Bauturi
Absint Bere Coniac Divin Gin Hidromel Ouzo Pălincă Rachiu Rom Sake Stroh Tequila Țuică Vermut Vin Vinars Vodcă Whiskey
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
Bauturi | Reguli | Inregistrare | Login
POZE BAUTURI
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
karina22
 | Femeie
25 ani
Bucuresti
cauta Barbat
25 - 54 ani |
|
|
lamiluc
10%
Inregistrat: acum 6 ani
Postari: 39
|
|
Acum incerc pentru prima data strugurii (capsunica, la noi nu merge altceva). Deja fermenteaza de 7 zile si nu mai au mult (aprox. 700 l). Sunt curios ce o sa iasa la distilare. Vreau sa maturez distilatul in butoi de stejar, insa nu stiu cat de tare trebuie prajit pe interior (presupunand ca mesterul dogar o sa respecte indicatiile mele). Orice sugestie pe aceasta tema e binevenita, inclusiv particularități de separare a fracțiilor.
Din auzite, combinatia de boască si mere puse la fermentat impreuna nu dau rezultate bune.
|
|
| pus acum 5 ani |
|
|
Cosstel
20%
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 83
|
|
in primul rind n-am facut o asemnea combinatie, boasca + suc de mere
presupun ca va iesi un fel de "carcalete"  nu rau dar altceva
si cum vad ca nu ai astimpar as veni cu o obiectie/sugestie
boasca presupun ca este cit de cit scursa daca nu usor stoarsa
acum problema o vad la sucul de mere, eu unul m-am chinuit mult sa zdrobesc/rad merele, stors si apoi lasat la fermentat
iti propun ca amestecul de mere rase sa-l amesteci direct cu boasca
drojdiile din boasca vor incepe fermentarea rapid iar dupa un timp ... bagi la teasc
iarasi presupun ca amestecul de boasca-mere zdrobite se va stoarce mult mai bine decit zdrobitura de mere singura
sint curios ca va rezulta la final, astept 
|
|
| pus acum 5 ani |
|
|
Cosstel
20%
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 83
|
|
... sunt curios daca aroma puternica de capsunica trece si in distilat ?
la mine n-a trecut
am cules o casoleta de boabe din acest soi (1001) si vreau sa le pun strivite in "lamuritul" unei boasce ce am tras-o de i-am luat si din cozi
presupun ca produsul final va fi colorat si sper si aromat
voi veni cu amanunte la final
|
|
| pus acum 5 ani |
|
|
lamiluc
10%
Inregistrat: acum 6 ani
Postari: 39
|
|
Am distilat căpșunica. Anterior am gustat o horincă de căpșunică făcută de un vecin și ce m-a frapat a fost mirosul și gustul pregnant de detergent de rufe (dero), iar pe final si ceva aromă de struguri. Din acest motiv am oprit cam 3% (īn general iau 1%-2%) din distilat pentru frunte, iar coada nu am mai colectat-o după ce a īnceput să curgă sub 50% concentrație alcoolică (vorbesc de a doua distilare). Īn concluzie, am colectat cam 65 litri de distilat cu concentrație de 67% abv, pe care l-am diluat cu apă demineralizată pānă la 47% abv. Aici am făcut-o de oaie pentru că amestecul l-am efectuat cānd avea temperatura de 23 grade celsius (nu s-a tulburat), dar cānd l-am depozitat īn pivniță la 13 grade celsius s-a tulburat binișor. Partea bună e că procesul e reversibil dacă īncălzesc distilatul. Acum referitor la aromă: se simte foarte puternic aroma de căpșunică (practic e aroma și mirosul vinului de căpșunică, īnsă alcoolizată , e plăcută dar īncă crudă și īnecăcioasă; mirosul și gustul de detergent e prezent īnsă muuuuult sub ceea ce am gustat de la vecin și duce mai mult īnspre aroma vinului (īn schimb se regăsește la greu īn coadă; oare trebuia să fiu mai drastic cu coada?). Am cumpărat special pentru acest distilat un butoi de stejar de 20 l, care a fost ars mediu pe interior (așa zice dogarul; din ce am văzut cu lanterna clar nu e prea ars īnsă nu știu timpul de prăjire). Prima șarjă o să o țin doar 6 - 8 săptămāni (ăsta e si motivul pentru care am coborāt atāt de mult concentrația distilatului), după care o să dublez timpul de expunere īn butoi (metoda merge perfect la distilatul de prune īn butoi de dud de 20l). Să vedem ce o să iasă.
Īn paralel am făcut un experiment cu așchii de stejar prăjit 2 ore la 200 grade celsius, pe care le-am pus īn 3 litri de distilat de căpșunică (cam 12-14 g la litru). După 10 zile mirosul/gustul de detergent s-a redus cu 95%, fiind īnlocuit de o aromă ce duce īnspre vanilie+caramel. Am scos cam 35% din așchii. Īl mai las o vreme după care văd cum evoluează. Mă aștept ca butoiul să facă treabă și mai bună, īn special de la a III - a utilizare.
|
|
| pus acum 5 ani |
|
|
lamiluc
10%
Inregistrat: acum 6 ani
Postari: 39
|
|
Căpșunica are culoarea albastru īnchis (nu negru). Suspectez și eu că s-a tulburat de la uleiuri, cel mai probabil din semințe. Nu am spălat butoaiele cu detergent. Tot distilatul de struguri ce l-am gustat pe la noi are acest miros & gust de detergent (sau așa īl percep eu, oricum la al meu e foarte subtil). Īn ceea ce privește butoaiele am remarcat că cele de dud și salcām colorează mult mai repede apa īn procesul de detaninizare decāt cele de stejar. L a stejar după 3 opăriri + 2 zile de stat cu apă rece nu s-a mai observat nici o culoare īn apa finală, īn schimb la dud era gălbuie (lucru ce mi l-a spus și dogarul, da nu l-am crezut inițial). Oricum īncepānd cu o luna de stat īn butoi o să īncep să gust săptămānal.
|
|
| pus acum 5 ani |
|
|
lamiluc
10%
Inregistrat: acum 6 ani
Postari: 39
|
|
Căpșunica nu are boabe mici si inghesuite. Boabele sunt medii, iar ciorchinele e destul de compact. Seamana foarte bine cu poza de la profilul tău. Īntr-adevăr, mirosul de detergent e o aromă specifică soiului de struguri, amplificată prin distilare. Oricum, mie nu īmi place.
|
|
| pus acum 5 ani |
|
|
AlexD2
40%
Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 151
|
|
Daca ar fi o solutie de aoa cu zahar (solutie cu care se face etalonarea atat a refractometrelor cat si a aparatelor pe baza de densitate: densimetre, mustimetre, zaharometre), la o densitate de 1,055g/cmc ar corespunde o concentratie de 145,6 g/l si o valoare Brix de 13,8 (procente de masa). Deoarece in musturile naturale, cum este si cel de mere, pe langa zaharuri fermentescibile (care pot fi asimilate cu zaharul) sunt prezente si alte solide solubile, care au si ele o contributie atat la densitate cat si la indicele de refractie (care da valoarea Brix) din valoarea masurata, pentru a afla concentratria in zahar (potential generator de alcool), trebuie scazuta concentratia acestor solide solubile nezaharoase Atat la mustul de mere cat si la cel de struguri o concentratie medie a solidelor solubile nezaharoase este de 2,5 % echivalenta cu cca 26,4 g/l. In realitate concentratia solidelor solubile nezaharoase depinde de gradul de coacere a fructelor: este mai mare la fructele coapte (care au si zahar mai mult) si este mai mica la cele mai putin coapte. Pt. mustul de struguri exista tabele de corespondenta in care se tine cont de acest aspect, pt cel de mere nu stiu sa fie asa ceva, in general insa se poate folosii valoarea medie de 2,5 %. Ca atare daca folosim valoarea medie a concentratiei solidelor solubile nezaharoase rezulta ca mustul tau de mere a avut o concentratie in zahar de 119,2 g/l. Exista o formula bazata pe acelasi rationament si pt aflarea concentratiei din valoarea Brix care da aproximativ acelasi rezultat 13,8-2,5) x 1,055 x 10= 119,2 g/l.
|
|
| pus acum 5 ani |
|
|
lamiluc
10%
Inregistrat: acum 6 ani
Postari: 39
|
|
Ultimele achiziții. Cu una am răzbit. Mai am una.
51.1KB
|
|
| pus acum 5 ani |
|
si pt ca m-am gindit ca un vin de 14% e cam tare 
dar asa cum am zis ... cidru= drumul spre cazan. 
