Bauturi
Absint Bere Coniac Divin Gin Hidromel Ouzo Pălincă Rachiu Rom Sake Stroh Tequila Țuică Vermut Vin Vinars Vodcă Whiskey
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
Bauturi | Reguli | Inregistrare | Login
POZE BAUTURI
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
papiota55 pe Simpatie.ro
 | Femeie
22 ani
Bucuresti
cauta Barbat
24 - 54 ani |
|
bionut
50%
 Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
Cum am finalizat in sfarsit constructia coloanei Boka si am inceput sa o folosesc voi scrie aici noutatile, ca topicul cu construirea coloane s-a aglomerat suficient si si-a indeplinit scopul.
Dupa o tura de distilat otet pentru curatarea coloanei am distilat (in mod alambic, ce-i drept) prima plamada de zahar. Voi mai face asta de 2-3 ori pana strang suficient rachiu pentru o distilare de rectificare.
Cum plamada asta a durat vreo luna si ceva pana a ajuns la sec am zis sa incerc alta metoda, adaugarea zaharului in doua etape, dupa modelul berilor belgiene.
Astfel am dizolvat 10 kg de zahar in 60 litri de apa, 1 kg de tarate fierte impreuna cu 2 plicuri de drojdie uscata (pentru nutrienti), dar si o limgura de nutrient pe baza de azot, o lingura de sare amara si doua linguri de sare de lamaie. Am pus 6 plicuri de drojdie uscata iar la 2-3 zile dupa inceperea fermentatiei voi mai adauga 10 kg de zahar dizolvat in 10 litri de apa.
Teoria zice ca drojdia se va inmulti intr-un mediu nu foarte stresant (nu am masurat densitatea dar cred ca e in jur de 1.040, o sa bag cantitatile intr-un calculator sa vad), iar cand adaugi restul de zahar il va fermenta mai usor si mai repede. Exista riscul ca drojdia sa fie obosita de la producerea de alcool totusi, dar voi amesteca zilnic in plamada ca sa bag oxigen, asa poate incurajez drojdiile sa se i inmulteasca, nu doar sa consume zahar.
Comparativ cu prima plamada nu va fi foarte relevsnt pentru ca acum am pus si tarate si alti nutrienti, dar nu e mare deranj si pot face mereu asa de acum incolo.
Aici sunt poze cu coloana instalata si cu plamada facuta azi, la 2-3 ore dupa adaugarea drojdiei. Se vede ca drojdie e deja activa.
|
|
| pus acum 3 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
Este imposibil site-ul asta de pe telefon, m-am chinuit 20 minute sa postez aaseara si in cele din urma au rezultat doua topicuri identice.Rog un moderator sa stearga unul din ele. Pur si simplu ma logam, scriam ce aveam de scris si cand apasam pe Submit ma ducea la o pagina unde imi zicea ca nu sunt logat  Bine ca am copiat textul inainte si nu a fost nevoie sa il scriu de fiecare data ca renuntam 
Se pare ca densitatea plamezii a fost mai mare, nu doar 1.040 cat am estimat eu. Apa nu a fost masurata exact, deci nu pot calcula exact densitatea, dar a fost peste 1.050. Data viitoare voi masura cu densimetrul, promit ca nu imi va mai fi lene 
|
|
| pus acum 3 ani |
|
Samogon
Moderator
 Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1751
|
|
Arata excelent coloana 
Cred ca e bro science asta cu inmultirea. Nu se verifica practic nicio teorie cu starter, cu aerisiri, inmutiri...
Am gândit la fel ca tine și am făcut starter de 30 de litri la o densitate de 1.040. Am făcut plamadire pe paliere de temperatira ca la cereale, cu mălai, linte si grau încolțit, cate un kg din fiecare dar și un kg zahar sa se obișnuiască drojdia cu sucroza. Am aerisit starterul 24 de ore turnand dintr-un cazan in altul la fiecare 10 minute. A doua zi l-am turnat peste 155 litri plamada cu 30 kg zahar (densitate 1.072) și 1.5 kg pasta de tomate. Am aerisit încă 24 de ore turnând de sus cu oala la fiecare 20-30 de minute. Același rationament l-am avut, sa nu strezes drojdia in faza de înmulțire cu densitate prea mare.
Jessie are un video cu "fast fermenting vodka" care ii fermentează in 4 saptamani. Tot asa, cu aerisire ca lumea, cu vibrator, tot. A pus prea putina drojdie. Si e reteta pe care o găsești si la mincinoșii de pe HD.
Sunt convins ca mai repede fermentează o plamada cu drojdie multa si fara nimic altceva in afara de zahar și apa, decât o plamada cu drojdie putina si cu toți nutrientii din lume și cu toate aerisirile, starterele si alte minuni. Cred ca tot ce contează e sa pui multa drojdie de la început. 500 g drojdie proaspata sau 100 g drojdie uscata la o plamada de 50 litri cu 10 kg zahar cred ca este necesar ca să fermenteze in 7-14 zile.
O sa te convingi singur ca la gust nu contează cata drojdie pui, ca pui multa sau putina, gustul de drojdie este dat de metabolismul ei si de ce produce ea in timpul fermentarii. Dacă distilezi in coloana la 94-95% nu mai contează ce miros are plamada. Foarte puține arome mai trec in distilat la puritatea aia.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 3 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1751
|
|
bionut a scris:
Este imposibil site-ul asta de pe telefon, m-am chinuit 20 minute sa postez aaseara si in cele din urma au rezultat doua topicuri identice.Rog un moderator sa stearga unul din ele. Pur si simplu ma logam, scriam ce aveam de scris si cand apasam pe Submit ma ducea la o pagina unde imi zicea ca nu sunt logat Bine ca am copiat textul inainte si nu a fost nevoie sa il scriu de fiecare data ca renuntam
Se pare ca densitatea plamezii a fost mai mare, nu doar 1.040 cat am estimat eu. Apa nu a fost masurata exact, deci nu pot calcula exact densitatea, dar a fost peste 1.050. Data viitoare voi masura cu densimetrul, promit ca nu imi va mai fi lene |
Si eu tot de pe telefon accesez dar intampin alt gen de probleme. Îmi pare rau pentru situație, știu cât este de enervant. 
Ca a fost 1.040, 1.050, nu mai contează. Oricum e o concentratie relativ mica de zaharuri. Sa vedem cum o sa evolueze. Totusi i-ai pus destulă drojdie. Eu estimez cam doua săptămâni perioada de fermentație.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 3 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
Stiam ca am acasa drojdie la pachet de 1 kg, cumparata la inceputul pandemiei cand era nebunie cu drojdia. Cum noi facem painea in casa am cumparat de atunci sa am. Dar am avut surpriza sa nu mai fie, era consumata toata. Asa ca am pus plicurile alea pe care le-am gasit prin dulap. Asa e, este destul de multa drojdie oricum, la cat zahar este in plamada.
Astazi mai pun 10 kg de zahar, ca deja fermenteaza bine, avea spuma deasupra de dimineata. Cred ca taratele ajuta la formarea spumei, ca data trecuta nu a facut nici un pic de spuma deasupra. Neasteptat a fost ca nici la fundul galetii nu am gasit foarte multa drojdie, doar un strat de maxim 2 mm... ma asteptam la mai multa avand in vedere ca solutia a avut densitatea 1.070.
Mi-am comandat si DAP de la Marinica acum, o sa pun in continuare nutrienti daca tot ii am Macar cand voi incepe sa fac si bauturi cu aroma (dupa ce modific coloana) va fi folositor nutrientul.
|
|
| pus acum 3 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1751
|
|
La mine n-au făcut deloc spuma, taratele. Le-ai fiert o jumătate de ora înainte?
E bine sa-i urmărești evoluția prin măsurarea densității. Si mie mi se părea ca fermentează energic dar la măsurare abia scădeau liniutele pe zaharometru. Cu DAP s-ar putea sa fie altceva. Tine-ne la curent! 
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 3 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
Am fiert pana a inceput sa se ingroase ca o mamaliga, nu m-am uitat la ceas. Nu cred ca a durat 30 minute. Si in poza din linkul de mai sus se vede spuma, cand am facut fara tarate nu a facut deloc, de asta am tras concluzia ca o fi de la ele.
|
|
| pus acum 3 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
Cam asa, am citit ca drojdia de panificatie ar merge pana la 15% abv. Voi vedea, apa nu mai am unde sa pun ca atat e butoiul, e aproape plin de mi-e ca o sa dea spuma pe afara.
Oala e izolata cu o salteluta de Ioga luata din Lidl, a cam ciufulit-o pisica cu ghearele dar e inca intreaga. Am in oala o rezistenta de 3 kw, nu e cu inductie. E oala pe care o folosesc la bere in mod normal.
|
|
| pus acum 3 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
Am galeti de 30 litri, as putea sa fac ce zici tu.
Drojdia turbo stiu ca are in amestec niste nutrienti care o fac "turbo", deci a doua folosire nu ar trebui sa aiba aceeasi viteza...
|
|
| pus acum 3 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
Aseara am bagat si eu aer cu pompita de acvariu, vreo 2 ore cred ca tot barbotat acolo. Ar trebui sa ajute. Astazi iau o proba de densitate.
|
|
| pus acum 3 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1751
|
|
Apropo de "aerisirea de activare", mai mereu am la fermentat plamezi in mai multe galeti, tot de vreo 30 si ceva de litri. Prin vara am făcut un mic experiment. Am aerisit una din galeti turnand plamada de multe ori dintr-un recipient in altul cu ibricul, de sus. Celelalte galeti au fost neaerisite. Am urmărit evoluția fermentarii in fiecare zi și vreau sa va zic ca in toate gălețile fermentația a decurs la fel. Toate au avut aceeași densitate finala, au atins finalul in același timp, viteza de fermentare a fost aceeasi. Pana și gustul/mirosul a fost la fel, din plamezi identice. Ce-i drept le-am aerisit pe toate la început, înainte de însămânțare dar doar pe una singura am continuat sa o aerisesc pe la mijloc și spre sfârșitul fermentarii.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 3 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
Nu mai stiu eu sa explic dar am citit undeva ca la inceputul fermentatiei drojdia consuma oxigen pentru a se inmulti, apoi trece la consumul exclusiv de zaharuri, cand nu mai e oxigen. Probabil odata intrata in faza anaeroba nu mai consuma oxigen, deci aerarea nu mai ajuta. E doar o teorie, nu am apucat sa citesc in detaliu.
|
|
| pus acum 3 ani |
|
|
AlexD2
40%
Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 151
|
|
Din ce stiu eu la inceputul fermentatiei drojdia se inmulteste si atunci consuma oxigen si alcool (ca sursa de carbon pe langa alti nutrienti) Deci cu cat îi dam mai mult oxigen drojdia se va inmultii mai mult dar va si consuma mai mult alcool (ceea ce va scadea randamentul). Apoi dupa perioada fermentatiei aerobe, in timpul fermentatiei anaerobe drojdia va consuma zaharuri (tot ca sursa de carbon si tot impreuna cu alti nutrienti) dar in cantitati mici, numai cat sa se mentina in viata putin semnificative pt randament.
|
|
| pus acum 3 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1751
|
|
Nu stiu daca este corecta exprimarea ca drojdiile ar consuma alcool. Eu nu-mi aduc aminte sa fi citit asta undeva. Ce știu sigur este ca și respirația si fermentatia alcoolica au un trunchi comun: glicoliza. Prin glicoliza, zaharurile sunt metabolizate pana la acid piruvic. De aici, cele doua cai metabolice se despart. Pe cale aeroba, acidul piruvic este descompus in bioxid de carbon și apa. Pe cale anaeroba este decarboxilat in acetaldehida iar acetaldehida este convertita in alcool etilic.
De reținut este faptul ca efectul Crabtree despre care va invit sa citiți când aveți timp, este o caracteristica a speciei S. cerevisiae. Prezenta oxigenul este conditia necesara pentru ca levurile sa fie in metabolism respirator, dar nu este si suficienta. Exista un prag al concentrației in glucoza peste care metabolismul este fermentativ chiar si in prezenta oxigenului. In cazul S. cerevisiae știți cât este acest prag? 0.5-1 g/l
Deci despre ce vorbim? Ne facem iluzii degeaba cu aerisiri in plamezi cu 100 g zaharuri pe litru crezand ca e "puțin".
Faza de înmulțire depinde in mare măsură de prezenta nutrientilor, in special azot, dar este inhibata pe masura ce nutrientii se epuizează iar alcoolul si alti produsi de metabolism se acumuleaza. Aerisirea in toiul fermentației se dovedește nu doar inutila, dar și stânjenitoare, sau cum spunea Louie Pasteur "oxigenul intervine asupra fermentație doar pentru a o jena".
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 3 ani |
|
|
AlexD2
40%
Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 151
|
|
Din e am citit si am inteles eu procesul de inmultire a drojdiei si in general viata drojdiei este paralel cu procesul de fermentatie fie ca el este aerob fie anaerob, adica sunt doua lucruri separate. In procesul de inmultire drojdia foloseste doar energia degajata de proesul de fermentatie. In termeni biologici nu stiu e insmna asta ca nu am suficiente cunostinte in domeniu, dar ceea ce este cert e ca drojdia in procesul de inmultire are nevoie de oxigen si de nutrienti. Cand oxigenul este disponibil in cantitati mari atunci si fermentatia aerobica si procesul de in multire sunt accelerate. In ceea ce priveste nutrientii ,cu toate ca despre asta se vorbeste mai putin, pentru ca oricum este disponibil, carbonul este principalul nutrient al drojdiei. Sursele principale de carbon pt drojdie sunt zaharurile , alcoolul si produsii intermediari din ciclul defabricatie al alcoolului pe care drojdia, in procesul de inmultire si crestere, îi consuma la propriu. Indiferent care din acesti produsi sunt consumati de drojdie acest consum scade din randamentul procesului de fermentatie. Atunci cand fermentatia este condusa in scopul obtinerii de alcool etilic acest consum este mic raportat la cantitatea de zaharuri existenta in plamada , deoarece si cantitatea de drojdie produsa este mica. Cand insa scopul este de a fabrica drojdie si cantitatea de oxigen disponibila este mare, atunci si fermentatia este preponderent aeroba si consumul de nutrienti este mare si acestia sunt utilizati pentru a produce o cantitate cat mai mare de drojdie , cantitatea de alcool fiind foarte mica. Acum nu mai stiu pe unde am citit dar cu toate ca pare paradoxal dar in timpul fermentatiei aerobe (de fapt doar preponderent aerobe) drojdia consuma mai degraba alcool si alti produs care contin carbon aflati in cencentratie mica, mai degraba decat zaharuri care sunt in concentratie mare.
|
|
| pus acum 3 ani |
|
Caberlot
Moderator
 Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2391
|
|
Samogon a scris:
Apropo de "aerisirea de activare", mai mereu am la fermentat plamezi in mai multe galeti, tot de vreo 30 si ceva de litri. Prin vara am făcut un mic experiment. Am aerisit una din galeti turnand plamada de multe ori dintr-un recipient in altul cu ibricul, de sus. Celelalte galeti au fost neaerisite. Am urmărit evoluția fermentarii in fiecare zi și vreau sa va zic ca in toate gălețile fermentația a decurs la fel. Toate au avut aceeași densitate finala, au atins finalul in același timp, viteza de fermentare a fost aceeasi. Pana și gustul/mirosul a fost la fel, din plamezi identice. Ce-i drept le-am aerisit pe toate la început, înainte de însămânțare dar doar pe una singura am continuat sa o aerisesc pe la mijloc și spre sfârșitul fermentarii. |
… cred ca eu am venit cu … REMONTARILE = aerisirile … si info. vine din cartea verde
… deci sunt 3 remontari in grafic si fiecare are efecte diferite :
1. remontarea de la ziua 2 … creste alcoolul obtinut de la 8 la 13%
2.remontarea de la ziua 5 … creste alcoolul obtinut de la 8 la 11,5%
3.remontarea de la ziua 8-9 … creste alcoolul obtinut de la 8 la 9%
… si vorbim de o fermentare de 16 zile pt must de struguri
PROBABIL CA TREBUIE FACUTA AERISIREA DUPA 1 ZI
P.S.
detaliile conteaza
40.2KB
_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| pus acum 3 ani |
|
|
AlexD2
40%
Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 151
|
|
Acum eu nu stiu la ce se refera cuvantul remontari in cartea respectiva ca nu o am, dar in alte lucrari despre vinificatie am fazut ca remontarea se refera la fermentatia vinului rosu atunci cand partea lichida se recircula peste caciula adunata la suprafata, unul din scopuri fiind si aerisirea, dar nu singurul scop,un altul fiind amestecarea partii solide in lichid. Cred ca aerisirea poate activa drojdiile dar are efect numai daca din alte motive fermentatia este deficitara si atunci aerisirea repetata poate fi o masura de avarie. Eu unul pt vinul alb nu fac niciodata operatii de aerisire dupa ce mustul este pus la fermentat pt ca fac vinificatie cu putin bioxid de sulf si nu vreau sa am surprize.
|
|
| pus acum 3 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1751
|
|
Chestia cu oxigenarea, ca mai toate miturile care se propaga ca cancerul, de la ce a plecat toată povestea? Cineva o fi auzit ca oxigenul este necesar drojdiei ca sa-si sintetizeze niște steroli care vor contribui la formarea membranelor celulare, alea fosfolipidice. Chestia e ca dacă pui ulei de măsline cat înmoi vârful de cutit (nu mai mult) este mai mult decat suficient pentru a asigura acizi grași la ditamai plamada. Asta înlocuiește toată oxigenarea aia care cică se face din rațiuni de "inmultire". Cate grăsimi ai intr-o plamada de grane de la germeni si tarate este arhisuficient pentru ce are nevoie drojdia.
Băieții de pe forumuri de afara probabil ca mai arunca cate un ochi printr-o carte, doua si leaga cap la cap niște informatii corecte dealtfel, dar ansamblate rezulta niște trăznăi fara niciun temei științific.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 3 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1751
|
|
Micile aerisiri la vinuri (pritociri deschise) se fac în anumite condiții. Daca vinul este predispus la anumite boli și defecte cum ar fi vreo infecție anaeroba. Daca dimpotriva, avem de-a face cu floare sau otetire, este evident ca aerisirea este total contraindicata. Trebuie sa înțelegem exact scopul procedurilor.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 3 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
Plamada mea din zahar a ajuns la densitatea de 1.002. Deci drojdia de paine a facut treaba buna daca am ajutat-o cu nutrienti. Ar fi buna de distilat dar nu am timp, poate scade la sec pana apuc sa o distilez.
Cu teava nu am noroc deloc, nici un magazin se pare nu are in stoc teava de 54 mm. Tipup decla Arena Instalatiilor raspunde la intrebari cu un sictir de nu iti vine sa crezi...
Mai sunt cativa carora le-am dat mail si astept raspunsul. Am impresia ca tot la Romstal voi ajunge... Dar la pretul lor actual voi renunta la idee, e prea mult...
|
|
| pus acum 3 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1751
|
|
E pacat pentru 90 de lei in plus sa abandonezi proiectul, dar stiu ca te deranjeaza specula asta. Poate totusi gasesti in alta parte mai ieftin.
La mine drojdia de la Marinica fermenteaza de o saptamana la plamada din malai. I-am mai pus inca atata drojdie dupa vreo 3 zile ca mi se parea ca fermenteaza prea incet. In final am pus 40g la 40 litri, deci de 4 ori mai multa decat limita maxima cat scrie pe eticheta. Ma intreb, oare cu doza medie, in cat timp o fermenta?
Oricum cred ca asta e alta drojdie, nu e tot aia pe care am testat-o acum 6 ani cand mi-a dat, nu mai stiu cine, parca Marius45 si care a fermentat in doua zile. E jurnalul pe la retete din faina. Daca m-apuc s-o caut cred c-o gasesc. De panificatie sigur nu e ca se simte la miros. Miroase frumos plamada, nu ca cu drojdia aia de paine din magazin.
Intre timp am mai plamadit doua plamezi la care am pus 500g drojdie proaspata de panificatie pentru fiecare 40 litri plamada. Asta in doua zile e aproape gata si in a 3-a incepe sa se limpezeasca. Deci stati sa vedeti cursa drojdiilor: drojdia Marinica vs. drojdia de panificatie. Panificatia a intrecut-o din urma pe Marinica. O sa fie o lupta stransa care intra prima la distilare.
Editare ulterioara: aici e topicul unde scriam de drojdia lui Marinica cand m-a intrebat Caberlot dupa un an cum a fermentat faina aia.
Cu 7 grame a fermentat 130 litri plamada in doua zile. Asta cu 40g la 40 litri se câcâie de o saptamana.
Deci clar era alta drojdie. Daca nu o mai aduce, pacat. 
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 3 ani |
|
|
AlexD2
40%
Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 151
|
|
In general cantitatea de drojdie uscata care se utilizeaza la fermentare este 20-40 gr/100 litri. Uneori se utilizeaza si doze mai mari cand se urmareste repornirea fermentatiei. Din ce stiu eu nu atat cantitatea initiala de drojdie este importanta (ca oricum e mica si cu un numar limitat de celule) ci modul cum drojdia reuseste sa se amorseze (sa fie readusa la viata) si sa se inmulteasca. Este foarte important ca la inceput saa fie preparat un starter in care drojdia sa fie inviata si apoi sa fie create conditii optime de inmultire eventual si astea tot intr-o cultura tip starter (pe o cantitate mai mica de plamada) si abia apoi sa fie introdusa in masa mare supusa fermentarii. Am vazut ca sunt multe drojdii despre care se spune ca pot functiona in conditii extreme (la temperaturi mici). Asta ar putea sa ne induca in eroare si sa credem ca daca de la inceput folosim drojdia la temperaturi scazute atunci ea va fermenta normal. Eu nu cred ca se intampla asta deoarece temperatura scazuta nu este niciodata optima pt inmultirea drojdiei. Eu cred ca drojdia ar trebui initial inmultita in conditii optime si abia apoi acomodata cu conditiile de fermentare.
Nu neaparat o drojdie este altfel decat alta (in sensul unei alte tulpini), pursi simplu se poate intampla ca ea sa-si fi pierduta activitatea (partial sau total sa nu mai poata fi inviata si inmultita). asta se intampla fin cauza pastrarii in conditii necorespunzatoare sau a vechimii prea mari. O categorie aparte sunt drojdiile turbo care pe langa drojdia propriu zisa au in compozitie o serie de activatori/vitamine care maresc capacitatea drojdiei de a se inmultii si de a produce enzimele de fermentare datorita carora cu acest tip de drojdii plamada fermenteaza foarte repede.
|
|
| pus acum 3 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
Diferenta de bani e de 160 lei, de la 260 la 420. Mai astept, nu renunt.
Acum 4-5 ani am avut si eu drojdia de care zici, si era sigur alta. Nu scria pe ea nimic de panificatie si era mai ieftina decat e acum. Eu am pus si la vin atunci, ca nu ii fermenta vinul tatalui meu
Eu ti-am zis ca nu imi inspira incredere ca scrie si panificatie pe ambalaj... Am comandat Angel Yeast cu 18 lei/500g, nu cred ca e mare diferenta intre ele.
|
|
| pus acum 3 ani |
|
|
AlexD2
40%
Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 151
|
|
Problema drojdiilor de panificatie este ca ele sunt tulpini facute pt concentratii mici de zaharuri si temperaturi ridicate. Avantajul este ca sunt ieftine si ca au activitate foarte mare. Din ce am observat eu drojdia de panificatie se amorseaza foarte repede dar este sensibila la temperatura si asta combinat si cu o concentratie mare de zahar/alcool o face sa se "stinga" repede uneori fara ca plamada sa fie fermentata total. La un moment dat am experimentat si eu o drojdie de panificatie pe o plamada de fructe la o concentratie de zaharuri undeva pe la 10-12% si temperaturi putin peste 15 gr. A intrat foarte repede in fermentatie si cateva zile a fermentat violent dar apoi fermentatia a scazut brusc si dupa 4 saptamani cu toate ca, conditiile de temperatura nu s-au schimbat fermentatia nu a fost totala. Atunci in paralel am fermentat si spontan (cu drojdii naturale), fermentatia s-a amorsat incet, a fost mult mai linistita dar la 4 saptamani nu mai era pic de dulceata in plamada.
|
|
| pus acum 3 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1751
|
|
bionut a scris:
Diferenta de bani e de 160 lei, de la 260 la 420. Mai astept, nu renunt.
Acum 4-5 ani am avut si eu drojdia de care zici, si era sigur alta. Nu scria pe ea nimic de panificatie si era mai ieftina decat e acum. Eu am pus si la vin atunci, ca nu ii fermenta vinul tatalui meu
Eu ti-am zis ca nu imi inspira incredere ca scrie si panificatie pe ambalaj... Am comandat Angel Yeast cu 18 lei/500g, nu cred ca e mare diferenta intre ele. |
Eu știam de 330, cu atât am luat-o eu acum 6 luni. Cu asteptatul nu știu ce sa zic, vezi poate nu o mai găsești nici la 420.
Stati ca am uitat. Deci drojdia Marinica fermenta f slab dupa 3 zile după ce i-am adăugat încă atâta drojdie. Am avut niște drojdie sedimentata de la o bere de grau. I-am pus toată drojdia aia, vreo doi litri care bine-nteles nu era numai drojdie, ci și alte sedimtente de la grau. Nu știu dacă a fost efectul killer dar iată ca abia astăzi, după fix o săptămână am bagat-o la distilare. Era fermentata complet, deci asta e un plus. Despre distilare o sa scriu in topicul celalalt ca sa nu le amestecam prea detot. Deci dacă nu puneam sedimentul ala nu știu ce se intampla, poate nu era gata nici peste 3 saptamani. Despre gust n-am nimic la superlativ de zis. Cozile au venit devreme chiar. Aroma de câine ud era puțin diferita fata de panificatia din magazin, adică alt caine dar tot ud.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 3 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
Azi am taiat coloana Boka si i-am lipit flansele triclamp din China. Am taiat 100 cm sub capul Boka si ca sa inaugurez modificarea am pus la distilat jumatate din zeama de zahar doar cu capul Boka. Dupa ce distilez si a doua jumatate pun toata coloana la treaba.
As fi vrut sa pun triclamp si deasupra placilor, sa pot folosi partea de sus si la CCVM in viitor. Dar daca voi cumpara teava intreaga fac din aia o bucata cu triclamp la un cap. Economisesc o flansa practic.
Am incercat sa distilez fara Liebig la iesire dar curge diatilatul la 70°C, e prea fierbinte si se evapora alcool in incapere, miroase rau. Am montat Liebigul la loc si e bine acum. Am si acolo o modificare, am pus un olandez din inox sa pot demonta usor racitorul Liebig final de destul coloanei, va fi mai usor de depozitat coloana asa pe bucati.
Apropo, aia 85 litri de zeama cu 20 kg de zahar au fermentat pana la sec, deci drojdia de paine face fata si la concentratii mai mari de alcool daca ii dai timp si nutrienti.
88.1KB
|
|
| pus acum 3 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
Tri-clamp din cupru
69.9KB
|
|
| pus acum 3 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
Tric-clamp interior
91.5KB
|
|
| pus acum 3 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
Teava intreaga 100 cm cu triclamp la capete. Pe asta o voi umple cu bureti din inox sau cu SPP daca reusesc sa le curat.
77.6KB
|
|
| pus acum 3 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1751
|
|
Foarte buna treaba, felicitări!
Izolație la coloana ai luat? Eu am luat doi metri de burete de-ala izolant pentru teava de 54 sa pun ca cică e foarte important.
Imi place canalul "Open Source Distilling", multe chestii interesante am învățat.
Ciudat totusi cum de iese distilatul tău la 70 de grade C. Probabil sa încălzește pe plăcută aia unde se scurge de la vaporii de dedesubt. Ce debit ai tras si la ce concentratie? Ai mers cu rezistenta de 5500W la maxim? Face fata condensatorul? Pe deasupra nu scapa nimic? Ce debit de apa de răcire ai avut?
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 3 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1751
|
|
Eu zic folosește SPP daca ai SPP. E și mai eficient in HETP si având masa mai mare decat buretii asigura si o inerție termica mai buna, gradient de temperatura mai stabil. S-ar putea, in funcție si de cât sunt SPP-urile de mari, sa se inunde mai greu coloana decât cu bureti super înghesuiți. Inundarea e chiar o problema la coloane subțiri și putere prea mare, nu e insa si cazul nostru cu 54mm. Ultima data cred ca mi s-a inundat coloana, când am pus cozile in thumper, dar nu sunt sigur de asta. Oricum e greu de aflat fara tub de sticla prin care sa vezi. Ar trebui sa se audă ceva, cred, nu? Un forfot ceva. Ma gândeam sa o ascult cu stetoscopul. 
In plus, buretii aia nu cred eu ca sunt chiar din inox. Ai văzut când uiți unul pe chiuveta in apa mai lasa rugina. Si am văzut ca prinde magnetul. Am văzut ca ai si pietre de lava. Ai încercat, cum sunt?
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 3 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1751
|
|
La mine așteptarea nu e o opțiune. Vreau sa fermenteze repede si complet. Vad ca acum merge cam incet orezul, nu stiu cu ce am greșit dar parca se țin lanț problemele cu fermentarile. Am 40 kg orez, abia fermentează si 10 kg arpacas pe care l-am plamadit ieri. S-ar putea arpacasul sa termine înaintea orezului.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 3 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
In oala asta am 3000 W si am mers la putere maxima. Nu am masurat debitele, nici de distilat nici la apa de racire. La disitlarea cu reflux o sa incerc sa le masor. La 3kw face faca deflegmatorul, nu scapa vapori pe sus. E si apa rece acum, la vara va trebui sa dau apa mai tare.
Sigur de la placute se incalzeste distilatul, asta e Boka, nu ai ce sa ii faci.
Am SPP de la Sine dar le-am bagat ca desteptul in clorura feric sa le maresc suprafata si nu le-am clatit bine incat a aparut ceva ce pare rugina. Nu stiu daca mai merg curatate si pasiviziate. Nu am incercat inca.
Orice inox rugineste daca ii dai ocazia, deci nu e neparat vina buretilor.
Izolatie de teava am, dar nu a fost nevoie de ea acum ca am folosit doar partea de sus a coloanei.
|
|
| pus acum 3 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1751
|
|
Stiu ca Sine folosea o sarma de inox nu știu de care, era foarte meticulos in privința calitatii, nu-i scapa niciun detaliu. Nu cred ca au ceva SPP-urile încât sa-ti faci griji. Si daca o fi putina rugina poate se curata. Dai o fierbere in gol cu oțet sau cu sare de lămâie. Cu pietrele de lava ce faci, le mai ai? Sunt curios de o comparație bureti vs SPP vs pietre de lava. Daca au HETP bun pietrele de lava, renunt in momentul asta la bureti si ma duc si iau pietre. Cu buretii trebuie sa știi cât sa bagi în coloana, sa nu-i inghesui nici prea tare nici prea slab. Plus ca după cum am mai zis as prefera o umplutura grea.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 3 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
Pietrele de lava erau pozate in magazin, nu le-am cumparat
In Kaufland erau, dar am vazut si in Metro. Sunt destul de ieftine incat sa merite un experiment, ca tot esti pus pe experimentant
|
|
| pus acum 3 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
Haideti sa va spun cum a decurs prima distilare cu coloana Boka a mea.
Am folosit ca umplutura 1,8 litri de SPP din inox si am izolat coloana cu izolatie pentru tevi de caldura. In cazan au intrat aproximativ 45 litri de rachiu de 30% (rachiu colectat din trei distilari simple, din zahar).
Cum citisem ca umplutura SPP permite putere mai mare de 1400-1500W cat e recomandat la coloana de 2" (unii zic ca distileaza cu SPP cu 2800-3000W) am zis sa dau si eu puterea la maxim. Pe priza am pus un contor de curent ca sa imi arate in timp real consumul rezistentei. Rezistenta mea de 3000W consuma de fapt 2800 si ceva de watti.
De indata ce a inceput sa fiarba lichidul din cazan a inceput sa imi dea cu vapori pe la lipiturile cu coca. Cred ca le-am refacut de vreo 4-5 ori, de fiecare daca oprind rezistenta electrica, deci am pierdut lejer vreo ora jumate, doua din cauza asta. Pana la urma m-am convins ca nu merge cu putere maxima, se inunda umplutura si face presiune in cazan. Am scazut pe la 1400W si nu a mai dat cu vapori. La 1400 W a stat pana la final, dar cred ca seara a crescut tensiunea la priza ca imi arata contorul 1800 W (nu modificasem eu din potentiometru).
Am facut un tabel cu toate fractiile si debitele masurate. Sper sa il afiseze corect forumul. Veti vedea ca la un debit de maxim 1,5 litri/ora puritatea este de 96%. Astazi voi trece la mirosit si gustat si probabil Cap 3 va trece la inimi. Asa mi-a dat de inteles ieri, dar am zis sa fiu sigur si sa il miros a doua zi.
Interesant mi se pare cum cozile au inceput sa vina tot la puritate mare, 95%, dar miroseau clar a "plamada". Nu am colectat prea multe cozi pentru ca a scazut destul de repede concentratia pe la 30% si atunci m-am oprit. Era 11 noaptea
Concluzia pe care o trag este ca acest tip de coloana concentreaza foarte bine cozile. Sunt sigur ca daca mai faceam o echilibrare termica a coloanei (cu reflux maxim fara sa colectez) macar 10-15 minute dupa Inima 17 sau 18 as mai fi putut sa colectez vreo 500 ml de inima curata. Dar cum am zis deja, era oricum tarziu si voiam sa ma bag in pat.
Am consumat 22.7 kwh, mai bine decat ma asteptam.
Acum as vrea sa incerc mai multe forme de SPP, poate nimeresc vestitele SPP-uri de pe HD cu care colecteaza aia 3 litri pe ora la 96° in coloana de 2"
|
|
| pus acum 3 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
Evident ca nu a mers tabelul asa cum voiam eu. Il rog pe Sam sa editeze comentariul si sa stearga carnatul ala si pun aici poza cu tabelul.
59.4KB
|
|
| pus acum 3 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
La inima 4 am dat debitul cam mare, 2,5 litri pe ora si a scazut concentratia la 95%. Nu ar fi fost problema, dar miroasea si urat... O sa adaug la cozi partea aia...
Alte date care poate va ajuta:
|
|
| pus acum 3 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
Consumul de apa e asta din tabel. Apa e foarte rece la robinet si mi-a fost greu sa o reglez astfel incat sa nu raceasca prea mult refluxul. La vara nu va mai fi problema.
10.5KB
|
|
| pus acum 3 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1751
|
|
Excelent, felicitări pentru reusita! Concentratie mare, debit bun, separări corecte... a mers neașteptat de bine pentru prima experienta cu coloana. Am toată admirația!
Sa fie astăzi, 8 martie, ziua veștilor bune? Ca și mie mi-au mers treburile mult mai bine decât ieri. A fost prima zi in care alcoolmetrul din papagal n-a mai stat cu spatele la mine cum sta de obicei, dar am și făcut lucrurile cu mai mult calm și ordine in minte.
Si mie mi se mai întâmplă sa curgă alcool pe la imbinari și trebuie sa refac etansarile cu coca. Probabil ca de la inundare s-a făcut presiune și a suflat pe la imbinari. Daca incepe sa se înmoaie coca n-ai ce sa-i mai faci. Ori mergi cu ea asa pana la sfarsit si o lași sa suiere, ori oprești, desfaci, faci si refaci toată babilona.
Poate ca aia de pe HD folosesc un SPP mai mare de le permite sa tragă 3 litri pe ora. Totusi la 96% si in coloana de 2 inci... vorba lu' ala de pe YouTube, "mai taie din ele da-le drecu"  dar cine știe, poate cu coloana de 1.5 m umplutura, e posibil.
Imi place cum ai contorizat tot acolo, super meticulos.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 3 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
Debitul ma asteptam sa fie mai bun dupa laudele americanilor
As incerca sa fac o garnitura din silicon pentru capac, sa mai scap de coca. Dar nu stiu daca ar etansa bine, daca va presa ligheanul suficient de uniform pe ea... Ma gandesc cum sa o fac acum.
|
|
| pus acum 3 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1751
|
|
Vezi ce silicon alegi sa nu-l dizolve alcoolul. Ti-am trimis videoul ala cu nenea care testează niște bucatele de silicon, le fierbe in alcool, le tine 7 luni și raman la fel? Ca nu mai stiu. Acum n-ai de unde sa știi ce fel de silicon găsești. Eu am luat Pulimax crezand ca e bun și vad cum se dizolva de la alcool
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 3 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
Mi-ai dat linkul, Sam. Folosea silicon RTV tipul ala, se gaseste usor si la noi. Oricum intentionez sa infasor siliconul in banda de teflon. Acum apare intrebarea, nu e mai simplu din carton invelit in teflon?
|
|
| pus acum 3 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1751
|
|
Nu vreau sa te opresc din demers, încearcă și spune-ne si noua ce iese, dar de ce trebuie si silicon si teflon? Carton am înțeles, dar dacă ai de făcut o garnitura pt un cazan ca al meu cu buza la diametrul de 45 cm, ce faci? Îți dai seama cât teflon trebuie sa infasori?
Am folosit intr-o vreme banda de teflon înfășurata pe buza cazanului si a capacului. Uneori scapa aburi și mirosea putin. Dupa un timp, după multe utilizari, teflonul devine transparent și ar cam trebui schimbat, nu atat de la deteriorarea chimica, fizica, cat mecanica.. Am si un furtun siliconic de la Sinenomine pe care l-am folosit de multe ori dar dacă n-am grija cum unesc capetele cand montez capacul, sufla un pic p-acolo.
Caberlot scria de mult, intr-un mesaj, ca poți lipi capetele unui furtun siliconic, sub flacara. Am încercat, n-a ieșit. Doar am ars putin capetele si am renunțat.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 3 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1751
|
|
Ideea e ca ori faci coca ori n-o faci.
Dacă faci o galusca de coca sa astupi undeva, tot te-ai muradit pe maini. Ce mi-e ca faci o galusca, ce mi-e ca faci un lighean, tot dracul ala e. Ori faci totul coca-free, ori frămânți ligheane cu aluat ca la brutărie.
Faina armata am încercat și eu dar se desface foarte greu. Deci am rupt vârful de la un cuțit încercând sa desfac capacul cazanului lipit cu coca armata cu tifon.
Ce nu trebuie sa lipsească niciodata este uleiul la coca. Putin ulei ușurează enorm curățarea ulterioara. Cel mai enervant e când se lipeste de maini dar nu se lipeste de cazan / capac / tevi. Am încercat cu tarate dar nu ajuta cu nimic.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 3 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
Ziceam de teflon peste silicon in ideea ca respectivul silicon nu o fi tocmai conform domeniului de utilizare
Nu stiu daca o sa fac asta, pana la urma ma chinui cu coca si candva imi iau un keg doar pentru distilat, ca ala nu are capac mare.
Trecand la lucruri serioase, aveti idee de ce la 96° a curs neutru si frumos iar cand am marit debitul de colectare a scazut puritatea la 95° dar a inceput sa miroasa urat?
E ceva ce tine de echilibrul coloanei si nu s-ar fi intamplat daca maream debitul nu asa brusc? Ori cum fac sa scot distilat la 95°, de exemplu, dar tot neutru?
Modificat de bionut (acum 3 ani)
|
|
| pus acum 3 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1751
|
|
Pai cred ca de la jumatea inimii in colo daca maresti puterea ca sa mentii debitul, trebuie sa mai strangi putin din robinet ca sa storci cat se poate de mult inima, sa vina cozile cat mai tarziu. La a mea am vazut ca conteaza rata de reflux. Ieri am lasat pe rata mare, cam 15 litri de reflux la 5 litri colectati si a curs la 95% cu cozi intrate ff tarziu si bine comprimate. Alaltaieri am lasat o rata de reflux mai mica, cam 10 litri de reflux la 5 de distilat si cozile au intrat mai devreme, concentratia de alcool a fost mai mica cu 2-3 procente dar cred ca a fost si din cauza izolarii, la mine izolatia dauneaza, nu stiu de ce.
O chestie pe care am observat-o de multe ori la coloana, schimbarile bruste si abrupte nu fac bine. Daca modifici puterea, debitul de apa, refluxul, orice, fa-le in trepte mici si asteapta sa se acomodeze coloana cu noua setare. Vad ca tu te-ai jucat acolo tot timpul, cred ca ori cu puterea, ori cu robinetul, ca vad ca sunt variatii mari la debitul colectat.
E normal ca dupa ce ai colectat 3 sferturi din totalul de alcool la 96% perfect neutru, sa inceapa sa vina putori de-alea super concentrate. La alambic nu le simti pentru ca sunt mult mai diluate si nu le detecteaza nasul sub un anumit prag.
Reechilibrarea este si ea o solutie, gen sa o mai lasi 10-15 minute in reflux total cand banuiesti ca urmeaza cozi, dar nu te astepta sa mai colectezi multa inima.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 3 ani |
|
bionut
50%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
|
|
Asa e, m-am jucat cu robinetul sa vad ce poate coloana. La putere nu am umblat deloc, dar spre sfarsit a crescut putin singura, probabil a crestu tensiunea la retea ori poate am atins din greseala potentiometrul si nu mi-am dat seama.
Stiu ce zici de cozi, dar eu am patit asta la Inima 4 din tabel, abia intrasem in inimi, deci nu are legatura directa cu cozile. Probabil asta e explicatia, am marit prea brusc debitul si s-a dezechilibrat coloana. In principiu am vrut sa vad care e debitul maxim la care scot neutru. Trebuie sa zic ca e destul de greu de reglat fin chiar si cu robinet cu ac, trebuie rotiri foarte mici de rozeta.
|
|
| pus acum 3 ani |
|
Nu e cam mult zahar 
asta da 14,7% 
… ai putea sa mai adaugi apa = ar ajuta sa mai scazi cererea de la drojdii 
asa o sa ajungi pe la 11-12%
ca sa-si scoata banii 
