Amedeo
50%
Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
|
|
Apropos de secară... Ieri l-am sunat pe tipu` de la care am cumpărat anul trecut grîu, să treacă să-mi aducă și mie ăia 2 saci pe care are să mi-i dea pt. niște teren în arendă. Veni omu` și aduse sacii și mă întrebă dacă mai iau tot ca anu` trecut, să știe și el ce face. Stai să văd cum e grîul și vedem, zic io, și desfac un sac. E, ce-am văzut nu prea mi-a plăcut, nu mai era tot de calitatea ăluia de-l luasem, curat și cu bobu` mai gras. Îi zic, și cică da, nu mai e, că e tot grîu tritical, da` 2018 fu mai nasol ca 2017, și în 2018 nici n-a ierbicidat cultura și d-aia e bobu` mai mic și cu ceva bălării prin el. Zic: Ce grîu zici că e bre, critical? Nu critical, zice el, tritical!, un soi mai bun la producție și mai rezistent. Aha, zic io, o fi, da` nu-mi prea place...
În fine, pleacă omu` și io mă pun pe căutat „tritical” pe net la nea Gooogu, să văz ce-i cu el. Și aflu că, citez: „Triticale este o cereală nouă, creată de om prin hibridare între genurile Triticum şi Secale (fiind, din punct de vedere genetic, un amfidiploid între grâu şi secară .
Compoziţie chimică Principalele componente chimice ale boabelor de triticale se situează între valorile grâului şi secarei. Faţă de aceste valori medii se înregistrează fluctuaţii destul de mari, determinate de soiul cultivat şi de condiţiile de climă şi sol. Soiurile şi liniile de triticale cultivate în prezent dau un randament de faină mai redus (şi dau o cantitate mai mare de tarate) decât grâul (conţinutul de tărâţe este de circa 28% la grâu şi de 34 – 42% la triticale). Făina de triticale are însuşirile de panificaţie inferioare fainii de grâu, faţă de care are calităţi mai reduse a glutenului.
Prin realizarea acestor hibrizi s-a urmărit obţinerea unei noi plante de cultură cu însuşiri utile în producţia agricolă, moştenite de la grâu şi secară. Pe lângă păstrarea însuşirilor valoroase ale grâului, s-a urmărit transmiterea unor caractere favorabile ale secarei, intre care: precocitatea; numărul mare de spiculeţe în spic; păstrarea germinaţiei o perioadă mai lungă; valorificarea condiţiilor mai vitrege da cultură, cum ar fi solurile sărace şi clima mai aspră (ger, strat gros de zăpadă, seceta şi arşiţa, umiditatea excesivă etc.).
Boabele de triticale se utilizează în hrana animalelor (păsărilor, porcilor etc.), a omului (soiurile cu însuşiri de panificaţie mai bune), în producerea de malţ pentru fabricarea berii, în industria spirtului sau amidonului etc. Sub formă de masă verde sau însilozată, triticale se poate folosi ca furaj în hrana animalelor, formele de toamnă fiind foarte productive (peste 40 t masă verde la ha).
Perspective mai largi pentru această nouă cereală (triticale) s-au deschis după înlăturarea unor „defecte” ca: sensibilitatea la cădere, sterilitatea parţială a spicelor, umplerea defectuoasă a bobului, precum şi prin îmbunătăţirea unor însuşiri privind compoziţia chimică a bobului, pentru a putea fi utilizate diferenţiat: în panificaţie, în furajare, în industria alcoolului şi a amidonului etc.”
Așa că o să-mi caut alt producător, poate la banii ăștia oi găsi grîu cum trebuie, io consideram pierderi tehnologice alea 3-4-5 procente de-mi ieșeau în minus, da` se pare că și materia primă era de vină. Și vă pun și-o poză, să vedeți cum arată. Am cîntărit 100gr. și am adunat mizeriile din el, cam 2% să zic, iar grămăjoara cu boabe mai mari, din dreapta, e adunată dintr-un sac gol de „critical” de anul trecut.
51.5KB
|
|