că butoaiele, aşchiile sau alte recipiente din lemn de stejar destinate maturării, defapt nu sunt lemn ca atare, ci lemn care a fost tratat termic. Tratarea termică constă în prăjire şi carbonizare. Vom explora influenţa fiecărui component în parte...
CARBONIZAT ? ... nu prea cred ... eu cumpar aschii de stejar pt vin ... nu arata de loc carbonizate ... ... am putea spune prajite ... inegrite ...
... pe un site ziceau sa le invelesti in folie de aluminiu si sa le coci la o temperatura un anumit timp (nu tin minte T si t )
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
Samogon a scris:
Deci în mare am lămurit cum acţionează butoiul de stejar ars pe interior asupra maturării băuturilor. Rămâne de văzut cum putem noi imita acele condiţii în casă. Aşchiile de stejar sunt o opţiune pentru mulţi dintre noi dar temperaturile şi perioada expunerii rămân nişte mistere probabil bine ascunse.
asa cum am mai zis ... pt o sticla de vin negru cam 3-4 aschii de 1 cm patrat si groase de 3-4 mm ... in 2-3-4 luni ai o schimbare notabila si in bine ... simti notele de vanilie ...
... alcoalele ... in 2-3-4 saptamani schimba culoarea suficient ... dar pt gust dureaza mai mult ...
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
SineNomine
100% Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
Am gasit butoi de stejar de aprox 16 litri la pretul de 270 lei. E mult? E putin?
_______________________________________ Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
pus acum 12 ani
Samogon
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
Fragmentele sunt luate dintr-o carte în engleză şi sunt traduse aproximativ. Am schimbat cu "ardere", cred că sună mai ok.
Sunt scumpe butoaiele în general. Am întrebat şi eu prin obor mai demult şi nu mi-au plăcut preţurile. Cred că ţi-ai face treaba lafel de bine cu o damigeană şi nişte aşchii culese şi coapte de tine. Te duce de vreo 10 ori mai ieftin. Am făcut şi eu aseară primul experiment cu aşchii coapte şi o să postez la topicul despre bourbon.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
SineNomine a scris:
Am gasit butoi de stejar de aprox 16 litri la pretul de 270 lei. E mult? E putin?
uite ai aici ... un pret de referinta ... ce vind altii
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
iunicu
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 677
SineNomine
100% Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
Pana una-alta sunt in prospectari de preturi. Intai sa fac prima distilare si apoi mai vad cu butoaiele...
_______________________________________ Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
mi-am adus aminte ... de un cadou pe care l-am primit acum 3-4 ani ...
e vorba de un mic butoias de 3-5 litrii ... a fost cumparat de la Bilea Lac-sau Cascada ...
am fost f. incintat de el si am multumit politicos ... (VINZATORUL A DAT TOATE ASIGURARILE CA E FUNCTIONAL PT. TUICA !) dar de cind l-am vazut ... am simtit ca ceva nu merge era lacuit si avea cercurile prinse cu cuie ... (EU NU L-AS FI LUAT ... )
am zis hai sa-l incerc totusi ... asa ca l-am umplut cu apa rece ... curgea - normal sa mai curga asa cal-am lasat la umflat citeva zile ... tot mai curgea -asa ca l-am umplut cu apa fierbinte ... ... a inceput sa iasa ceara din el ... si curge si azi
acum am un scaunel de copil ... mai special
P.S. ASA AM AJUNS LA ASCHII
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
iunicu
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 677
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
... sper sa nu aveti sansa sa cumparati de pe transfagarasan ...
o sa-mi iau mie ... unul de 5L ca suport de cot ... sau de cap
pt volume mai mari ... nu am spatiu ... si sunt prea greu de manevrat ... le prefer pe cele mai mici ...
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Samogon
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
Transformarea aromei lemnului de stejar în timpul prăjirii...
Ca să transformaţi fahrenheit în celsius:
*C = (*F - 32) / 1,8
16.2KB
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 12 ani
sorin
10%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 33
Samogon a scris:
Transformarea aromei lemnului de stejar în timpul încălzirii...
Ca să transformaţi fahrenheit în celsius:
*C = (*F - 32) / 1,8
In prezenta oxigenului (adica in butoi de lemn sau aport de oxigen controlat)? ...sau aschii intr-un recipent inchis care nu comunica (sticla, plastic etc) ?
pus acum 12 ani
sorin
10%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 33
Caberlot a scris:
Samogon a scris:
Deci în mare am lămurit cum acţionează butoiul de stejar ars pe interior asupra maturării băuturilor. Rămâne de văzut cum putem noi imita acele condiţii în casă. Aşchiile de stejar sunt o opţiune pentru mulţi dintre noi dar temperaturile şi perioada expunerii rămân nişte mistere probabil bine ascunse.
asa cum am mai zis ... pt o sticla de vin negru cam 3-4 aschii de 1 cm patrat si groase de 3-4 mm ... in 2-3-4 luni ai o schimbare notabila si in bine ... simti notele de vanilie ...
... alcoalele ... in 2-3-4 saptamani schimba culoarea suficient ... dar pt gust dureaza mai mult ...
la vin .... este recomandabil sa pui aschiile la prima fermentare. Eu asa procedez, in cazul fermentarii scurte (7- 14 zile), in cazul in care prima fermentarea este mai lunga exista posibilitatea ca aroma dobandita sa fie deranjanta. De altfel in momentul in care tragi de pe drojdie prima data ai rezolvat si problema filtrarii aschiilor. In cazul in care le utilizezi dupa ce vinul este trecut la limpezit, este mai problematic intrucat trebuie ulterior sa filtrezi vinul, aducandu-i un aport de oxigen nedorit, care stim ce inseamna. Eventual la terminarea maturarii in butoaie (6 luni - 2 ani) sa faci acesta filtarre. Am vazut in R Moldova ca utilizeaza niste placi de stejar foarte mari care intra in butoiul de maturat (inainte de umplere prin fereastra de jos a acestuia) nemaifiind nevoie de filtrarea talajului.
Modificat de sorin (acum 12 ani)
pus acum 12 ani
Samogon
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
sorin a scris:
Samogon a scris:
Transformarea aromei lemnului de stejar în timpul încălzirii...
Ca să transformaţi fahrenheit în celsius:
*C = (*F - 32) / 1,8
In prezenta oxigenului (adica in butoi de lemn sau aport de oxigen controlat)? ...sau aschii intr-un recipent inchis care nu comunica (sticla, plastic etc) ?
Era vorba de PRĂJIRE, Sorin... prin ardere, la anumite temperaturi, lemnul de stejar capătă arome diferite. Am modificat acum termenul cu "prajire" să nu mai existe neclarităţi.
Maturarea depinde şi de oxigen într-o oarecare măsură. Oxigenul este capabil să oxideze alcoolul în acetaldehidă. Acetaldehida se găseşte şi în facţiunea de frunte (vezi de ce nu trebuie să separi prea mult). O parte din acetaldehidă este transformata în acetal, o substanţă cu miros plăcut care dă fineţe băuturii. Şi o parte din alcoolii superiori pot fi transformaţi în substanţe aromate. Asta nu înseamnă că poţi scurta fruntea şi coada, pentru că maturaţia transformă cantităţi foarte mici. Se recomandă ca vasele în care se ţine rachiul la maturat să nu fie pline până sus iar dopul să nu închidă ermetic. Lemnul oricum respiră, chiar şi plasticul, chiar şi inoxul într-o măsură mult mai mică evident. Sticla este singurul material care prin structura sa amorfă nu permite niciun schimb cu mediul exterior.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 12 ani
sorin
10%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 33
Scuze! nu am inteles ce vrei sa spui.... acum e clar
Modificat de sorin (acum 12 ani)
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
sorin a scris:
Caberlot a scris:
Samogon a scris:
Deci în mare am lămurit cum acţionează butoiul de stejar ars pe interior asupra maturării băuturilor. Rămâne de văzut cum putem noi imita acele condiţii în casă. Aşchiile de stejar sunt o opţiune pentru mulţi dintre noi dar temperaturile şi perioada expunerii rămân nişte mistere probabil bine ascunse.
asa cum am mai zis ... pt o sticla de vin negru cam 3-4 aschii de 1 cm patrat si groase de 3-4 mm ... in 2-3-4 luni ai o schimbare notabila si in bine ... simti notele de vanilie ...
... alcoalele ... in 2-3-4 saptamani schimba culoarea suficient ... dar pt gust dureaza mai mult ...
la vin .... este recomandabil sa pui aschiile la prima fermentare. Eu asa procedez, in cazul fermentarii scurte (7- 14 zile), in cazul in care prima fermentarea este mai lunga exista posibilitatea ca aroma dobandita sa fie deranjanta. De altfel in momentul in care tragi de pe drojdie prima data ai rezolvat si problema filtrarii aschiilor. In cazul in care le utilizezi dupa ce vinul este trecut la limpezit, este mai problematic intrucat trebuie ulterior sa filtrezi vinul, aducandu-i un aport de oxigen nedorit, care stim ce inseamna. Eventual la terminarea maturarii in butoaie (6 luni - 2 ani) sa faci acesta filtarre. Am vazut in R Moldova ca utilizeaza niste placi de stejar foarte mari care intra in butoiul de maturat (inainte de umplere prin fereastra de jos a acestuia) nemaifiind nevoie de filtrarea talajului.
FIECARE are metoda lui ... eu pun aschii dupa ce am limpezit vinul ... Oricum pt. primul an se recomanda 4 pritocuri la vin ... deci am timp sa vad=constat cind aschiile si-au facut treaba
oricum din cite stiu eu ... industrial se procedeaza cam asa ; intii se fermenteaza vinul , apoi se limpezeste , dupa se cupajeaza si la sfirsit se pune la invechit in butoaie nu mai vechi de 7-8 ani (parca) unde se tine citeva luni sau ani ... penultima etapa inbutelierea SI ULTIMA DEGUSTAREA VINULUI
eu mai pun citeva citeva aschii si in sticla cind o inbuteliez ...
IMPORTANT ; ASCHIILE DIN DAMIGEANA LE RECUPEREZ SI LE USUC PT FOLOSIRE LA AROMAT-COLORAT ALCOALELE ...
NU VA FACETI ILUZII CE FACE UN BUTOI NU POT FACE ASCHIILE ! dar te apropii de idee cu eforturi minime
adica butoiul e facut din doage care joaca rol de membrane semipermeabile ... pe unde intra ceva oxigen-care ajuta la arome si pe unde se pierde "partea ingerilor"=1-2% pe an din taria alcoolica
successe si rabdare !!!
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
DE STIUT :
un coniac are virsta pe care a petrecuto in butoi nu diferenta intre data de fabricatie si anul de consum !!!
DECI ... daca tinem in dulap o sticla de coniac 10 ani ... el nu devine mai bun=special
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
sorin
10%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 33
Caberlot a scris:
DE STIUT :
un coniac are virsta pe care a petrecuto in butoi nu diferenta intre data de fabricatie si anul de consum !!!
DECI ... daca tinem in dulap o sticla de coniac 10 ani ... el nu devine mai bun=special
Evident aceea e varsta, de la imbuteliere
Daca sunteti in trecere pe la mine ( sau poate sa ne inlanim special) promit sa desfac si sa testam un conic (divin) Calarasi de 15 ani si un Bardar de 10 ani, amandoua cumparate de la poartile fabricilor din Moldova.
Modificat de sorin (acum 12 ani)
pus acum 12 ani
sorin
10%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 33
Caberlot a scris:
sorin a scris:
Caberlot a scris:
asa cum am mai zis ... pt o sticla de vin negru cam 3-4 aschii :
la vin .... este recomandabil sa pui aschiile la prima fermentare. Eu asa procedez, in cazul fermentarii scurte (7- 14 zile),....
FIECARE are metoda lui ... eu pun aschii dupa ce am limpezit vinul ... Oricum pt. primul an se recomanda 4 pritocuri la vin ....
Ai dreptate, fiecare cu metoda lui. Din dorinta de a utiliza conservanti cat mai putin, incerc sa expun mustul (vinul) cat mai putin la aer ..e una dintre metodele pe care le aplic. Din pacate nu am mediu controlat pentru unele proceduri
Modificat de sorin (acum 12 ani)
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
poti reduce expunerea la aer ... daca aplici un PRITOC INCHIS
de fapt ... se recomanda sa verifici daca vinul suporta un pritoc deschis inainte de a trece la fapte ... scoti un pahar de vin si il acoperi cu o foaie si il lasi pe dulap pina a doua zi -daca schimba coloarea vinul e sensibil ... daca vinul incepe sa se inegreasca doar la suprafata ... e ok ... DACA NU SE INEGRESTE probabil ca are sulf destul si nu mai pui ...
parca ... pentru primele 2 pritocuri se recomanda sa fie deschise ...
oricum ... un pic de oxigen ajuta la invechire
m-am gindit multa vreme cum sa reduc contactul cu oxigenul atunci cind fac pritocurile ... ... si singura solutie valabila ar fi sa faci o ... "perna de CO2 -presurizata" care sa inpinga incet lichidul ditr-o damigeana in alta ... complicat
MERCI DE INVITATIE ! dar nu pot sa ajung prin Calarasi ...
INCERCA SA FOLOSESTI METABISULFIT ... IN FELUL ASTA CONTROLEZI DOZA DE SULF ... SA FIE SUFICIENTA DA SA NU TE DOARA CAPUL ...
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
si mai important ca toate : TINE VASELE PLINE TOT TIMPUL ! (cu minimum de aer ... citiva cm 2-3-4 in gitul la damigeana )
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
sorin
10%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 33
Caberlot a scris:
si mai important ca toate : TINE VASELE PLINE TOT TIMPUL ! (cu minimum de aer ... citiva cm 2-3-4 in gitul la damigeana )
ai dreptate sunt metode bune.. si le aplic Mai folosesc,: -vinificarea in alb (reduc timpul de expunere) am un Muscat de Hamburg de anul asta roze. Insamantez cu drojdii selectionate pentru compensarea separarii rapide a mustului. - cresc gradul de alcolemie al vinului spre 13% si peste - incerc sa controlez aciditatea spre a ni fi prea mare. - din cand in cand am mai si pasteurizat
Sulful incerc sa fie minim in aceste conditii.
E drept ca mai si gresesc: in urma cu o luna o sticla de vin a explodat (era tinuta la temperatura camerei). A avut ...sau are (pentru ca mai am din el) cam 17g de zahar rezidul si nu am pus suficient metabisulfit si sorbat
Modificat de sorin (acum 12 ani)
pus acum 12 ani
sorin
10%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 33
Caberlot a scris:
MERCI DE INVITATIE ! dar nu pot sa ajung prin Calarasi ...
Era vorba de coniac Calarasi (este oras in R Moldova)... eu stau in Brasov
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
in brasov ... ajung probabil pe la anul ... daca totul e ok ...
m-am gindit ca ... e vorba de sursa de coniac .. dar deja am apasat pe buton ...
am putea face o degustare ...
pina la momentul asta ... eu pot sa zic-am mai zis deja ca ... am fost impresionat f. placut de un rom de 12 ani ... suuperrr ... aici se simte un gust-parfum de nuca verde - CRED ca a stat in butoi de XEREX ...
... in rest ... au ramas ceva vinuri ... de 10 ani ... merlot, fetesca alba si muscat de hamburg ... sunt in bidon de plastic-perla harghitei pentru ca ... nu aveam dopuri de pluta atunci ... ... LE-AM GUSTAT IN 2010 ... erau ok ... diferite pot zice ... daca le puneam in ulcior si beam toata sticla era ok ... altfel tulburam vinul
16.4KB
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
sorin
10%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 33
Caberlot a scris:
am putea face o degustare ...
Sunt pentru Putem face un garatar la Brasov, am locatie la birou ( cu gratar in garadina) si sa degustam cate ceva.
Eu pot sa pun la bataie
- coniacul de mai sus - vin propiu 5 feluri diferite din 2010 si 2011 - ceva vinuri de colectie din 1970 incoace.
Ar trebui totusi sa alegem o tematica
ce ziceti incercam ceva?.. probabil o zi de sambata sau de duminica sau de ce nu un weekend ar fi perfect
pus acum 12 ani
Samogon
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
Bolile vinului nu sunt doar aerobe. Bolile anaerobe apar în lipsa oxigenului (băloşirea, manitarea, borşirea, amăreala). Pentru a le preveni se practică pritocirea deschisă ca vinul să ia o porţie de aer. Sau pot apărea şi defecte (casări, izuri, mucegaiuri). Aciditatea, alături de tanini şi alcool protejează vinul.
E o prostie, nu are cum să-ţi explodeze. Înseamnă că a sistat din fermentatie din cauza temperaturii scăzute. Ai tras vinul înainte de a termina complet fermentaţia, de-aia a explodat în cameră, pentru ca a reînceput fermentaţia datorită temperaturii crescute.
Mai bine îmbuteliezi în sticle de sticlă cu dop de cauciuc decât în sticle de plastic.
4 protociri mi se pare cam mult. Se recomandă 3: decembrie, marie, august, cu mici variaţii în functie de calitatea strugurilor şi evoluţia vinului.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 12 ani
sorin
10%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 33
Samogon a scris:
E o prostie, nu are cum să-ţi explodeze. Înseamnă că a sistat din fermentatie din cauza temperaturii scăzute. Ai tras vinul înainte de a termina complet fermentaţia, de-aia a explodat în cameră, pentru ca a reînceput fermentaţia datorită temperaturii crescute.
Mai bine îmbuteliezi în sticle de sticlă cu dop de cauciuc decât în sticle de plastic.
Vinul l-am facut demi-dulce cu o tehnica mai complicata. Pentru inceput l-am fermentat pana la sec (densitate 997) apoi l-am indulcit cu must pastrat initial pe care l-am pasteurizat. Teoretic nu trebuia sa se mai intample nimic. L-am stabilizat, tratat cu sorbat, iar apoi limpezit. E drept am folosit metabilsulfit (campden) foarte putin si sorbat de asemenea putin. Taria alcolica este de cca 13 grade, aciditatea tartrica nu am masurat-o desi puteam.
Nu stiu de unde ai tras concluzia cu plasticul???
Eu imbuteliez tot vinul in sticle de 750 ml cu dopuri de pluta si capisoane si-l pastrez la orizontala in beci. Din aceste sticle una am facut-o cadou cumnatului meu, negandindu-ma ca el o sa-l pastreze in casa (in bar) la temperatura camerei. In consecinta vinul meu din beci se pastreaza foarte bine, al lui a explodat odata ce a inceput sa refermenteze.
Evident drojdiile s-au rectivat datorita concentratiei scazute de stabilizant si sorbat (coroborate cu aciditatea si alcoolul vinului), iar sistemul a devenit instabil. Nu e nicio enigma.
Mai am in momentul acesta un lot mic neimbuteliat, pe care intentionez sa-l trag in sticle , insa voi avea in vedere ca inainte sa-i aplic ceva proceduri. Cred ca voi avea ambitia sa nu pun o cantitate mai mare de sulf si sa folosesc alte metode.
Nu sunt pentru sulf, desi stiu ca el este continut si in mod natural
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
sorin a scris:
Caberlot a scris:
si mai important ca toate : TINE VASELE PLINE TOT TIMPUL ! (cu minimum de aer ... citiva cm 2-3-4 in gitul la damigeana )
ai dreptate sunt metode bune.. si le aplic Mai folosesc,: -vinificarea in alb (reduc timpul de expunere) am un Muscat de Hamburg de anul asta roze. Insamantez cu drojdii selectionate pentru compensarea separarii rapide a mustului. - cresc gradul de alcolemie al vinului spre 13% si peste - incerc sa controlez aciditatea spre a ni fi prea mare. - din cand in cand am mai si pasteurizat
Sulful incerc sa fie minim in aceste conditii.
E drept ca mai si gresesc: in urma cu o luna o sticla de vin a explodat (era tinuta la temperatura camerei). A avut ...sau are (pentru ca mai am din el) cam 17g de zahar rezidul si nu am pus suficient metabisulfit si sorbat
NU AM PASTEURIZAT NICIODATA =cred ce se schimba gustul ... insamintarea cu drojdii o practic si eu ... le cumpar sau ... de la un vin care a trecut anul si a mai depus ceva pe fundul damigenei ...
BENTONITA ai incercat pt limpezire ... face si o deproteinizare ... deci stabilizeaza situatia
17 g ... era deja un demidulce ... intre 12-40g/L MAI BINE AI INCERCA CU STICLE DE SAMPANIE , ALEA NU CRAPA SI AI SANSA SA FACI O SAMPANIE DE CASA
... SORBAT nu am folosit inca ...
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
DA SORINE AM PUTEA INCERCA CEVA ...
daca facem o degustare de vin ... atunci ne trebuie doar citeva bucatele de piine simpla ... fara sare sau altele
dar dupa ... punem si o proteina ca sa putem bea 2-3 pahare
tinem legatura
p.s. stabilim programul pe la anul ... ce degustam =D
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
Samogon a scris:
Bolile vinului nu sunt doar aerobe. Bolile anaerobe apar în lipsa oxigenului (băloşirea, manitarea, borşirea, amăreala). Pentru a le preveni se practică pritocirea deschisă ca vinul să ia o porţie de aer. Sau pot apărea şi defecte (casări, izuri, mucegaiuri). Aciditatea, alături de tanini şi alcool protejează vinul.
E o prostie, nu are cum să-ţi explodeze. Înseamnă că a sistat din fermentatie din cauza temperaturii scăzute. Ai tras vinul înainte de a termina complet fermentaţia, de-aia a explodat în cameră, pentru ca a reînceput fermentaţia datorită temperaturii crescute.
Mai bine îmbuteliezi în sticle de sticlă cu dop de cauciuc decât în sticle de plastic.
4 protociri mi se pare cam mult. Se recomandă 3: decembrie, marie, august, cu mici variaţii în functie de calitatea strugurilor şi evoluţia vinului.
ASA SCRIE PRIN CARTEA MEA 4 (OENOLOGIE) ... dar zice ca se pot face si 3
EU SUNT ALA cu vinul in plastic ... asa cum am zis , ACUM 10 ANI , nu am avut de unde sa iau dopuri ... TOT CE AM PUTUT SA FAC A FOST SA BEAU APA MINERALA MULTA CA SA AM STICLE SIGUR CURATE SI FARA IZURI STRAINE ... un instrument ca sa le pun aveam ceva simplu care poate fi facut la un atelier ...
UN VIN BALOSIT ... poate fi baut dupa aerisire ... dar nu mai poate fi pastrat ! ... am cam avut noroc ... nu prea am facut care sa se inbolnaveasca =D poate pt ca ... bag furtunul o singura data in damigeana ... SI ATUNCI o si mut intr-o damigeana mai mica si trag restul direct in sticle si le dopuiesc
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
Caberlot a scris:
sorin a scris:
Vinul l-am facut demi-dulce cu o tehnica mai complicata. Pentru inceput l-am fermentat pana la sec (densitate 997) apoi l-am indulcit cu must pastrat initial pe care l-am pasteurizat.
asta e tehnica de CHAMPAGNE ... BRAVO !
CU CIT E VINUL MAI DULCE ... CU ATIT DOZA DE SULF E MAI MARE !!! daca vrei o sa caut ... cit si cum ...
cind bei un vin dulce ... de ex. o grasa de cotnari ... fii atent la gustul de metabisulfit-de obicei se simte ... E GUSTUL ALA DE PIC -cind eram elevi stergeam cerneala cu PIC
Modificat de Caberlot (acum 12 ani)
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
e ce se vede in sticla + 8-9 aschii de 1 cm2 si groase de 3-4 mm ... si dupa 10 zile la temperatura camerei ... colorare rapida=TEST ... LA GUST ... E CAM GREU SA ADAUGI CEVA IN 10 ZILE LA "DOUA PRUNE"
despre SLIVOVITZ ... numai de bine ... dar parca palinca noastra e mai aromata ... chiar daca are 52+ ... ... face si MARGELE
ASCHIILE SE VAD PE FUNDUL STICLEI ... ... PACAT CA NU SE VEDE TOT PAHARUL CA ERA O POZA SUPER CU STICLA REFLECTATA PE PAHAR ...
TEHNOLOGOIE SLIVOVITZ : se aduna prunele etc. CA LA RACHIUL DE CRACA ... cind sunt gata de fiert .... se scurge zeama si se fierbe o data ... OTCA rezultata se pune peste prunele ramase in butoi ... se lasa 2 saptamani si se redistila cu totul ... lichid +prune (de pe internet reteta)
poate ca Strava ... ne poate spune mai multe
... pt. mine acum chestiile aste cu ... prune,meresi pere ... sunt SF-uri acum
dar am strugurii ... si la toamna poate ca o sa incerc ... un coniac din muscat sau altceva aromat ... o sa-i pun ceva apa ca sa iasa un vin de 9 grade = sa fiu sigur ca fermenteaza tot zaharul din struguri ... mai mult nu pot sa fac
SAU POATE CA O SA DISTIL TOT ... SA IASA O GRAPA DELUXE ?
40.5KB
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
sorin
10%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 33
Caberlot a scris:
Caberlot a scris:
sorin a scris:
Vinul l-am facut demi-dulce cu o tehnica mai complicata. Pentru inceput l-am fermentat pana la sec (densitate 997) apoi l-am indulcit cu must pastrat initial pe care l-am pasteurizat.
asta e tehnica de CHAMPAGNE ... BRAVO !
CU CIT E VINUL MAI DULCE ... CU ATIT DOZA DE SULF E MAI MARE !!! daca vrei o sa caut ... cit si cum ...
cind bei un vin dulce ... de ex. o grasa de cotnari ... fii atent la gustul de metabisulfit-de obicei se simte ... E GUSTUL ALA DE PIC -cind eram elevi stergeam cerneala cu PIC
ai dreptate cantitatea de sulf e data de zaharul rezidual, alcool si aciditate. Exista si diverse tratamente termice (la cald sau rece). Eu il practic pe cel la cald, la rece nu am infrastructura. Teoretic adusul de sulf poti sa-l tinzi spre zero.
referitor la gust depinde de ce metabisulfit folosesti de sosiu sau potasiu. De cele mai multe ori am folosit metabisulfitul de sodiu pe care-l folosesc si la dezinfectare. Exista controverse ca ar lasa un usor gust. Din experienta mea, pot sa spun ca eu nu ma simtit acest gust. In ultimul timp insa folosesc metabisulfitul de potasiu la stabilizare (sub forma pastilelor Campden) La vinul rosu exista si o dilauare a culorii prin folosirea sulfului.
Sorbatul de potasiu se foloseste la vinurile cu zahar rezidual pentru prevenirea re-fermentarii. Insa si el aduga sulf.
Modificat de sorin (acum 12 ani)
pus acum 12 ani
sorin
10%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 33
Caberlot a scris:
DA SORINE AM PUTEA INCERCA CEVA ...
daca facem o degustare de vin ... atunci ne trebuie doar citeva bucatele de piine simpla ... fara sare sau altele
dar dupa ... punem si o proteina ca sa putem bea 2-3 pahare
tinem legatura
p.s. stabilim programul pe la anul ... ce degustam =D
Ok, asteptam propuneri si inscrieri (interes)
pus acum 12 ani
sorin
10%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 33
Caberlot a scris:
sorin a scris:
Caberlot a scris:
si mai important ca toate : TINE VASELE PLINE TOT TIMPUL ! (cu minimum de aer ... citiva cm 2-3-4 in gitul la damigeana )
ai dreptate sunt metode bune.. si le aplic Mai folosesc,: -vinificarea in alb (reduc timpul de expunere) am un Muscat de Hamburg de anul asta roze. Insamantez cu drojdii selectionate pentru compensarea separarii rapide a mustului. - cresc gradul de alcolemie al vinului spre 13% si peste - incerc sa controlez aciditatea spre a ni fi prea mare. - din cand in cand am mai si pasteurizat
Sulful incerc sa fie minim in aceste conditii.
E drept ca mai si gresesc: in urma cu o luna o sticla de vin a explodat (era tinuta la temperatura camerei). A avut ...sau are (pentru ca mai am din el) cam 17g de zahar rezidul si nu am pus suficient metabisulfit si sorbat
NU AM PASTEURIZAT NICIODATA =cred ce se schimba gustul ... insamintarea cu drojdii o practic si eu ... le cumpar sau ... de la un vin care a trecut anul si a mai depus ceva pe fundul damigenei ...
BENTONITA ai incercat pt limpezire ... face si o deproteinizare ... deci stabilizeaza situatia
17 g ... era deja un demidulce ... intre 12-40g/L MAI BINE AI INCERCA CU STICLE DE SAMPANIE , ALEA NU CRAPA SI AI SANSA SA FACI O SAMPANIE DE CASA
... SORBAT nu am folosit inca ...
fac pasteurizarea la 70 grade timp de 5 min; gustul nu se schimba..cel putin eu nu am sesizat si niciunul din "degustatori"
pentru limpezire folosesc enzimele in procesul de fermentatie (pentru diminuarea pectimelor); ceea ce practic imi ofera o limpezire mai facila. Nu am folosit bentonita, ci limpezitor din doua substante A si B (si acest limpezitor ca si bentonita este natural) - rezultatele sunt excelente. Nu spun numele sa nu fac reclama.
Modificat de sorin (acum 12 ani)
pus acum 12 ani
Samogon
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
Pentru îndulcire poţi folosi îndulcitori care nu fermentează: 1. Lactoza 2. îndulcitori naturali, noncalorici de tipul stevia 3. Polioli sau zaharurile-alcool (manitol, sorbitol, xilitol, eritritol, etc). însă NU sunt deacord cu îndulcitorii artificiali de tipul aspartam, ciclamat, acetasulfam, sucraloză, etc. De obicei se foloseşte lactoza şi sorbitolul. Deşi dacă eşti intolerant la lactoză o să ai probleme. Deci nu văd necesară pasteurizarea cu o megadoză de sulfiţi pentru a face vinul o băutură moartă, intertă biologic. Pentru a reuşi un vin dulce trebuie o sulfitare puternică înainte să-i pui zahărul, ca orice celulă de drojdie să fie ucisă. La vinuri dulci eu nu ma bag, mai ales că nu mă fascinează gustul dulce. Dar dacă aş vrea un vin dulce aş apela la înlocuitori ai zahărului care nu fermentează şi care desigur nu sunt toxici precum este aspartamul. În mod natural sulful este conţinut într-o cantitate foarte mică, aici vorbim de doze. Nu substanţa e nocivă, ci doza.
Cu plasticul mă refeream la ce a scris Caberlot că îmbutliază în sticle de perla harghitei.
Pasteurizarea distruge tot ce are bun vinul şi îl transformă într-o băutură moartă. Pasteurizarea aş face-o doar ca să salveze vinul de la o oţetire iminentă.
Poţi da nume, ştim că nu eşti spamer Ai încercat şi gelatina, albuşul de ou sau cleiul de peşte? Enzimele pectolitice la fermentarea pe boască sunt suspectate că ar da mai mult metanol din cauza descompunerii pectinei. Deşi implicată în reacţie este pectinesteraza, eu aş prefera să nu le folosesc, pentru liniştea interioară.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 12 ani
sorin
10%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 33
Samogon a scris:
Pentru îndulcire poţi folosi îndulcitori care nu fermentează: 1. Lactoza 2. îndulcitori naturali, noncalorici de tipul stevia 3. Polioli sau zaharurile-alcool (manitol, sorbitol, xilitol, eritritol, etc). însă NU sunt deacord cu îndulcitorii artificiali de tipul aspartam, ciclamat, acetasulfam, sucraloză, etc. De obicei se foloseşte lactoza şi sorbitolul. Deşi dacă eşti intolerant la lactoză o să ai probleme. Deci nu văd necesară pasteurizarea cu o megadoză de sulfiţi pentru a face vinul o băutură moartă, intertă biologic. Pentru a reuşi un vin dulce trebuie o sulfitare puternică înainte să-i pui zahărul, ca orice celulă de drojdie să fie ucisă. La vinuri dulci eu nu ma bag, mai ales că nu mă fascinează gustul dulce. Dar dacă aş vrea un vin dulce aş apela la înlocuitori ai zahărului care nu fermentează şi care desigur nu sunt toxici precum este aspartamul. În mod natural sulful este conţinut într-o cantitate foarte mică, aici vorbim de doze. Nu substanţa e nocivă, ci doza.
Cu plasticul mă refeream la ce a scris Caberlot că îmbutliază în sticle de perla harghitei.
Pasteurizarea distruge tot ce are bun vinul şi îl transformă într-o băutură moartă. Pasteurizarea aş face-o doar ca să salveze vinul de la o oţetire iminentă.
Poţi da nume, ştim că nu eşti spamer Ai încercat şi gelatina, albuşul de ou sau cleiul de peşte? Enzimele pectolitice la fermentarea pe boască sunt suspectate că ar da mai mult metanol din cauza descompunerii pectinei. Deşi implicată în reacţie este pectinesteraza, eu aş prefera să nu le folosesc, pentru liniştea interioară.
N-am utilizat stevie- poti sa ne spui din experienta ta sau a cuiva pe care-l sti?
Majoritatea inudlcitirolor contin E -uri din categoria 200 ( asa cum ai spus mai sus depinde de doza - de aceea e categoria 200) si 300 exact ce incerc sa evit.
tratamentul termic aplicat poate sa deprecieze calitatile vinului, depinde de parametri temperatura si timp de expunere - de aceea i-am precizat mai sus. Daca te referi la pasteurizare in general .. da intra-devar procedele tehnice utilzate in alta parte decat in vinificatie duc la depreciere. Dac sti vre-un studiu (studii) aprofundate privind deprecierea te rog sa-mi spui si mie, vreau sa le studiez.
Nu am incercat toate metodele de cleiere, fiecare poate spune ce experienta are, materiale sunt multe... produsul utilizat de mine este pe baza de peste - KWIK. Daca aveti experiente cu alte tipuri de produse va rog sa le impartasiti.
Referitor la enzime - daca cunosti niste studii de acest gen - acceptate de comunitatea te rog sa ma ajuti si pe mine , sunt pentru a progresa. Sau poate a facut cineva determinari si aveti ceva date suplimentare
Eu accesat cateva studii insa nu a m inteles ceea ce ai spus tu mai sus: datele de la jurnalul american de eonologie si vinificatie : Iata un studiu din Africa de Sud, : Publicat in site-ul oficial de oenologie francez;
pus acum 12 ani
Samogon
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
Sorin, te-aş ruga să citeşti mai cu atenţie, nu cred că mesajul meu a avut vreo interpretare ambiguă.
E vorba de stevia, care deşi seamănă cu ştevia noastră nu-i aceeaşi specie (Stevia rebaudiana vs. Rumex patientia). Stevia e o plantă ce conţine steviozida, o substanţă cu gust dulce deşi nu-i zahăr. Se găseşte în magazinele de specialitate (naturiste, plafar) şi se prezintă sub formă uscată sau lichidă. Câteva picături în ceai îndulceşte simţitor. Eu o folosesc din când în când. Nu are efecte secundare negative, ba chiar s-a demonstrat căci creşte sensibilitatea insulinică şi alte beneficii.
Când am spus de "doze" m-am referit la sulf. Desigur, orice aditiv trebuie evitat.
N-am spus că tratamentul termic depreciază vinul, ci m-am referit că distruge ceea ce are valoros vinul - antioxidanţii. Nu că ar fi ceva grav, dar e rău prin faptul că ne-am învăţat să mâncăm şi să bem totul numai pentru gust, neglijând complet beneficiile.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 12 ani
sorin
10%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 33
Samogon a scris:
.E vorba de stevia, care deşi seamănă cu ştevia noastră nu-i aceeaşi specie (Stevia rebaudiana vs. Rumex patientia). Stevia e o plantă ce conţine steviozida, o substanţă cu gust dulce deşi nu-i zahăr. Se găseşte în magazinele de specialitate (naturiste, plafar) şi se prezintă sub formă uscată sau lichidă. Câteva picături în ceai îndulceşte simţitor. Eu o folosesc din când în când. Nu are efecte secundare negative, ba chiar s-a demonstrat căci creşte sensibilitatea insulinică şi alte beneficii.
Multumesc pentru precizari! o sa ma documentez sa vad daca poate reprezenta o solutie pentru mine. In jurul meu sunt persoane care nu prea agreaza vinurile seci. Orice material pe acesta tema e binevenit
pus acum 12 ani
Samogon
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
Poţi face acelaşi lucru şi cu polioli (zaharuri-alcooli). Nu au efecte negative, ba chiar pozitive, în special pentru prevenirea cariilor. Unul dintre cei mai folosiţi este xilitolul (xylitol) însă ai grijă să nu dai la vreun câine căci ei nu îl tolerează. Nu face confuzie cu îndulcitorii sintetici de tipul zaharină, aspartam, ciclamat, acetasulfam, sucraloza, etc. Aceştia din urmă sunt aditivi toxici.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
experienta mea ... in limpezit vinuri ... se rezuma aproape exclusiv la BENTONITA pe care o recomand tuturor ... nu exista riscul de supracleiere ... si rezultatele sunt suuper ! ... daca exagerezi cu doza ... la vinurile rosii poti sa pierzi din culoare ... poate ca depozitul e mai mare ... dar daca ai rabdare 2-3 saptamani e ok !
... in rest bentonita FACE SI O DEPROTEINIZARE care asigura stabilitatea biologica pe termen lung ... la carte spune ca aproape toate vinurile din comert s-au intilnit cu bentonita ...
am incercat si cu lapte ... pt ca nu credeam ca merge ... a functionat !!! ... dar ma gindesc ca la lapte trebuie sa tragi repede vinul de pe drojdii cind treaba=limpezirea s-a facut ... si eu nu am timp sa merg sa vad de vin in fiecare zi ...
... cu singe de bovine ... nu am testat ... trebuia sa fie proaspat etc.
BENTONITA ... face treaba si e f.f. simplu de utilizat !!!
cit despre vinuri dulci ... nu ma prea omor dupa ele ... dar as aplica acelasi procedeu ca si sorin ... adica un vin tare +un adaos de must dulce pasteurizat ... CE AS SCHIMBA SUNT STICLELE = AS IMBUTELIA IN STICLE DE SAMPANIE in felul asta as fi sigur ca nu mai fac BUM !
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
O INTREBARE PT. SORIN :
cum faci pasteurizarea ?? ... vreau sa zic ... ce instalatie ai ca sa ... eviti contactul cu O2 ?
poate ar fi mai bine sa faci un ... concentrat de must prin fierbere ... etc.
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Admin
Administrator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 47
Am deschis un nou topic la bauturi fermentate unde am sa va rog sa continuati discutia de aici despre vinuri. Mutumesc anticipat!
_______________________________________ Nu sunteti inca someri? Continuati sa cumparati importuri!
pus acum 12 ani
sorin
10%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 33
Samogon a scris:
Poţi face acelaşi lucru şi cu polioli (zaharuri-alcooli). Nu au efecte negative, ba chiar pozitive, în special pentru prevenirea cariilor. Unul dintre cei mai folosiţi este xilitolul (xylitol) însă ai grijă să nu dai la vreun câine căci ei nu îl tolerează. Nu face confuzie cu îndulcitorii sintetici de tipul zaharină, aspartam, ciclamat, acetasulfam, sucraloza, etc. Aceştia din urmă sunt aditivi toxici.
Multumesc! o sa incerc sa ma documentez, cand voi avea timp ..totusi apreciez metoda folosita de cineva de aici si rezultatele. Dezvoltari teoretice asupra diverselor tehnici, tehnologi, metode, etc .. pentru mine cel putin sunt de interes restrans
pus acum 12 ani
sorin
10%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 33
Caberlot a scris:
cit despre vinuri dulci ... nu ma prea omor dupa ele ... dar as aplica acelasi procedeu ca si sorin ... adica un vin tare +un adaos de must dulce pasteurizat ... CE AS SCHIMBA SUNT STICLELE = AS IMBUTELIA IN STICLE DE SAMPANIE in felul asta as fi sigur ca nu mai fac BUM !
Va cer scuze! Nu am fost clar in exprimare, de fapt sticla nu s-a spart ci a iesit dopul cu tot cu capisonul de plastic termo-retractabil. Ca o comparatie, imbuteliere era facuta ca orice alta sticla din comert, cu observatia ca dopul de pluta era 22x38 mm - adus din UK
Modificat de sorin (acum 12 ani)
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
pt ca ... tot vorbim de butoaie ... uite ce am gasit pe youtube : cine e curios cum se face un butoi
sper ca nu o luati de reclama
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
NU SUNT IDEIILE MELE … LE-AM LUAT DE PE INTERNET DINTR-UN REFERAT (recunosc ca sunt lenes la scris )si am pierdut sursa … … DAR CEVA ASEMANATOR SCRIE SI IN CARTEA DE OENOLOGIE
3.1. Vasele de păstrare. Cele mai bune rezultate, în privinţa păstrării şi învechirii distilatelor de vin, se obţin prin folosirea vaselor construite din lemn de stejar cu o capacitate de 500 – 550 litri. în vase mai mari de 550 litri, maturarea decurge mai greu şi se prelungeşte, iar în cele mai mici de 500 litri, pe lângă pierderile mari de produs, se înregistrează şi o intensificare a proceselor de oxidare în masa distilatului, ceea ce atrage o maturare forţata. Avantajele la folosirea butoaielor de 500 – 550 litri decurg din realizarea celui mai favorabil raport suprafaţa de contact / volum de lichid. Din acest punct de vedere Agabaliant G.G. considera că cel mai favorabil raport este de 80 – 90 cm2/litru. In regiunea viticolă Cognac ( Franţă ), în primii doi ani distilatul de vin este păstrat în butoaie de stejar noi ( nefolosite anterior ) după care învechirea are loc în vase folosite în acelaşi scop. Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
3.5. Învechirea rapida a distilatelor de vin. ……………………………….. Rezultate mulţumitoare au fost obţinute prin metoda elaborată de Agabalinţ G.G., care permite învechirea distilatului în rezervoare emailate sau din otel inox, închise ermetic, în interiorul cărora sunt aşezate în mod uniform, doage de stejar, pregătite ca şi cele care servesc la construirea butoaielor pentru învechirea clasică a distilatelor . Se realizează astfel o suprafaţa de contact asemănătoare cu cea oferită de butoaiele în capacitate de 500 l. pentru asigurarea proceselor de oxidare, la intervale de 1.5 – 2 luni, în distilat se incorporează aer sau oxigen, în proporţie de 12 – 15 mg/l. temperatura de păstrare, de-a lungul întregului an este de 25 – 27 o C. în astfel de condiţii, învechirea decurge de 2.5 – 3 ori mai repede, fără pierderi şi cu economii importante de doage de stejar. Din numeroasele experimente se menţionează cel bazat pe temperatura ridicată şi sporirea substanţială a suprafeţei de contact între talajul de stejar şi distilat.
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
HALOO ???
asta e in romana ... nu are nimeni nimic de zis ? (Ma refer la invechirea rapida )
Ce facem ... ne apucam de ... PRITOCIT ALCOALELE ? SAU PUNEM UN VIBRATOR IN DAMIGEANA ... cu aschiile care se invirt o sa fie ca un acvariu
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Samogon
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
Îmi place ideea lui Agabalint. Şi eu sunt adeptul metodelor şmechere. Acum unii mai conservatori ar putea să ne înjure că încercăm maturarea forţată cu aşchii/doage, încălzire şi aerisire cu pompă şi piatra de acvariu. Dar cel mai important este rezultatul final.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
PAI ... nu o sa obtinem ce obtin altii in 5-10-20 sau mai multi de ani ... dar nici nu ajungem la pretul lor ... in plus asa avem sansa sa experimentam
ca altfel ... putem produce pentru copii sau nepotii nostrii ceva ... nu stim ce !
EU O SA INCEP SA MAI PRITOCESC DIN CIND IN CIND ALCOALELE ... LA 1-2-3 LUNI NICI NU E MUNCA MULTA
P.S. si la vinuri se mai face cite un pritoc pe an ... dupa virsta de doi ani ... tot in ideea sa mai ia un pic de aer ... ... si de dragul analizei cred
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
iunicu
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 677
Ce-ti mai place sa te balacesti in butoaieeee! Glumesc! De ce nu? In fond si la urma urmei ce e de pierdut?
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
... pai nu am nimic de pierdut ... dar nici nu am de ales ... pt ca nu cunosc nici un mare specialist de pe la coniac sau din anglia-zona wisichi ...
oricum nu lucreaza nimeni cu instalatii de parfumuri ... asa ca experienta in domeniu nu e decit pe ... internet ... pe diferite forumuri !
EXPERIENTE CU CICLU DE 5-10 ANI NU PREA MA ARANJEAZA ...
ASA CA ... o sa mai aerisim prin damigeana
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
am cautat pe internet ... despre diferite butoaie ... si am gasit un producator roman-mai exact din ro care face butoaie din diferite esente : stejar, cires, dud , prun si salcim ...
CHIAR DACA EL ZICE CA CELE DE PRUN SE LACUIESC ... GASESC INTERESANTA DESCRIEREA PE CARE EL O FACE DESPRE EFECTUL DIFERITELOR ESENTE LEMNOASE ASUPRA ... ALCOOLULUI
INCA NU AM AVUT NOROCUL SA VERIFIC ...
Budonka.eu - Butoaie din stejar Butoaiele din lemn de stejar sunt destinate înnobilării rachiului, vinului ars, brandyului, coniacului sau ţuicii. Stejarul, cel mai potrivit material pentru înnobilarea băuturilor alcoolice este ales cu pricepere şi grijă din pădurile din împrejurimi. Stejarul transformat apoi în doage este lăsat mult timp sub acţiunea elementelor naturii pentru a deveni matur cu ajutorul lor: al apei clare, care îl spală de impurităţi, al zăpezii albe care face materialul impecabil şi al soarelui care cu căldura lui usucă materialul pentru a putea fi prelucrat mai uşor. Stejarul oferă băuturii o altă culoare şi o savoare deosebită. Gustul băuturii devine mai plăcut, mai catifelat, iar după câteva săptămâni gustul crud dispare îmbogăţindu-se cu armonia oferită de stejar iar culoarea devine mai închisă: aurie şi limpede.
Budonka.eu - Butoaie din dud Lemnul dud oferă băuturii o culoare închisă şi o savoare deosebită. Gustul băuturii devine armonios, catifelat, iar după câteva săptămâni de înnobilare gustul crud dispare îmbogăţindu-se cu armonia conferită de lemn. Culoarea devine mai închisă: aurie spre cafeniu şi limpede ca apa clară de fântână.
Budonka.eu - Butoaie din prun Butoaiele din lemn de prun sunt destinate înnobilării rachiului şi a ţuicii din prune. Prunul oferă băuturii armonia ideală ceea ce poate fi obţinut numai prin această cale: rachiul de prune ţinut şi înnobilat în butoaie din lemn de prun. Culoarea şi aroma obţinută astfel va fi cel mai amplu şi divin dintre toate soiurile de lemn. Din cauza faptului că lemnul prun nu este un lemn cu o viaţă lungă, este foarte greu de obţinut materialul pentru butoaie, şi de aceea numai câteva bucăţi în dimensiuni mici sunt confecţionate de dogăria noastră. Aceste butoaie create special sunt unicate şi foarte rare. Butoiul produs astfel este tratat cu lac sau baiţ, iar cercurile acestuia cu vopsea neagră sau argintie. Acesta va fi decoraţiunea ideală livingului sau sufrageriei dumneavoastră sau cadoul unicat persoanei drage.
Budonka.eu - Butoaie cireş Butoaiele din lemn de cireş sunt destinate înnobilării rachiului, vinului ars, brandyului, coniacului sau ţuicii. Cireşul oferă băuturii o culoare şi o aromă deosebită. Culoarea devine mai închisă, dar nu atât de mult ca în butoaiele de dud. Cireşul dă un gust plăcut chiar după o înnobilare de câteva săptămâni, dar ideal ar fi ca băutura să fie ţinută timp de mai multe luni în butoi.
Budonka.eu - Butoaie din salcâm Butoaie de salcâm. Cele mai cunoscute și îndrăgite butoaie lângă butoaiele de stejar și dud sunt butoaiele de salcâm. Au tot ce trebuie ca să fie butoaie de țuică. Pot oferi arome și culori ca culoarea coniacului pentru țuică. de fapt în România sunt cele mai cunoscute butoaie de țuică. Au o viată lungă, datorită lemnului tare. Se pare că e cel mai tare lemn pe care folosim pentru butoaie, mai tare ca lemnul de stejar, din care facem butoaie pentru vin, coniac și whiskey, și mai tare ca lemnul de frasin din care facem butoaie pentru țuică, vin roșu, și oțet. Butoaiele de salcâm sunt ideale și pentru înnobilarea țuici de măr și de păr, rachiuri care în România nu sunt produse în cantități mari, în unele locuri nici nu sunt culese aceste fructe minunate și aromate. De fapt pot închipui ca butoaiele de salcâm să fie butoaiele înnobilatoare pentru aceste tipuri de rachiuri și țuici.
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
AM AFUMAT diferite carnuri (porc ,vita ,peste) ... afumatoare electrica ... cu diferite lemne (stejar, artar, cires, mar hickory=nuc si mesquito )... ... si pot ca va spun ca diferenta e mare !!! foarte mare !
pot sa va spun ca ... ciresul merge la carne ... hickory si stejar la slanina ... artarul la peste oricum merg toate f. bine ... de obicei le mixez !
tinind cont de experienta de mai sus ... ... ma gindesc ca butoaie din lemne diferite dau gusturi diferite la distilat ... am citit de butoaie de cires folosite pe la wisichi
fac ceva experiente ... o sa va spun ce da ... daca mai socotim si gradul de prajire al lemnului ... avem la optiuni combinari de N luate cite K ...
p.s. dupa ceva experiente ... cred ca ne putem creea MIXUL nostru de aschii care sa dea ... bautura casei ... cu citeva variante ... coniac , rachiu diferite fructe , rom , wisichi ... etc.
FIECARE CU ... PAPILA LUI !
Modificat de Caberlot (acum 12 ani)
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
iunicu
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 677
Diferitele tipuri de lemn nu dau numai gusturi diferite ci si culori diferite atat produselor afumate cat si bauturilor invechite pe lemn.
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
iunicu a scris:
Diferitele tipuri de lemn nu dau numai gusturi diferite ci si culori diferite atat produselor afumate cat si bauturilor invechite pe lemn.
FOARTE CORECT ! SI CULOAREA DIFERA ... dar la afumaturi trece pe locul 2 culoarea ... de asta nu am mai mentionat aspectul ...
GUSTUL ... e total diferit IN BINE decit ce e la magazin ... unde se foloseshte de obicei FUM LICHID
De acord ca ... la distilate si la vinuri ... culoarea conteaza !
apropo si berea se tine la butoi pt innobilare ... nu am incercat !
Modificat de Caberlot (acum 12 ani)
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Samogon
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
Bere în butoi de lemn? păi şi cum mai faci carbonarea? Oricum, o bere care merge spre 10% alcool ar putea ţine cam 2 ani şi asta datorită a 3 factori: procent alcoolic mare, hamei şi CO2 toate participă la conservarea berii. Se practică o perioadă de maturare şi la bere (6 luni, un an), dar n-am auzit sa se ţină berea în butoi de lemn.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 12 ani
iunicu
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 677
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
Samogon a scris:
Bere în butoi de lemn? păi şi cum mai faci carbonarea? Oricum, o bere care merge spre 10% alcool ar putea ţine cam 2 ani şi asta datorită a 3 factori: procent alcoolic mare, hamei şi CO2 toate participă la conservarea berii. Se practică o perioadă de maturare şi la bere (6 luni, un an), dar n-am auzit sa se ţină berea în butoi de lemn.
NU STIU ...
DAR PE SITUL unui vinzator de butoaie ... era o explicatie despre cum se invecheshte berea la butoi ...
se vorbea de saptamani ... si de luni de pastrat ... in butoi ... eu nu-mi bat capul cu ... invechit berea probabil ca ceva presiune se produce si in butoi É
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Samogon
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
Nu ştiu de unde ai luat poza dar de unde ştii că în butoaie se află chiar bere? Poate e făcută aşa la 'şto glumesc
Acum ce să zic, la câte sortimente de bere există pe lume, se foarte poate şi cu berea la butoi de lemn. În trecut berea se ţinea în butoaie din lemn, întradevăr. Probabil că mai există nostalgici ai berilor antice. Totuşi nu prea ar fi la standardele unei beri moderne pentru că: 1. Nu ai cum să o carbonezi în butoi de lemn 2. În porii lemnului se ascund drojdii din genul Brettanomyces care dau aroma de sudoare de cal. La vin este acceptat într-o anumită măsură dar pentru orice bere altfel decât lambică, infectarea cu un astfel de microorganism se consideră un eşec. Dar tot ce se poate şi cu poza ta Iunicu.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 12 ani
iunicu
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 677
Oa da o cautare pe google cu aging beer in oak In secolul 19 belgienii au inceput sa invecheasca berea in butoaie de stejar.
Samogon
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
Ştii cât de frecventă este această metodă de maturare a berii în butoi de lemn? Procentual vorbind, cât la sută din berăriile din lume o practică? Când vom şti nişte cifre clare atunci merită să considerăm relevante o poză sau un clip. Oricum, cu rezultate mai sigure se pot folosi aşchiile sau esenţe de stejar la unele specialităţi destul de restrânse (cum probabil este vorba şi în filmulet), nicidecum că belgienii au început să matureze berea în butoi de lemn, la scară largă, din secolul 19. Aia nu şti de unde ai scos-o. Lemnul este printre cele mai rudimentare materiale, nu l-au inventat belgienii şi în niciun caz în secolul 19. Ştii ce vechime are berea? Primele evidenţe apar de acum 6000 de ani în urmă, în Mesopotamia, adică unde este Iranul acum. Se pare ca berea a fost descoperită accidental în timp ce o femeie gătea cereale. Prima cereală cultivată a fost orzul. Berea a fost înaintea pâinii.
Belgienii, într-adevăr, au tradiţie în berărit iar la beri lambice sunt pe primul loc. O bere lambică poate sta în butoi de stejar dar cred că sunt puţini oameni care ar agrea gustul. De asta nici nu este populară. Berea lambică e acrişoară iar oamenii destul de reticenţi la gusturi noi.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 12 ani
iunicu
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 677
Ai dreptate vis a vis de varsta berii insa eu am scris ce am retinut din lecturile facute despre bere. Mai mult ca sigur ca butoiul de lemn se folosea inaintea altor tipuri de recipienti insa pentru folosirea butoaielor la inobilarea berii de catre belgieni in secolul 19, exista izvoare istorice reale. Probabil ca exista si dovezi mai vechi insa eu nu am cunostina de ele.
Samogon a scris:
Bere în butoi de lemn? , dar n-am auzit sa se ţină berea în butoi de lemn.
Am postat poza si filmuletul ca raspuns, nu te mai infoia la mine ca-ti zic ceva de drojdiile din plamada, de nu te vezi.
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
revenim la butoaie ...
DA SE FAC TRATAMENTE LA BUTOAIELE NOI ... uite ce zice cartea verde...
ce in sticla ... este apa care a stat o saptamana in butoi ... nu e neagra deci e ok !
44.7KB
Modificat de Caberlot (acum 12 ani)
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
experiente cu aschii ... poze start , dupa o ora la 200C si dupa inca o ora la 250C (am folosit un cuptor electric ... si am mers pe ceasul lui ... care la copt piine functioneaza )
vizual diferentele nu prea se vad ... exceptind 1=cires , dar mirosul a fost prezent dupa 30 min o ora ... tavile au fost acoperite cu folie de aluminiu ...
o sa fac si niste probe de gust ...
64.1KB
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
... cred ca aici intra ... experienta asta : 1. J-D pepite 2. Erable=artar pepite +un gust de lemn verde 3. Hickory=sa zicem nuc +un gust de lemn verde +o urma de IOD 4. Carbune stejar de gratar ... zice ca nu are nimic strain ... dar gustul e de `gaz` 5. Aschii de stejar din ... vin ... cu gust de vin la sfirsit
1.2.3.4 au sat 7 zile ; 5 a stat 5 zile in ultima poza se vad pepitele si aschiile ... nu am pus si carbune
... o sa fac o degustare mai ... amanuntita , eventual cu martori
43.7KB
Modificat de Caberlot (acum 12 ani)
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
iunicu
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 677
Domnule ce culori frumoase! Nu ma satur sa privesc!
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
iunicu a scris:
Domnule ce culori frumoase! Nu ma satur sa privesc!
da ... prima concluzie ar fi ca ... CULOAREA NU E O PROBLEMA ! e o chestie de 1-2 saptamani
LA GUST ... TREBUIE EXPERIMENTAT ... o sa fac degustarile ...amanuntite ...
... cind se fac pepitele ... prin presare+frecare ... lemnul se incalzeshte =caramelizeaza ... deci culoarea iese !
PROBLEMA E ... CA BANUIESC CA SE FOLOSESTE UN BINDER ... ca sa lipeasca carbunele si lemnul ...
pe pahar ramin urme alburii ca dupa apa cu var ...
NISTE SLABE URME ... AM VAZUT SI PE ULTIMUL PAHAR =CEL COLORAT CU ASCHII DIN VIN ... ... POATE CA E NORMAL CA LEMNUL SA LASE URME ?
... SAU poate ca de aia se lasa 2 ani doagele de lemn afara in ploaie si zapada ... sa se spele de ... urme si de tanini care sunt in plus ??? ... o sa incerc sa verific cu apa din butoi ... sa las sa se evapore intr-un pahar ... asta presupunind ca butoiul a fost facut dupa tehnologia veche ...
oricum aspectul ... urme albe nu e suparator daca pleci de la lemn pe care tu l-ai taiat ... e suparator la pepite ca nu stii ce e !
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
iunicu
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 677
O sa ma leg acum de o alta pasiune a mea. Pe pomi traiesc niste mici gaze care consuma seva si pentru ca nu pot digera gluciidele le defecheaza. Probabil ca ai vazut frunze de pomi punctulete lipicioase. Albina linge aceste secretii si le transforma in miere, miere de mana se numeste. Mierea de mana este deosebita pentru consumul uman dar albinelor le provoaca diaree din cauza bogatiei de saruri minerale si nu este recomandata pentru hrana din timpul iernii a stupului. Ce vreau sa zic eu, este ca seva este foarte bogata in saruri minerale, lemnul lasat la uscat elimina apa nu si sarurile. Oare sarurile din lemn sa fie cauza?
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
iunicu a scris:
O sa ma leg acum de o alta pasiune a mea. Pe pomi traiesc niste mici gaze care consuma seva si pentru ca nu pot digera gluciidele le defecheaza. Probabil ca ai vazut frunze de pomi punctulete lipicioase. Albina linge aceste secretii si le transforma in miere, miere de mana se numeste. Mierea de mana este deosebita pentru consumul uman dar albinelor le provoaca diaree din cauza bogatiei de saruri minerale si nu este recomandata pentru hrana din timpul iernii a stupului. Ce vreau sa zic eu, este ca seva este foarte bogata in saruri minerale, lemnul lasat la uscat elimina apa nu si sarurile. Oare sarurile din lemn sa fie cauza?
... ploi , zapezi , ingheturi , soare .. si de la capat ! ciclul asta ar putea sa ... mai scoata din saruri
... lemnele ramase in soare se albesc
o sa fac probe cu aschiile prajite la cuptor ... sa vedem ele ce zic la culoare si la ... urme albe ... ramane sa verific ... apa de butoi ... DAR AICI DIFERENTA E MARE INTRE EXTRACTIVITATEA APEI SI A ALCOLULUI DE 60%
dar va trebuii sa iasa ceva similar ca la aschiile de-din vin
asa ca ... poate citeva spalari ... opariri ... nu ar strica
P.S. ORICUM ... INVECHIREA NU SE FACE IN BUTOAIE NOI (DECIT LA J-D SI LA ALTE WISICHIURI AMERICANE ) ... la restul sunt butoaie folosite ( LA PORTO, SHERY ETC.)
Modificat de Caberlot (acum 12 ani)
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Samogon
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
De unde ai învăţat să prăjeşti bucăţile de lemn la temperaturi aşa mari? 200-250 mi se pare mult. Caramelizarea apare pe la 140, dacă vrei şi ceva aromă de vanilie şi prăjeală îl duci pe la 180, de la 200 încolo apar arome de migdale, dar şi gust aspru, neplăcut.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
Samogon a scris:
De unde ai învăţat să prăjeşti bucăţile de lemn la temperaturi aşa mari? 200-250 mi se pare mult. Caramelizarea apare pe la 140, dacă vrei şi ceva aromă de vanilie şi prăjeală îl duci pe la 180, de la 200 încolo apar arome de migdale, dar şi gust aspru, neplăcut.
cred ca tu ai pus un grafic ... ... m-am gindit ca opresc prajirea inainte sa ajunga toate la 200-250 ... asa paleta de arome e mai mare ... ... + ca la J-D se ard bine ... devin carbune ... SUNT IN TESTE !
daca te uiti ... culoarea nu s-a schimbat VIZIBIL la hickory si nici la artar
... poate ca .. ciresul sa cam ars ... dupa miros ... dar la culoare nu pare ... (pt. test e ok )
inclin sa cred ca tavile de aluminiu ... inchise cu folie ... nu au ajuns la temperaturi f. mari oricum ... o sa le mai bag inca o tura cu jumatate din cantitatea de aschii ... ca sa am 2 grade de prajire ...
comparativ ... cu aschiile pe care le cumpar sa le bag in vin si care dau rezultate bune ... ce am gfacut eu sunt cam palide =D
oricum in casa mirosea f.f.bine ... ca la cabana
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
POZA 1 … 1Cires; 3Hickory; 2Erable dupa 24 de ore POZA 2+3 … 1Cires; 2Erable; 3Hickory dupa 72 de ore (tava mea a fost de 20x10x6 cm ...am prajit 1 ora la 250 +o ora la 200 … tava am acoperito cu folie de Al) GUST : TOATE F.F. PLACUTE ... 1.Cires –parca cel mai fin …. Poate e o idee pre prajit ? 2.Erable-pare cel mai dulce ---- Cred ca mai trebuia prajit … 3.Hickory –cel mai tare parfum +o nota de iod ? … optim prajit –probabil RECOMANDARI : 1. CAUTATI LEMNE DIFERITE 2. FACETI ASCHII RELATIV UNIFORME 3. FOLOSITI ACEISI TAVA PT PRAJIT 4. TIMPUL DE PRAJIRE DIFERA … DE LA O ESENTA LA ALTA 5. JUCATIVA CU TEMPERATURILE … DAR NASUL E CEL CARE DECIDE 6. CIND CREDETI CA E OK IMPARTITI TAVA IN 2 SI MAI LASATI 30MIN O PARTE din aschii ... asa o sa aveti 2 grade diferite de prajire Multe sporuri la ... prajit lemne
56.8KB
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
... SI PT CA ... rezultatele de la drojdia de vin sunt bune ... si pina la pasti mai e doar o saptamana buna ... poate ca vreti sa vedeti cum se face invechirea rapida
merita incercat !
46.4KB
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Samogon
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
Nu se vede, pozele sunt micite automat. De unde e, din cartea verde? Pare interesant.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
Samogon a scris:
Nu se vede, pozele sunt micite automat. De unde e, din cartea verde? Pare interesant.
DA din Cartea-Verde
68.3KB
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
si asta e continuarea de pagina
79.8KB
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
SineNomine
100% Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
Lumina are vreo influenta asupra distilatului?
_______________________________________ Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
pus acum 12 ani
Samogon
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
Da, trebuie să NU fie. Lumina influenţează negativ evoluţia distilatului. Distilatul trebuie depozitat ferit de lumină, dar spre deosebire de vin, se recomandă ca vasele să nu fie pline iar dopul să nu închidă ermetic pentru că oxigenul participă la maturare.
_______________________________________ ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
NU am facut un test de lumina ...
in butoi sua in cisterna e intuneric ... mai mult nu pot sa zic ...
cert este ca ... unele coniace, wisichiuri ,rom etc. sunt in sticla alba ... altele in sticla verde ... de ce ? ... pote e doat o chestie de imagine ... sau poate ca conteaza
... parerea mea e ca la vinuri se evita lumina pt ca acolo avem un risc de refermentat ...
... dar la tarii ... nu e nici un risc !
fa cum crezi ... si spunene daca vezi vreo difernta !
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
ieri am GUSTAT VINUL care a stat 2 saptamani la butoi nou de stajar ...
asta e reactia pot sa zic ca nu am avut de multa vreme o surpriza asa de placuta in domeniul alcoalelor de toate felurile
am pus la butoi un vin din 2010 ... carignan+sauvignon_blanc+thompson(ala din care se fac stafidele) ... ma gindeam ca va iesi un roze ... dar a iesit un vin rosu ... un CARIGNONSON care dupa butoi parca aduce a ... busuioaca ... sau poate ca eu visez ... oricum e bun !!!
... chiar si sotia a zis ca ... am pus ceva bun in butoi ... dar ce a iesit e f.f.bun ... si ca am facut o afacere buna cu butoiul ... (chiar daca umplut pina sus ... musteshte pe la dopul de sus ... ... mai tare cind dopul e sus si mai putin cind dopul e la orizontala ... APROPO sau pierdut can 200 mL in 2 saptamani ... butoiul a stat cu apa 1 sapt)
oricum ... daca aveti resurse financiare ... si o sursa de incredere ... atunci va recomand din toata inima ... CUMPARATI UN BUTOI !!!
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
iunicu
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 677
Cand nevastamea gateste cate ceva care imi place mult, intreb ce a pus in mancare si ea imi raspunde: Dragoste! Asa sa ii spui nevestei ca ai pus in butoi.
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
iunicu a scris:
Cand nevastamea gateste cate ceva care imi place mult, intreb ce a pus in mancare si ea imi raspunde: Dragoste! Asa sa ii spui nevestei ca ai pus in butoi.
foarte buna replica !
... si daca ma gindesc bine ... asa si este am pus dragoste= pasiune+sperante de la primul bob de strugure pina la ultima picatura de vin
ORICUM ... DACA VA APUCATI DE ``BUTOIT`` ... incepeti cu ceva mic , ca sa verificati calitatea butoiului=furnizorului ... si nu bagati in butoi lichide de proasta calitate pt ca ... s-ar putea sa stricati butoiul ...
ACUM ma gindesc cu mare placere ... ce va iesi peste 2-3 ani cind o sa incep sa pun tarie in butoi ... daca surpriza va fi doar pe jumatate de mare si placuta ca la vin ... atunci sunt f. multumit !
... pina atunci ... o sa fac ceva experiente ... ... ca sa am un distilat care merita pus in butoi ... si in plus si ceva cantitate ... ... pt ca probabil la inceput trebuie schimbat mai des distilatul ...
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
AM GASIT ARTICOLUL DE MAI JOS INTERESANT ... (SPER sa nu ma bagati la reclame... ) ... interesant cum incepe o ... distilerie noua sa-si faac un drum=nume (e calar ca specialistii ... nu sunt chiar niste novici ...)
... si site-ul merita citit pe ici-pe colo ... mai da idei de experimentat ... ca la preturi ... mai da si fiori !
<KILKERRAN – deschisa in mod official in 25 martie 2004, este singura distilerie noua care a aparut in Campbeltown in ultimi 125 de ani. Actionarii principali sunt in mod evident cei de la Springbank. Primele 6 butoaie puse la invechit au gazduit inainte burbon, sherry oloroso, fino sherry, Porto, rom si Madeira. In 2009 s-a lansat déjŕ o prima inbuteliere, este vorba despre 12.000 de sticle din seria de 5 ani vechime, numita “Work in Progress”.
Recomandari:
Work in Progress – invechit doar 5 ani, single malt-ul face parte dintr-un experiment de imbuteliere anuala a celor de la Kilkerran pentru a ajunge la viitorul produs de 12 YO. De culoare auriu palid, fiind si foarte tanar, are un miros fructat si de mirodenii care aduce mai mult a Speyside decat a Campbeltown. E destul de puternic si intepator cand inspiri, lasand sa se intrevada puterea alcoolului chiar daca are doar 46% tarie. La gust nu mai seaman a Speyside chiar daca e fructat ci se intoarce catre locul de origine, poate si din cauza ca se simte putina sare si alcoolul e destul de puternic. De o corpolenta light, gustul are un finish mediu spre lung care te duce cu gandul spre ciocolata si un pic de stejar la sfarsit.>
p.s. interesanta si asortarea cu ... trabucuri ... si cu nuduri
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
... 6 arome ... care vor fi mixate ... ASTA NU SE MAI SPUNE ...
parca va suna cunoscut nu ? ... va pomeneam de ... mixul propriu ... de aschii
am avut o intuitie buna ... ... cred ca ... o sa gasim pe undeva si ceva despre plantutze ... etc.
... daca pleci de la un alcool BUN_CURAT ... cred ca poti sa obtii multe cu rabdare si su INSPIRATIE
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
sau CITIT ASTA ... despre DALMORE ... pe acelasi site de mai sus ... (jumtate in butoi de stejar american +jumatate in butoi de serry ... )
Dalmore 12 YO-Cerbul de aurPublished on May 23 2011 // Bauturi, DIVERSE, RECENZII Se spune ca dreptul de folosire a heraldicii cerbului regal de catre familia Mackenzie a fost dat de catre regele Alexandru al III-lea al Scotiei acestei familii ca urmare a faptului ca unul din membri ei i-a salvat viata intr-un incident de vanatoare… in 1263. Pentru multa vreme distileria The Dalmore a fost in proprietatea familiei Mackenzie si fiecare sticla, ce contine acest rafinat single malt, poarta si astazi cu mandrie acest simbol.
Reuniune de familie…ocazie cu care ma gandesc ca ar fi destul de tare sa-i surprind pe cei mai in varsta cu ceva fin si placut. Se suprapune perfect cu faptul ca incercam sa gasesc un motiv pentru a mai trece pe la magazin sa mai dau niste bani pe un single malt. In graba ma duc la micul magazin Lizar din Piata Dorobanti cu gandul la un Oban de 14 ani. Dar cum socoteala de acasa nu se potriveste ce cea din targ si cum Oban nu mai aveau si nici eu timp sa ma duc pana in Pipera, aleg o sticla de Dalmore 12 YO la 1000 ml pentru doar 178 de RON, raportul pręt calitate fiind foarte bun.
Jumatate din licoare este maturata in butoaie de burbon din stejar alb american si cealalta jumatate in butoaie de sherry oloroso, asa ca auriul mahon al culorii te cucereste din prima clipa, chiar daca nici macar nu ai destupat sticla. Oricum Dalmore trebuie sa fie pe lista oricui care iubeste whisky-ul, trecut la categoria celor mai fine si, totodata, pe care ti le si poti permite single malturi. Daca mai adaugam ca si criteriu de sortare Highland, s-ar putea urgent sa ajunga in capul listei. Imi fac curaj si torn in pahar. Agit putin, il las sa se linisteasca si ma apropii cu nasul. O minunata aroma de sherry imi inunda narile urmata de un puternic parfum lemons. Gust un pic si simt imediat textura fina si catifelata de o corpolenta medie destul de condimentat si cu accente elegante de portocala. In ghidul ce insoteste sticla e trecut ca ar trebui sa simt un gust de marmelada de portocale, insa eu unul n-am mancat inca asa ceva. Aroma asta de citrice se termina cu un finish lung care se inchide intr-o lemnozitate amaruie foarte placuta. Toate astea insa sunt insotite in mod permanent de puternica aroma de sherry oloroso pe care nu ai cum sa nu o remarci si care-i da tot farmecul. Daca mai adaugi si o cincime de apa, intreaga bautura devine si mai aromata, estompand din tarie si accentuand aroma de sherry.
Un elegant si foarte fin whisky marca Highland care primeste pe nedrept 84 de puncte de la John Hansell, editorul de la Malt Advocate si pe care vi-l recomand sa-l beti cu moderatie, mai ales daca e la 1000 ml, iar pentru ca aveti 300 ml in plus nu uitati sa-l impartiti cu cativa prieteni.
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
iunicu
Moderator Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 677
Ultimul post mi-a placut foarte mult, aproape ca am simtit gusturile descrise!
SineNomine
100% Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
Pe mine m-a luat si flama...
_______________________________________ Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
iunicu a scris:
Ultimul post mi-a placut foarte mult, aproape ca am simtit gusturile descrise!
PERFECT ! ... acum stii ce trebuie sa cauti ... ... ramane doar sa geseshti formula magica ... care sa faca treaba asta in 3-6-12 luni
oricum ... vorba lui sinenomine ... atentie sa nu va prinda flama
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
Note de DEGUSTARE, Incerc de ceva vreme sa scriu mailul asta ... dar din motive de timp si de precizie a exprimarii am tot ezitat ( uneori e greu de descris un gust … … Oricum , am luat notite la cald asa ca … impresiile sunt relativ exacte … in masura in care am reusit sa descriu bine gusturile diferitelor pahare/sticle … totul s-a petrecut la aceiasi temperatura = temperatura camerei DEGUSTAREA A CONSTAT: in 4 tipuri de wisiki , / 3 aschii , / un coniac VS / si un ROM care sa o spunem din start a fost ... in afara concursului ! ... adica cel mai BUN . IMPORTANT : -degustarea s-a bazat pe miros ! ... nu pe gust , pt ca am vrut sa ajung la sfirsit -PLOSNITE=gust specific de whisiki=un amestec de fum+ardei_iute+doctorie+acetona(nu ma omor dupa gustul asta … )
Dupa multe permutari de pahare ... am ajuns la clasamentul de mai jos care nu e exact ordinea din poza … dar GUSTUL ESTE CRESCATOR–sa spunem … si BULINELE <O sau jumatate o> dau intensitatea gustului … 1.Aschii de stejar-Recuperate din vin cabernet -floral+vin+o urma de vanilie – O(alcool pur-homemade+aschii … o combinatie de urmarit cu distilat de vin)
2.Cognac Gautier VS --- floralx2+vin+acetona_urme –OO ( nu cred sa-l mai cumpar inca o data … mai bine iau un Napoleon …)
3.Whiskey Jameson --- fan+mar verde –Oo (distilat de 3 ori –celmai bun raport pręt/calitate)
4.Whisky Glenlivet_12ani --- fanx2+floral+gutui+plosnite –OOOO (asta e ceva de duminica ... daca ai bani de asa ceva merita sa-l iei_pręt dublu fata de 3 )
Acum urmeaza coborirea de calitate ... 5.Whisky Jack Daniels --- plosnitex2+fin+lemn_ars --- OOOo (era preferatul meu ... dar acum o sa ma orientez spre Jameson, acelasi pręt)
6.Jonnie Walker _ Red Label --- plosnitex3+floral+acetona – OOO (MAREA DEZAMAGIRE ! ...BRRR … pręt cu 15% mai mare ca 3 si 5)
Acum vin aschiile mele : adica alcool_homemade + aschii arse de mine 7.Erable --- floral+caramel +rom_urme+ lemn_arsx2 - OO 8.Cires --- fan+fumx2+rom_urme+ lemn_arsx2 - O 9.Hickory --- florl +fan+rom_urme+plosnite+ lemn_arsx2 –OOO
Cred ca 1ora la 250C si inca 1 ora la 200C ... a fost o idee cam mult... –Samogon a zis ca am exagerat cu temperaturile … eu cred ca daca timpul era 45+45-60 ar fi fost aproape perfect … oricum gustul de … lemn_ars … e placut si nu deranjeaza deloc --- nu se compara cu rachiu_corlit = ce iese cind se prinde plamada _BRRR.
Daca am amestecat 7+8+9 … paraca rezultatul a fost cel mai bun … gustul de lemn_ars … s-a estompata cam disparut !
10.Rom EL DORADO_Demerara _12ani --- nuca_verdex3+rom+caramel+portox2 -OOOOo ( asa cum am sous … asta a fost … inafara concursului !!! … … surpriza a fost ca Glenlivet sufera comparatie ca si intensitate de gust (chiar daca pierde) … dar pirde ca si finete ! )
DUPA 30-50min … ACETONA pt 5 ??? … si urme inca la 2 DUPA 7 ore=dimineata_in- pahare -golite …urme de acetona la 4 … ??? si parca nr. 1 avea cel mai tare parfum … era cel mai slab la start ??
CONCLUZIE : 1.ACETONA=frunte SE REGASESHTE IN BAUTURILE CONSACRATE … DECI, NU TREBUIE SA SEPARAM PREA MULT DIN FRUNTE_CAP … --- aici intervine experienta + inspiratia fiecaruia !!! (personal … nu agreez mirosul asta !)
2.ASCHIILE … se ard diferit si se comporta diferit … si melajul lor nu e ceva matematic 1+1+1 poate sa dea 3 sau 5 sau -2 … etc.
Sper ca v-am fost de folos … p.s. sotia a ales ROM-ul … asa ca eu m-am multumit cu Glenlivet ... restul sa reintors in sticla pt alte ocazii sau degustari .
46.5KB
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 12 ani
Caberlot
Moderator Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
Note de DEGUSTARE, Incerc de ceva vreme sa scriu mailul asta ... dar din motive de timp si de precizie a exprimarii am tot ezitat ( uneori e greu de descris un gust … … Oricum , am luat notite la cald asa ca … impresiile sunt relativ exacte … in masura in care am reusit sa descriu bine gusturile diferitelor pahare/sticle … totul s-a petrecut la aceiasi temperatura = temperatura camerei DEGUSTAREA A CONSTAT: in 4 tipuri de wisiki , / 3 aschii , / un coniac VS / si un ROM care sa o spunem din start a fost ... in afara concursului ! ... adica cel mai BUN . IMPORTANT : -degustarea s-a bazat pe miros ! ... nu pe gust , pt ca am vrut sa ajung la sfirsit -PLOSNITE=gust specific de whisiki=un amestec de fum+ardei_iute+doctorie+acetona(nu ma omor dupa gustul asta … )
Dupa multe permutari de pahare ... am ajuns la clasamentul de mai jos care nu e exact ordinea din poza … dar GUSTUL ESTE CRESCATOR–sa spunem … si BULINELE <O sau jumatate o> dau intensitatea gustului … 1.Aschii de stejar-Recuperate din vin cabernet -floral+vin+o urma de vanilie – O(alcool pur-homemade+aschii … o combinatie de urmarit cu distilat de vin)
2.Cognac Gautier VS --- floralx2+vin+acetona_urme –OO ( nu cred sa-l mai cumpar inca o data … mai bine iau un Napoleon …)
3.Whiskey Jameson --- fan+mar verde –Oo (distilat de 3 ori –celmai bun raport pręt/calitate)
4.Whisky Glenlivet_12ani --- fanx2+floral+gutui+plosnite –OOOO (asta e ceva de duminica ... daca ai bani de asa ceva merita sa-l iei_pręt dublu fata de 3 )
Acum urmeaza coborirea de calitate ... 5.Whisky Jack Daniels --- plosnitex2+fin+lemn_ars --- OOOo (era preferatul meu ... dar acum o sa ma orientez spre Jameson, acelasi pręt)
6.Jonnie Walker _ Red Label --- plosnitex3+floral+acetona – OOO (MAREA DEZAMAGIRE ! ...BRRR … pręt cu 15% mai mare ca 3 si 5)
Acum vin aschiile mele : adica alcool_homemade + aschii arse de mine 7.Erable --- floral+caramel +rom_urme+ lemn_arsx2 - OO 8.Cires --- fan+fumx2+rom_urme+ lemn_arsx2 - O 9.Hickory --- florl +fan+rom_urme+plosnite+ lemn_arsx2 –OOO
Cred ca 1ora la 250C si inca 1 ora la 200C ... a fost o idee cam mult... –Samogon a zis ca am exagerat cu temperaturile … eu cred ca daca timpul era 45+45-60 ar fi fost aproape perfect … oricum gustul de … lemn_ars … e placut si nu deranjeaza deloc --- nu se compara cu rachiu_corlit = ce iese cind se prinde plamada _BRRR.
Daca am amestecat 7+8+9 … paraca rezultatul a fost cel mai bun … gustul de lemn_ars … s-a estompata cam disparut !
10.Rom EL DORADO_Demerara _12ani --- nuca_verdex3+rom+caramel+portox2 -OOOOo ( asa cum am sous … asta a fost … inafara concursului !!! … … surpriza a fost ca Glenlivet sufera comparatie ca si intensitate de gust (chiar daca pierde) … dar pirde ca si finete ! )
DUPA 30-50min … ACETONA pt 5 ??? … si urme inca la 2 DUPA 7 ore=dimineata_in- pahare -golite …urme de acetona la 4 … ??? si parca nr. 1 avea cel mai tare parfum … era cel mai slab la start ??
CONCLUZIE : 1.ACETONA=frunte SE REGASESHTE IN BAUTURILE CONSACRATE … DECI, NU TREBUIE SA SEPARAM PREA MULT DIN FRUNTE_CAP … --- aici intervine experienta + inspiratia fiecaruia !!! (personal … nu agreez mirosul asta !)
2.ASCHIILE … se ard diferit si se comporta diferit … si melajul lor nu e ceva matematic 1+1+1 poate sa dea 3 sau 5 sau -2 … etc.
Sper ca v-am fost de folos … p.s. sotia a ales ROM-ul … asa ca eu m-am multumit cu Glenlivet ... restul sa reintors in sticla pt alte ocazii sau degustari .
46.5KB
_______________________________________ "O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă! Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
CE FACE UN BUTOI NU POT FACE ASCHIILE !
... aici se simte un gust-parfum de nuca verde - CRED ca a stat in butoi de XEREX ...
