Bauturi
Absint Bere Coniac Divin Gin Hidromel Ouzo Pălincă Rachiu Rom Sake Stroh Tequila Țuică Vermut Vin Vinars Vodcă Whiskey 		Lista Forumurilor Pe Tematici
Bauturi | Reguli | Inregistrare | Login

POZE BAUTURI

Nu sunteti logat. 		Nou pe simpatie:
LaraTaner
Femeie
24 ani
Prahova
cauta Barbat
24 - 52 ani
Bauturi / Bauturi distilate / Plamezi hibride Moderat de Caberlot, Samogon, iunicu, pazucu, sergiurau, strava
Autor
Mesaj Pagini:  1 2
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Salutari cititorilor forumului (aia care au mai ramas)!

Si p-asta am decis sa o incerc tot eu. Nu stiu daca a mai facut cineva inaintea mea. Cata vreme nu intra sa impartaseasca cu noi, e un nimic, nici macar un nimeni. Nu renunt la stilul nonconformist de facut alcool. Dezideratul este sa iasa mult, bun si cu bani putini. Asa ca m-am gandit sa incerc o hibridare intre plamezi din fructe si plamezi din cereale. Fructele sa dea parfumul iar cerealele randamentul. Nu vreau cu zahar ca e prea simplu. Imi place sa complic treburile. Nici macar malt nu cumpar ca imi place sa las la incoltit in casa. Pai daca imi placeau caile simple, coboram la Mega si rezolvam cu o Saniuta.

Pentru prima incercare am zis sa vad ce iese din gutui, la toamna cand vor iesi prunele o sa incerc si cu prune. Am luat 12 kg spartura de orez, 4 kg grau si doar 10 kg gutui. Daca mai puneam si 100 litri apa cu 20 kg zahar ajungeam sa ma laud ca am de vanzare palinca 100% din gutui cu 99 de lei litrul la super oferta!

Gutuile m-au surprins, desi sunt din import, sunt dulci, zemoase si parfumate. Au 11 grade brix. Le-am spalat si le-am bagat in congelator. Stiti secretul de la subiectul cu cidrul de mere. Daca vrei sa zdrobesti usor fructele, congeleaza-le pentru cateva zile. Cand ingheata, apa isi mareste volumul si sparge peretii celulari. Cand se dezgheata se flescaie si iese usor zeama din ele.

In paralel am pus graul la inmuiat in apa, urmand sa-l las sa respire pentru incoltire, exact ca si cum as face alcool din grane.

Mai departe vreau sa ma consult si cu voi (ca oricum tot ca mine fac  ). Cum ar fi mai bine, sa amestec plamezile si sa le distilez impreuna sau sa distilez intai plamada din cereale iar alcoolul rezultat sa-l amestec cu gutuile fermentate, ridicand procentul alcoolic in plamada de gutui? Am estimat ca as putea ridica plamada de gutui la 20 de litri si 35% alcool.

Amedeo zicea prin alt topic ca unele arome sunt mai solubile in alcool decat in apa iar la o alcoolemie mai mare a plamezii iese distilatul mai parfumat. Intrebarea e, care e procentul alcoolic optim pentru a scoate maximul de arome?

Am de gand ca dupa incheierea fermentarii gutuilor sa torn alcool, urmand o perioada de macerare. Dup-aia ma mai gandesc daca sa mai adaug si apa, in functie de cat de fluida e. Nici nu ma gandesc sa storc boasca. Nu mai fac greseala de la palinca de mere, unde, dupa ce am stors plamada de frica sa nu-mi arda pe fund, a iesit cam neutru distilatul. Ce-i drept, nici merele nu prea erau parfumate. Dar la distilarea alcoolului din orez cu grau o sa storc ca nu ma intereseaza gustul de orez si nici de grau incoltit.

Daca iese bun o sa deschid noi orizonturi smecherilor care vand palinca "100% din prune" din zahar si cereale. Nu, deci sa nu faceti asa.   Sunt sigur ca aici sunt numai oameni cinstiti care nu mint clientii si care nu vand fara licenta si autorizatie si ce o mai trebui.

Deci stati pe aproape ca urmeaza vesti interesante. 

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Oke, hai să stăm oleacă strīmb și să judecăm drept...
Varianta nr. 1 - Fermentezi gutuile, pui peste ele ceva alcool, eventual le pasezi īnainte, le mai lași oleacă la macerat și le amesteci cu berea de orez+grīu. Să zicem c-o să ai de distilat fro 50-55 de litri la aprox. 12-15* tărie.

Varianta nr. 2 - Fermentezi gutuile, pui peste ele ceva alcool, eventual le pasezi īnainte, le mai lași oleacă la macerat și le amesteci cu alcoolul rezultat din distilarea berii din orez+grīu. Tu apreciezi fro 20 de litri la 35*, care litri, după mine, ar fi preferabil să fie diluați pīnă la aprox. 40 cu 17* sau cum ți-o pica ție mai bine după capacitatea cazanului.

Singura diferență īntre variante ar fi că la nr. 2 n-ai prea avea gust de cereală, pe cīnd la nr. 1 s-ar putea ca să simți ceva. Sau io știu, la var. nr. 1, la distilare, poate sub influența căldurii, ceva compuși din berea de orez+grīu să se combine cu cei din maceratul de gutui și să creeze alți compuși care să altereze gustul...
Și ar mai interveni și metoda de distilare, tu parcă poți distila și cu coloană și fără, chestie care implică alte rezultate, funcție de metodă.
Io aș merge pe varianta nr. 2, īs mai puține șanse să iasă ceva nasol.

Sau... pīnă īncolțesc/fermentează/macerează toate chestiile, te ocupi și faci din oală un thumper.
Mintea mea s-a gīndit că punīnd maceratul īn thumper ar trece prin el, și-ar și ieși după aia , alcool la diferite concentrații, de la 80* la 20* și mai puțin, care alcool ar lua cu el toată gama de arome, la īnceput chestiile solubile īn concentrații mari de alcool și spre final și p-alea solubile īn alcooluri mai apoase. Pe cīnd la o distilare simplă unde alcoolul din distilator este de 15-20-25*  ar pleca doar chestiile de mijloc spre mai mult apoase.
Da` e doar o părere de-a mea, nu mă bazez pe analize sau chestii demonstrate științific și nici n-am stat, īncă! , să studiez cum stă treaba cu compușii ăștia care dau arome, la ce temperaturi sau care, cum și cu ce se extrag ei mai bine.
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Si eu tot la varianta 2 ma gandeam. Distilare cu coloana pentru alcoolul din grane si distilare simpla (fara reflux) la distilarea gutuilor macerate cu alcool din graunte.

Cred ca un thumper ar fi ideal pentru aroma/puritate. Coloana scoate puritate mare dar ucide aromele. Plus ca pot sa pun o parte din boasca de la gutui in thumper si imbogateste si mai mult cu arome. Pot face multe cu un thumper.

O sa ma gandesc maine mai mult la chestia asta. Las gandurile la ora asta ca iar ma apuca zorii zilei gandind la o idee sau alta.

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394

Caberlot a scris:


... pai ... a venit si in Ro vremea de Saniutza    ... dar nu de baut saniutza

SAM ... la metoda a 2-a votez si eu ... daca se voteaza
+ in plus eu as separa fruntea-ma larg la cereale ==> si la distilarea gutuilor as lua frunte doar cit iese din gutui = o incercare de a pastra aromele 

Cred ca am mai scris pe aici ... personal nu agreez visinata facuta cu rachiu de craca fie el de mere , prune sau amestec ... pt motivul asta ash merge spre neutru cu cerealele ... si apoi INFUZIE DE GUTUI !

DAR ... pina nu incerci ... nu ai de unde sa stii cum se amesteca aromele de gutui cu cereale -griu-orez ???

Si ... nu esti chiar tu pionier ... pt ca Amedeo deja a incercat sa macereze coji de mar 

Sunt curios cum iese ... gutuiata 




p.s.
... acum tu vrei sa rafinezi metoda 

p.s.2
... si daca ma gindesc bine ... ca sa elimin riscul acririi unui butoi (140L) de fructe ... am recomandat 30L de turbo de 15-16% (apa +zahar+drojdii speciale = dupa fermentare peste butoiul inghetzat -din garaj)... nu era Marfa mea
Rezultatul a fost ok - totusi nu cel mai curat gust = trebuia facut in primavara nu toamna ...
...Nu eu am procesat ... dar cazangiul s-a mirat de cit curge si de calitatea care iesea dintr-un butoi vechi de + 1 an


_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Mai pot sa apelez si la carbuni pentru extra neutru. Carbunii fac mai mult decat toate coloanele si separarile.

M-am jucat zilele trecute cu niste cozi puturoase. Le-am distilat de 3 ori la rand cu coloana, diluandu-le de fiecare data la 25%. In final tot nebaubil a iesit, ceva cu un miros de caine ud. Apa din cazan ramanea mereu curata la miros, semn ca de la un punct in colo chestiile naspa nu mai raman in apa, ci tot trec in distilat la nesfarsit. As crede totusi ca mai bine se curata cozile daca nu le mai diluez inainte cu apa, ci le pun asa cum sunt la fiert, gen 50, 60, 70%. N-am facut cu proba martor, ar fi fost interesant dar si subiectiv. Pana la urma ce e mirosul sau gustul? Doar o apreciere subiectiva.

Stii ce as crede? Ca o fermentare la tarie prea mare streseaza drojdia si incepe sa produca fel si fel de chestii naspa. Nu cred ca e bine sa o fortezi cu procente mari de alcool in fermentat. Daca oricum trebuie sa adaugi apa la fiert ca sa subtiezi, mai bine ii pui de la inceput, sa lucreze si drojdia mai usor. Experienta mea cu turbo a fost memorabila, in sensul de a nu se mai repeta. Nici Sinenomine n-a fost incantat de turbo. Daca n-ai timp s-o fierbi imediat si crezi ca s-ar putea oteti din cauza slabei alcoolemii, adauga-i acizi si du-o la pH de 3. Eu o sa incerc adaosul de alcool, cat decat neutru. O sa vedem ce iese.

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Ba el e pionier, Caberlot, io-s deocamdată șoim al patriei , că io am zis c-o să īncerc maceratul de mere sau pere cīnd oi avea alcool, adică peste fro 2-3 săpt. abia.

Și-s de acord cu chestia cu drojdia stresată, din cīte am īnțeles și marii producători lucrează numai plămezi la 8-9*, iar īn plus io aș zice că are influență nasoală și drojdia din plămada pusă la distilat. Chiar dacă berea pare limpede seara cīnd o trag din butoiul īn care a fermentat, o las īn bidoane pīnă dimineața și tot se mai adună pe fund un strat de drojdie. Și decīt să mă complic cu coloane, multiple distilări și cărbuni, prefer să distilez mai des plămezi mai slabe, nefermentate cu tot cu tărīțe și cīt mai limpezi.

Iar apropos de cozi, citeam pe HD că unii au obținut rezultate bune redistilīnd cozile și avīnd apă chioară īn thumer. Da` io n-am īncercat, că n-am strīns niciodată așa de multe capete+cozi, io le recilcul, le pun īn următoarea bere la distilat iar īn thumper pun cam un litru și ceva de alcool colectat imediat ce am terminat de colectat inima, cam la 50*, deci cam tot un fel de coadă, da` oleacă mai bună , pe care-o diluez și fac fro 3 litri.
Oricum, io zic că distilarea la concentrație mare, peste 40* cum ai vrea tu să īncerci, nu-i treabă bună...
Parcă Pazucu a pățit-o acu ceva ani, pleacă prea mult alcool deodată și atunci apar belelele.

pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752

Amedeo a scris:

Ba el e pionier, Caberlot, io-s deocamdată șoim al patriei , că io am zis c-o să īncerc maceratul de mere sau pere cīnd oi avea alcool, adică peste fro 2-3 săpt. abia.



Nu mai conteaza cine a fost primul cu ideea ca nu ne batem pe premiul Nobel. Daca stau sa ma gandesc cred ca prima data am auzit termenul "hibrid" la Pazucu acum cativa ani. Mi-a reaprins atentia Amedeo acum cateva saptamani cand a scris chestiile legate de solubilitatea aromelor intr-o concentratie mai mare de alcool, chestie logica si deductibila.


Amedeo a scris:

Și-s de acord cu chestia cu drojdia stresată, din cīte am īnțeles și marii producători lucrează numai plămezi la 8-9*, iar īn plus io aș zice că are influență nasoală și drojdia din plămada pusă la distilat. Chiar dacă berea pare limpede seara cīnd o trag din butoiul īn care a fermentat, o las īn bidoane pīnă dimineața și tot se mai adună pe fund un strat de drojdie. Și decīt să mă complic cu coloane, multiple distilări și cărbuni, prefer să distilez mai des plămezi mai slabe, nefermentate cu tot cu tărīțe și cīt mai limpezi.


Mie mi s-a intamplat de mai multe ori sa iasa mai buna partea cu drojdia, din aceeasi plamada. Nu mirosea deloc a hidrogen sulfurat, pe cand partea limpede, da, mirosea a oua clocite si a varza la butoi. Deasemenea, nu cred ca fierberea celulelor de drojdie produce gusturi nasoale atata timp cat nu e o compozitie foarte groasa care sa se arda. Poate mai degraba ar aparea problema la cei care folosesc rezistente de incalzire. Gusturile nasoale au fost produse de mult in timpul fermentatiei, fenomen influentat de mai multi factori: rasa drojdiei, temperatura, pH, prezenta nutrientilor, concentratia finala de alcool din plamada, aerisirea si poate si alti factori.

Nu stiu de ce avea gust mai bun la distilarea drojdiei, e si mult subiectivism aici. Poate spun o prostie dar risc: daca drojdia consuma hidrogenul sulfurat la incalzire? Altfel nu-mi explic cum la distilarea partii fara drojdie miroase a oua clocite, dar la distilarea partii cu drojdie, nu. Si nu o data mi s-a intamplat.


Amedeo a scris:

Iar apropos de cozi, citeam pe HD că unii au obținut rezultate bune redistilīnd cozile și avīnd apă chioară īn thumer. Da` io n-am īncercat, că n-am strīns niciodată așa de multe capete+cozi, io le recilcul, le pun īn următoarea bere la distilat iar īn thumper pun cam un litru și ceva de alcool colectat imediat ce am terminat de colectat inima, cam la 50*, deci cam tot un fel de coadă, da` oleacă mai bună , pe care-o diluez și fac fro 3 litri.


N-as face chestia cu recirculatul/reciclatul cozilor daca vreau sa fac ceva de exceptie. Sunt de principiul "nu amesteca niciodata ceva bun cu ceva prost. Mult mai mult va avea de suferit rachiul bun decat va avea de castigat rachiul prost". Cam asa zicea Joseph Pischl. Mai bine fac doua calitati, un rachiu exceptional la care sa nu am regrete ca am facut vreo prostie amestecand cozile in plamada si, alt rachiu separat, mult mai prost, obtinut din redistilarea cozilor. Am fost surprins sa constat ce posirci ordinare se pot bea in tara asta. Sunt betivani care beau cu placere niste posirci de neconceput dupa standardele noastre. Deci se gasesc consumatori si pentru alea mai de proasta calitate.


Amedeo a scris:

Oricum, io zic că distilarea la concentrație mare, peste 40* cum ai vrea tu să īncerci, nu-i treabă bună...
Parcă Pazucu a pățit-o acu ceva ani, pleacă prea mult alcool deodată și atunci apar belelele.


Intr-adevar, e cam mult 40%, poate un 20, hai. Si 30 e mult. Scotienii insista ca "vinurile joase" sa nu depaseasca taria de 28%. Ceva stiu ei.

PS: "Vinuri joase" suna aiurea dar e traducerea mot-a-mot a englezescului "low wines".

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Oke, poate oi avea io nasu` mai nesimțit, fumător īnrăit fiind, da` la distilatele mele, sau capete și cozi, n-am simțit niciodată miros de ouă clocite sau varză murată. Da` la puținele plămezi, din făină+malț sau grīu+malț, pe care le-am fermentat cu tărīțe și distilat cu sau fără tărīțe e adevărat că am avut cozi tulburi sau puțin uleioase și cu un miros mai puțin plăcut, dar nu chiar de hidrogen sulfurat sau varză stricată...

Și de cīnd fermentez doar siropul din plămadă și folosesc thumperu` s-a schimbat calitatea cozilor, ies perfect limpezi și aproape nemirositoare. M-am dus chiar acum și-am mirosit și gustat din bidonul cu fro 3 litri de cap+cozi de la ultima distilare de anu` trecut și īn afară de un ușor miros de fermentat sau să-i zic ca de țuică mai proastă, lichidu` e oarecum băubil, la fro 25-28*, limpede și cu un gust dulceag, destul de plăcut la o adică.
Așa că īn cazul ăsta nu prea se aplică īngrijorarea ta cu amestecatu` lucrului prost cu cel bun, ce bag la redistilat īn bere e deja distilat de două ori și mai are parte de īncă două distilări.

Că aici io am o mare problemă cu cei care consideră distilarea cu thumper ca nefiind īn fapt o dublă distilare, ba io cred chiar că-i chiar mai bună calitativ decīt o distilare rapidă de stripping și apoi o redistilare cu separări -lămurire, cum īi place tare mult lu` Caberlot să-i zică.  

La prima distilare simplă ai clar īn distilatul obținut toți compușii care reacționează sau nu sub influența căldurii și pleacă la grămadă cu mormanu` de vapori pīnă colectezi tu tot alcoolul din plămadă.
Iar la lămurire pleci de fapt de la un lichid care are īn compoziție aproape toți compușii, buni sau răi, din prima plămadă, numa` cu o concentrație alcoolică mai mare, 25-28*. Care concentrație, oleacă mai mare fiind ea, printr-o nouă distilare adună mai bine chestiile nasoale și le ia cu ea īn frunte și cap, dar īntr-o plajă mult mai largă cantitativ și ca nivel de alcool, apoi pleacă inima, cu un start și final oarecum mai greu de definit și apoi cozile, rezultatul final depinzīnd de o separare mult mai atentă, cu limite mai mari, și care ține și de nasu` și gustul distilatorului.

Pe cīnd un thumper īn care există o suficientă cantitate de alcool la fro 25-27* care să-i permită să acumuleze pīnă ajunge la fierbere toate chestiile nasoale distilate din plămada aflată īn cazan, are alte avantaje.
Și aici e o chichița importantă, trebuie nimerită cīt de cīt cantitatea optimă care se pune īn thumper, dacă-i prea mică fierbe prea repede și n-apucă să adune ce trebuie, dacă-i prea mare adună prea mult și fierbe cīnd nu trebuie, băgīnd īn produsul final chestii care altfel ar trebui să rămīnă īn thumper.

Ideea e ca ce pleacă la īnceput din cazanul cu plămadă timp de fro 15-20 minute pīnă īncepe și fierbe și thumperul, adică chestiile nasoale, frunte și ceva din cap, să se acumuleze īn thumper și din cauza concentrației mari de alcool să plece mai repede, rezultīnd o cantitate mai mică de frunte+cap și o delimitare mai clară de inimă. Lucru valabil și la cozi, parte din chestiile nasoale care trec īn concentrație mai apoasă ajung īn thumper, de unde ori nu mai pleacă așa repede nimerind īntr-o concentrație alcoolică mai mare, ori plecīnd cīnd deja colectarea e cam gata.

Cam așa judec io c-ar sta trebile, sper că m-am făcut destul de bine īnțeles. Bine, treaba asta e oarecum valabilă la plămezile din cereale, īn cazul fructelor s-ar putea să se schimbe treburile...
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394
 
Pai ... despre mirosurile alea ... de ciine ud ... si de oua clocite    nici eu nu am nimic de zis => ca nu le-am intilnit   

Ori am fost norocos cu ... materia prima ... ... ori faptul ca la mine treaba merge f. incet ... max. 1L/h  ... nu stiu dar probabil ca conteaza si viteza

Interesanta analiza lu Amedeo despre THUMPER      -ar trebuii sa-l réactivez si eu pe al meu mini-thumper ...

... ce ash adauga eu:
- sigur vorbim de 2 distilari 
- practic e un fel de distilare la temperatura joasa - in THUMPER cred ca ai 10C mai putin decit in cazan ==> asta probabil ca tzine ceva cozi in thumper ???
- e clar ca toate fractiile sunt comprimate de THUMPER => asta ajuta la separari

si sa nu uit ... chiar si premiul Nobel se poate impartii !       

  :hi

p.s.
Amedeo ... cum sta la comparatie ... restul din THUMPER cu lichidul de start ?
Care e mai baubil ?

_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394

Salut Sam !!!

cum merge treaba?

 

p.s. am vazut ca esti activ 

_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Lichidul care rămīne īn thumper e incolor, limpede, dar cu miros mai puternic de cozi și nu e acru, poate doar foarte foarte puțin. N-am băgat niciodată alcoolmetru` īn el, posibil să mai aibă ceva urme de alcool. Da` băubil nu e!
Cel rămas īn cazan e acru, tulbure și galben-verzui murdar spre maro deschis. A doua zi cīnd s-a răcit și vărs cazanul e mai limpede dar are oleacă de depunere alb-gălbuie la fund, deși după cum am zis, io bag īn el berea aproape limpede, de un galben-pal opac, nu galben tulbure.
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Salut, da, sunt aici, ma mai pierd uneori uitandu-ma in discutiile vechi.

Deocamdata gutuile sunt la congelator. Nu ma grabesc sa le scot. Cred ca o sa le las cam o saptamana sa fiu sigur ca au inghetat in intregime. In paralel ma ocup de grau. E la incoltit. Pe uichend cred ca o sa pice si plamadirea. Deci am hotarat ca merg pe vrianta 2. Nu amestec plamezile. Vreodata o sa incerc si varianta 1 prin amestecare fructe cu graunte. Problema e ca vrand sa scoti maxim de arome, va iesi un carcalete din toate alea pe acolo.

Sunt deacord cu voi, nici eu nu cred ca e acelasi lucru dubla distilare simpla cu distilarea cu thumper. Cum nici distilarea in coloana cu talere nu seamana cu aia in coloana cu umplutura. O iesi aceeasi tarie dar elementele caracteristice fiecarei fractii cred ca vin in moduri diferite pentru fiecare stil ales.

Dar frantujii ce zic, ei la Cognac, Armagnac, folosesc thumper?

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752

Caberlot a scris:

 
Pai ... despre mirosurile alea ... de ciine ud ... si de oua clocite    nici eu nu am nimic de zis => ca nu le-am intilnit   

Ori am fost norocos cu ... materia prima ... ... ori faptul ca la mine treaba merge f. incet ... max. 1L/h  ... nu stiu dar probabil ca conteaza si viteza.


Deci am avut luna asta un rachiu din faina la prima distilare, ziceai ca e esenta de basini, pe cuvant.  Noroc ca am avut carbune activ dar greu s-a dus mirosul, cam dupa o saptamana. In final am tinut 3 saptamani.

E drept ca n-am avut cupru in calea vaporilor. Am modificat coloana la sticlarie, am scos umplutura care era si am bagat SPP din inox. A fost o prostie, m-am convins. Acum am facut umplutura din arcuri mici din sarma de cupru. Am muncit 3 seri sa dezizolez 35 de metri de cablu electric, sa incolacesc sarma pe andrele si apoi sa o segmentez cu sficul din loc in loc. Am facut bataturi la degete dar a meritat. Cand am distilat cu noua umplutura n-a mai venit cu miros de basini. 

Cainele ud insa nu lipseste de la nicio sesiune de distilare. E intotdeauna prezent in ultima fractie. Nu se poate sa nu-l distingi. Inseamna ca nu te-ai apropiat niciodata de un caine ud sa vezi cum miroase. 

Nici la mine sa stii ca lamuritul nu merge mai repede de 1L/h cu coloana. La distilarea simpla ma pot duce si in 2,5-3 litri pe ora. Mai mult nu duce aragazul.

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394
 

... din cite stiu eu ... THUMPERUL vine din america ... de la bourboon  ... de pe vremea prohibitiei ...

... sau , mai exact eu ce am vazut e de pe N-America 

 

p.s.
ciinele ud ... eu probabil ii zic miros de carton --- e acolo in cozi --- dar nu e f. deranjant

Adevarat ca eu AM Cu --- coloana si ceva umplutura

_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752

Caberlot a scris:

 

... din cite stiu eu ... THUMPERUL vine din america ... de la bourboon  ... de pe vremea prohibitiei ...

... sau , mai exact eu ce am vazut e de pe N-America 

 

p.s.
ciinele ud ... eu probabil ii zic miros de carton --- e acolo in cozi --- dar nu e f. deranjant

Adevarat ca eu AM Cu --- coloana si ceva umplutura


Asa e, corect. Americanii foloseau thumper pe vremea prohibitiei ca sa scoata tarie mai mare din prima.
Intrebarea e daca foloseau thumper si din motive de gust/aroma sau doar pentru tarie?

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Stai că mă duc să arunc o găleată de apă pe cīine! 
Dacă stau și mă gīndesc bine parcă și pe HD cei care se văitau de miros erau cei cu coloane de distilare, probabil că refluxul și construcția coloanei face compușii ăia care put nasol să vină īnapoi și să stea cuminți, asta pīnă crește oleacă mai mult temperatura și nu mai e nici alcool mult, cīnd o iau toți buluc grămadă īn sus și īn cantitate mare fiind ei, īmput rău de tot cozile.
Sau cine știe, poate chiar umplutura de Cu să dea ceva, una e un vas sau ceva țevi de Cu care au contact cu alcool diluat și au loc niște reacții benefice nouă și alta suprafața foarte mare de Cu a umpluturii care-i expusă la contact cu alcool de tărie mare. Zic și io...
Și chiar īs curios dacă ai observat Sam, că tu avīnd coloana de stică poți vedea, arcurile alea de Cu īși schimbă culoarea de la īnceputul distilării sau mai la sfīrșit?
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Buna remarca cu schimbarea culorii arcurilor de cupru.
Insa nu prea ai inteles bine mesajul anterior. Am spus ca sunt foarte multumit acum de rezultat in urma trecerii la umplutura din cupru. Era rau cand nu aveam niciun cupru in traseul vaporilor. Cuprul e bun, nu exista "prea mult cupru". Se foloseste umplutura din span de cupru la coloane, nu e asta o problema.

In rest vad ca ai inteles principiul de functionare la coloane. Asa este:
"Dacă stau și mă gīndesc bine parcă și pe HD cei care se văitau de miros erau cei cu coloane de distilare, probabil că refluxul și construcția coloanei face compușii ăia care put nasol să vină īnapoi și să stea cuminți, asta pīnă crește oleacă mai mult temperatura și nu mai e nici alcool mult, cīnd o iau toți buluc grămadă īn sus și īn cantitate mare fiind ei, īmput rău de tot cozile."

E important de subliniat ca compusii specifici cozii apar in toate fractiile, la fel cum si compusii fruntii apar in toate fractiile, intr-o distributie mai omogena la instalatia simpla decat la cea cu reflux. Ideea e ca sub o anumita concentratie nu-i mai simti, dar ei sunt prezenti. Cu coloana poti sa minimizezi prezenta compusilor nedoriti in fractia de mijloc dar trebuie atentie mare la separari.

Ca sa-ti raspund la intrebare, se schimba mai tare culoarea arcurilor la sfarsitul distilarii, mai ales daca distilez plamezi. Daca distilez alte rachiuri sau diverse cozi, decolorarea e mai putin vizibila. La unele plamezi se formeaza o mizerie neagra, probabil in urma unor reactii cu cuprul care nu apareau la inox sau sticla, dealtfel favorabile. Probabil ca mizeria aia e ce e cel mai rau din distilat. Chestia aia daca nu s-ar forma ar ajunge in distilat fel si fel de mirosuri de oua fierte.

Cand aveam racitor din cupru, toata mizeria aia imi ajungea in distilat. Trebuia sa pun o sita la scurgere cum fac majoritatea. Cu coloana nu e nevoie ca nu ajunge mizeria in racitor.

Lucrul cu coloana e mai dificil. Pentru unul care a facut numai cu instalatie simpla, trecerea la coloana e ceva diferit si mult mai pretentios, pentru ca coloana comprima fractiile si le delimiteaza mult mai clar. Daca la alambic separarile nu sunt foarte clare si ai o marja destul de larga in care poti sa faci taierile, la coloana totul se schimba brusc. Daca nu esti pe faza sa treci pe cozi cand trebuie risti sa contaminezi tot distilatul cu cozi care mai tarziu sa deranjeze la buchetul final. Deasemenea, cozile sunt mai concentrate la coloana si mai puturoase.

La mine, venirea cozilor e marcata si de o incetinire brusca a vitezei de curgere, alaturi de schimbarea mirosului. Taria nu prea scade decat mult mai tarziu. La sfarsit detot ajunge sa curga foarte greu daca nu dau focul mai tare. Ca sa-ti faci o idee, de la 1L/h initial, la sfarsit ajunge sa curga cu o picatura pe secunda, fara sa umblu la flacara.

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394


Cred ca THUMPERUL a aparut din ratiuni energetice + cistig de timp    => imbunatatirea gustului a fost ceva secundar   

N-America e ... pragmatica consumuri mai mici de energie + timp mai putin = BANI
   

Da Cu e BUN ... mai exact face reactie cu compusii SULFUROSI si da saponide etc.
... hidrogenul sulfurat H2S aici intra 

Cum apare ?
UITE ce zice WIKIPEDIA ... putrefactie - drojdii ?...
Răspāndire[modificare | modificare sursă]

Īn natură se poate găsi īn regiunile cu gaze naturale, petrol sau cu vulcanism activ. Mai poate lua naștere prin procesele de putrefacție a substanțelor organice, īn intestin, depozitele de gunoaie. Īn minerit gazul se formează prin putezirea lemnului folosit la susținerea lucrărilor miniere. De asemenea, acidul sulfhidric mai este produs de bacterii īn procesul de putrezire a biomasei (cadavre de animale, resturi de plante, fecale, gunoi menajer, etc.) Mai este prezent și pe fundul Mării Negre la o adāncime mai mare de 200 de metri. [2]

EU nu am avut problem cu ... mirosuri -gusturi caudate pt ca am plecat in general de la VIN de baut ... sau Hydromel ... + ceva drojdii fine= de la a 2-a tragere ...
(prietenii ma si intrebau- ce ai cu vinul asta ca nou ne place !-- pai nu am nimic dar asta e destinatia lui = DIVIN cum zice modova de peste prut) 

... probabil ca de asta nu stiu cum e cu ciinele ud

 

p.s.
Cu se inegreste in contact cu o baza ... atingeti Cu cu sapun
Acidul il curatza = devine stralucitor

p.s.2.
daca cititi prin Cazanul de tuica - o sa vedeti ca legea germana interzice sa treci distilatul peste ... un dispozitiv cu placi de Cu ==> asta ca sa ingreuneze falsificarea distilatlor

p.s.3
Cum speli arcurile de Cu ? ... asta ca sa mai fie active ...

_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752

Caberlot a scris:

p.s.3
Cum speli arcurile de Cu ? ... asta ca sa mai fie active ...


Pai inca nu le-am spalat ca nu s-au innegrit foarte tare. Dar daca e ceva pot sa torn otet peste ele. Ii pun un dop in capatul celalalt sa nu curga si las sa stea peste noapte scaldate in otet. A doua zi, ca masura suplimentara pot sa dau si o fierbere in gol cu otet, sa las sa iasa cativa vapori cu presiune. Etapa a doua cred ca ar fi mai mirositoare iar la bloc cam deranjeaza mirosul de otet.

Foarte bune toate observatiile. M-am gandit si eu ca ar fi implicate niste procese de putrefactie de care sunt responsabile bacteriile anaerobe. Cum cel mai mult am lucrat cu cereale care au un continut mult mai mare de proteine decat fructele (sursa putrefactiei) si mirosul de oua clocite a fost mai des intalnit. De fapt nu-mi amintesc sa fi mirosit a clocit vreun distilat din fructe.

Chiar daca cuprul curata distilatul de compusii sulfurosi, nu mi se pare in regula sa se formeze in plamada. Inseamna ca ceva nu decurge foarte corect. E drept ca nici nu mi-am batut capul cu acidifierea plamezilor de cereale. O sa iau si asta in considerare. Stiu ca pH-ul acid inhiba proliferarea bacteriilor.

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394

Da ... poate ca ajuta ... acidifierea plamezii 

... si poate ca ... ceva nu e tocmai corect la fermentare ?
sa fie drojdiile ??

Intrebare : secara ai folosit ?
... o sa iau o sticla sa vad cum e  asta ca sa am o idee daca se merita sa incerc ... nu am baut niciodata secarica ... DAR parca vodca se face din secara ???

Am vazut ca e si ... maltz de secara  ... si de griu  etc


 

p.s.
... se prea poate sa nu ajute prea mult otetul = e prea slab

... poate ca o clatire rapida cu H2SO4 . e mai utila ... nu stiu
DAR aici e cu schepsis ... asta chiar curatza tot ...

_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Folosesc drojdie blanc. Am mai fermentat cu ea. Am fost multumit.

As fi vrut sa fac din secara ca e mai moale cand incolteste si se macina mai usor, dar nu aduc la magazinul de condimente din piata Obor. Aduc doar grau vrac cu 2 lei kilul iar pe la tarabe nu caut. N-am ce sa vad la hotii aia.

Am facut luna asta 30 de litri de bere de secara, grau si malai. Secara era mult mai moale decat graul. Ambele au fost luate de la plafar, malaiul din Carrefour. Duminica i-am facut inaugurarea. Am baut o sticla de 1,5 litri inainte de cina. Ma ia mai tare pe burta goala dar si berea are cam 11-12 grade. A fermentat pana la densitate 0.997 cu o schema de plamadire diferita. O sa o descriu in alt topic daca sunteti curiosi.

Pentru acidifiere as folosi acid citric (aka sare de lamaie). Maine merg la un magazin de produse de laborator sa-mi iau indicatori de pH ca sa corectez pH-ul plamezii.

H2SO4 nici nu se prea gaseste, comercializarea e strict regulata ca poti sa faci bombe, droguri sau sa topesti morti cu el. Am mai folosit otet la cupru. Dupa o noapte de scaldat in otet redevine curat si luminos. O sa intreb maine de curiozitate la magazinul de laboratoare daca au acid sulfuric, dar cred ca o sa se uite stramb la mine si o sa ma intrebe pentru ce imi trebuie. Asa mai la indemana e detartrantul care are ceva HCL si ceva H2SO4 dar ce rost are? Daca otetul isi face treaba sunt multumit.

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394


... in weekend o sa iau un wischi de secara ... o sa va povestesc ... cum e 

... ... da m-ar interesa ... cum e cu secara ... macar asa de opalmares 

SAM ...sa avem pardon ... 1,5L de bere de 11-12%  e... 2 butelii de vin ==> daca nu ai efecte secundare - ai alte probleme 

... si cu otetul asta e o problema ... la 9% probabil ca e ok ... dar la 5-6% nu mai e  ... lamiia e mai tare 

... pe la magazinul de piese auto -trebuie sa fie pt baterii 

LA acidifiere ... acid citric se foloseste - acidul tartric e mai slab si mai scump 


 

p.s.
o sa cer  ceva consultatii -poate ca altii au gustat altceva

ps2


A solution with a pH of 7 is neutral. An acid has a pH smaller than 7. Strong acids have a pH of 3 to 4. If the pH of a solution is higher than 7, it is alkaline. Strong alkaline solutions have a pH of 10 to 11.

After the addition of neutral water, the mash has a pH of approximately 7 (neutral) in which the yeasts can't work properly. The addition of a part of the very sour stillage (pH 5.0 - 5.4) leads to an acidification of the entire mash. After the stillage has been added, the mash has a pH of about 5.4 to 5.8, which is ideally acidic for the yeasts to work properly.

Some bourbon producers try to make their product look special by using the term 'sour mash'. Other sources speak of a disinfecting effect of the sour mash process on the mash. However, the only purpose of sour mash is to create an acidic environment for the yeasts. The rest of the sour mash story is just marketing.
xxxxxxxxxxxxx

Rye Whiskey

This type of whisky used to be produced mainly in the United States, and still today in Canada. It contains at least 51% rye and must also be matured in oak casks for at least 2 years. Today there are only few rye whiskeys in the US, since its very spicy taste is not so popular anymore. Canadian rye whisky is an important ingredient of Canadian blended whiskies.
xxxxxxxxxxx

plamezi hibride ... weekend iau wischi secara ... povestesc ... cum e  ... ... m-ar interesa

16.3KB

_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Curios de rețetă aș fi, da` cum io nu mai beau bere... Adică poate oi mai bea la vară, da` doar cīte una d-aia mică, de poftă!

Și apropos de sour mash, bine c-ai adus vorba Caberlot, că tot ziceam să mă sfătuiesc cu voi și uitam.
Io am īncercat de fro 2-3 ori pe vremea cīnd distilam cu cazan simplu, cam 25-30% din apa pusă īn plămadă, degeaba zic cei pe care-i citezi tu că singurul scop al folosirii e acidifierea plămezii, mie mi-a dat și surplus de arome īn distilat. Sau cel puțin așa mi s-a părut mie atunci...

Anu` ăsta am de gīnd să īncerc iar și pīnă să m-apuc să caut pe la alții zic să vă īntreb pe voi.
Datele problemei īs astea:
Io plămădesc dimineața, las oalele cu plămadă la răcit și cīt se răcesc ele bag o șarjă la distilat. Distilarea durează fro 5-6 ore, timp īn care se răcește și plămada la 55-60*, īi pun glucoamilaza și o las să se răcească iar, ca s-o bag la teasc.

Aș vrea să procedez cam așa, am două variante:
- să plămădesc cu mai puțină apă, cam 2,8 īn loc de 3,5 litri pe kg de grīu, iar după ce bag plămada la teasc, tărīța rezultată s-o spăl īn fro 10-12 litri din zeama rămasă după distilare, la 60-70*C, și ce rezultă să bag peste sirop la fermentat.

- și-a doua, dimineața să pun īn oala de plămădire 25-30% zeamă d-aia, apă pīnă la 3,5 litri pe kg de grīu și pe urmă plămădesc ca de obicei.

Prima variantă mi se pare mie mai bună/corectă, din ce-am citit io ei zic c-ar folosi sour mashu` la fermentare și nu la plămădire, unde ar ridica inutil și cu efect nasol aciditatea compoziției.
Șingura mea dilemă e aia cu plămăditul īn mai puțin de 3 litri de apă, or fi īndeajuns 2,8 litri ca să-și facă de cap grīul cu alfaamilaza și iasă treaba bună?
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Erată: „tărīța rezultată s-o spăl īn fro 10-12 litri din zeama rămasă după distilare, la 60-70*C, și ce rezultă după ce o storc iar in teasc să bag peste sirop la fermentat.”
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Nu se intapla nimic rau, am plamadit eu si in 2,5 litri apa pe kg grane dar am diluat cu apa la fermentare. Ideea era sa pot plamadi cat mai multe grane in oala de 50. A zaharificat si a fermentat bine. E parca pe la "rachiu din grau", o reteta cu poze pusa de mine acum cativa ani. O sa-ti rezulte o densitate mare la plamadire dar dup-aia diluezi cu apa de spalare dupa ce clatesti taratele.

La spalarea taratelor cu borhot, sincer nu m-am gandit. Suna interesant. Eu nu am nici atatea recipiente si nici chef sa depozitez borhot prin casa. Am si o problema cu planificarea din cauza ca fac sporadic si nu mi-am desavarsit o tehnica prin multa rutina. Tu care faci in fiecare zi, ai invatat foarte bine cand si cum sa le planifici. Sa-mi zici si mie cum iese daca faci sour mash.

Eu am auzit ca lumea la tara mai face o tuica din borhot. Adica nu arunca borhotul dupa distilare, ci ii pun zahar, drojdie, lasa sa fermenteze si mai fac o tuica din borhotul ala. Credeam ca nu mi-a mai ramas nimic de aflat dar iata ca mai aud din cand in cand chestii care ma uimesc. 

Sour mash nu e numai pentru acidifiere, e si ca sa transmita viitoarei productii ceva din productia precedenta. A devenit si o chestie de marketing, fiecare mare distilerie cu linia ei de gust. Am vazut ca pe multe sticle de la raft scrie "sour mash", dar ma intreb cati dintre consumatori stiu ce inseamna sau la ce foloseste?

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
La fructe s-ar putea să rămīnă destule arome īn borhot, o ieși ceva... Io p-aci pe la mine n-am auzit de țuica din borhot, probabil n-au auzit de tehnica asta.
O să īncerc o serie de fro 5-6 fermentări cu sour mash, iar după prima distilare, care n-o să fie dintr-o fermentare sour mash, alcoolul obținut o să-l pun īn berea următoare ca să preia aventualele arome, iar la următoarele distilări colectez cu separări, să văd dacă se simte fro diferență de la o șarjă la alta și la finalul ciclului amestec tot.
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394
 

ALo , alo ... eu intrebam despre secara ?

Cine stie ce da la gust ? Ceva spacial ?
Ma intreb daca iau o sticla de ... triplu butoi ... o sa ma ajute la diferentza ? ... sau butoaiele sunt prea tari ?




_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
N-am cu ce să te ajut Caberlot, n-am făcut și nici n-am băut. Din cīte citisem pe undeva parcă nici nu se prea mai face, din cauza gustului care cică n-ar fi pe placul majorității, doar īn unu`-două locuri prin Scoția și tot așa prin Canada.
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Nici eu n-am cu ce sa te ajut. N-am baut si nici n-am facut. Ti-am zis, singura chestie cu secara a fost berea aia pe care am facut-o luna asta. Dar tu vrei sa stii rachiul ce gust are. Chiar si daca as distila-o, n-ar fi prea relevant gustul caci secara a fost intr-o proportie mica, cam 12,5%.

O sa am in plan si o secarica cat de curand, un distilat 100% din secara cu dedicatie pentru Caberlot. E cam scumpa la plafar dar asta e, ma sacrific. Ce nu fac eu in numele stiintei? 

EDIT: Vezi ca Pazucu avea vreo 15 kile de secara pusa la uscat pe terasa. Ce-o mai fi facut cu ea? Sigur el trebuie sa stie dar probabil ca e prea prins cu fierturile si n-are timp sa mai scrie pe forum.

EDIT 2: Am gasit malt de secara pe fabrica-de-bere cu 130 de lei sacul de 25 de kile. Hai ca merita. Deci urmeaza secara la rand.

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394
 

poate ca o sa merg pe ceva ... fara 3 butoaie  = sa nu fie trecut prin 3 butoiaie ca eu nu am decit unul = vreau sa simt secara - nu butoiul 3x

.. oricum ... cind ajung pe la magazinul ala o sa caut ceva drojdii speciale ... de ex au drojdii lichde hefeweizen - asta e bere alba cu drojdii

La uscate au FERMENTIS SAFALE diferite ... plus Notthingam

DAR asta e pe site ... ca doar reclama e sufletul comertului

Merci oricum



p.s.

daca berea a fost buna => atunci si rezultatul=esentza trebuie sa fie buna

p.s2
Sam ... stai sa gust eu mai intii

_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Ieri am plamadit 16 kile de boabe. Am pus un plic de acid citric (sare de lamaie) la vreo 70 de litri de plamada. Conform calculelor de pe HD, ar trebui sa coboare pH-ul plamezii la 3,4. In cartea lui Joseph Pischl scrie ca sa nu coboare pH-ul plamezii din cereale mai jos de 4,3, dar nu explica de ce. Pentru mine, orice afirmatie care nu este argumentata macar logic daca nu cu date stiintifice, merita ignorata. Asa ca am coborat pH-ul plamezii cat am avut eu chef. Asa macar am ocazia sa trag o concluzie la final si sa invat ceva din experienta.

In paralel am scos gutuile de la congelator, le-am rupt si le-am stors in maini. Am pus un kil de zahar, ceva apa si drojdie blanc. Vedem peste 2-3 saptamani.

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394
 

secarica ... am luato si am gustato  
... ce sa zic ... aroma e tare ... daca porumbul e dublu de aromat decit maltzul --- atunci secara e ceva spre dublu decit porumbul ...

deci ... aroma cam tare si specifica ... duce spre porumb dar e diferita ... te duce spre iarba verde , spre coasa - poate brusture ... oricum o nota de ardei verde ... si poate ceva miere 
... gustul ... se simte bine urma aia de porumb plus ceva dulceatza un pic amarui    ... e moale si smooth la limba

... PAharul miroase bine = a lemn bine prajit - stejar clasic

CONCLUZIE :
E BUN DE UN CHEF ... DAR NU E CHIAR DE SAVURAT ACASA DUPA O ZII GREA 

... poate ca e doar o chestier de obisnuintza ... ... sau de unul mai scump si mai rafinat    nu stiu

Recomandarea e  BUN pt un MIXat cereale ca sa aduca ceva complexitate sa zicem max 25%

CE nu imi place ... mirosul si gustul sunt prea clare SECARA prea specifice ... un pic grele mirosurile  = de ex cam ca si mierea poliflora comparata cu una de salcim sau tei care e mai light  ... NU CHIAR CA LA ZAMAHOANCA

.. o sa mai iau unul vreodata mai scump ... e bun de chef 

xxxxxxxxx

niste butoaie ... cam asa se invecheste treaba noastra ..



 

p.s.
... eu as fi stat intre 4,3 si 3,4  ... o fi diferit de la boabe le fructe ?
... ... adica de la bayanus la sacharomices  etc

plamezi hibride   secarica ... luato gustato   ... zic ... aroma tare ... daca porumbul

34.5KB

_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394


de la specialist despre ... secarica :



Canadian

DISTILLED IN CANADA AND AGED IN BARRELS FOR AT LEAST THREE YEARS; OFTEN (BUT NOT ALWAYS) CANADIAN WHISKIES ARE BLENDS OF CORN, BARLEY, AND RYE WHISKIES WHICH WERE DISTILLED AND MATURED SEPARATELY. TRADITIONALLY, CANADIAN WHISKEY IS CALLED “RYE”, ALTHOUGH NO MINIMUM PERCENTAGE OF RYE-GRAIN WHISKY IS REQUIRED IN A BLEND.


Cask Type

new white American oak, ex-bourbon, ex-Canadian whisky barrels



Tasting Notes

"This is a familiar rye with textbook floral notes on the nose. Popping toasted grains swirl with oaky vanilla leading your mouth on a journey of rye spiciness and creamy caramel. Orange citrus mixed with baking spices, such as clove and hot cinnamon, hang around a long time like they’ve been charged by the Energizer Bunny. This whisky is a prodigy for cocktails but just as delicious as a sipper. "

Reviewed by  Blair Phillips

plamezi hibride specialist despre ... secarica canada and aged barrels for least three years; often

17KB

_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Īn afară de apă și grīne n-am pus niciodată nimic īn plămezi și nici măcar n-am avut curiozitatea să le măsor pHu` īnainte și după plămădire, deși bănuiesc că apa din puț este destul de „dură”. Da` cum producătorii consacrați zic că apa are mare importanță cică, iar ei folosind la plămădire apă din izvoare calcaroase, zic c-o fi și-a mea destul de bună. Și prea calcaroasă n-o fi ea, că gătesc și beau poate peste 2 litri/zi numai din ea de fro 16 ani și īncă n-am probleme cu pietrișu` la rinichi.

Iar după aia, la fermentare, unde iar n-am adăugat niciodată nimic, nu mi-a făcut probleme nici drojdia, indiferent c-a fost de panificație sau de la Marinică. Oricum, aia de la el cică merge și la pH de 2,5.
Zic cică pentru că fișa ei tehnică e cam largă īn aprecieri, cu valori ba medii, ba ridicate, asta īntr-un domeniu unde minimele, mediile și maximele nu-s chiar de neglijat. O s-o īncerc la plămezile alea de vreau să le fac cu adaos de „acreal㔠din cazan și văd io dacă-i place pHu` mai scăzut...

„DROJDIE USCATA ACTIVA
Este o drojdie uscata activa din specia Saccharomyces cerevisiae destinata
fermentatiei alcoolice a diferitelor medii zaharoase.

Drojdie cu toleranta medie la alcool, termo-toleranta medie si toleranta la medii
acide de pana la pH 2,5.

ACTIUNE Drojdiile sunt caracterizate de urmatoarele proprietati :
- fermentatie primara rapida
- spumare redusa precum si productie redusa de aciditate volatila
- termo-toleranta ridicata
- toleranta ridicata la alcool ”
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Si plosnite nu?

Daca fac un whisky 100% din malt de secara crezi ca iese rau? Mai am aschii. Azi le-am pus in rachiul de faina dupa ce au stat in rachiul de orez. Se coloreaza repede. Ar fi a treia scaldare. Nu cred ca-i ia din potenta, nu? Oricum cred ca le-am supradozat ca primul rachiu a iesit mai inchis la culoare decat whiskyurile de la raft. Si gustul e puternic de lemn. Iti cam vine sa treci la altceva dupa mai multe pahare. Nu e bautura de-aia sa nu-ti mai vina s-o lasi. Mie imi si place sa le amestec. Nu cred ca te imbeti mai tare daca le amesteci. E un mit.

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
  Ploșnițe nu, poate doar fro muscă d-aia bețivă...
Rău n-are ce să iasă, poate doar cu gust prea puternic. Și io habar n-am care-i gustu` de secară... Eventual īncerci și combini o cantitate mică cu un alcool mai neutru, vezi ce iese.

Probabil c-ai supradozat și din așchiile alea ca unghia sigur ies mai repede aromele și culoarea. Cu bețele mele abia după mai bine de o săpt. e lejer gălbui, la fro 2 luni e ceva mai deschis decīt ce e pe raft, și cam la 3 luni se mai īnchide puțin și se cam oprește. Sau cel puțin nu mai vezi mari diferențe.
Cu bețe a mers mai repede cīnd puneam īn damigene mai mici și alternam temperatura, iarnă fiind, noaptea le țineam īn casă mai la căldură, ziua le scoteam afară.

Și depinde și ce amesteci, orice amestec de 2 sau 3 și care conține bere e nasol. Două tării diferite, chiar dulce fiind una din ele, și porm` ceva vin īs oke. Cel puțin la mine. Fără minerală sau alte carbogazoase, că alea te pilesc rău, cică codoiu` cară mai repede alcoolu` īn sīnge.
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Da, asta am citit si eu ca bauturile carbogazoase imbata mai repede din cauza ca CO2-ul mareste permeabilitatea membranelor sau asa ceva.

Plosnitele erau completarea de la descrierea lui Caberlot. Asa zic unii ca whisky-ul miroase a plosnita. N-am facut cunostinta cu nicio plosnita pana acum. Ar trebui sa prind una sa-mi fac o idee cam cum e gustul. 

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394

Plosnitze    nici eu nu am vazut la viatza mea vreuna    de gustat nici nu se pune problema 

Sa ne intelegem ... secara da un lucru absolut baubil    dar are gustul ei specific    asa cum am zis - si porumbul are ceva = un fel de iuteala sau cum sa-i zic fata de maltz    ... asa si secara doar ca e ceva mai tare parca  oricum e f. smooth => poate otripla distilare sa o faca mai clara = arome mai putin puternice
... in plus ce am luat eu - cred ca e din distilare continua ...

AMEDEO ... subscriu la idea ta ... sa nu amestecam bere+vin+tarie ... asta da BUM
... ... in rest e o chestier de cantitate

Daca te uiti pe situl de mai sus la grafic= profilul aromatic + compare cu un all maltz = o sa poti gasii o explicatie mai clara de diferentza de gust ... ... stii Sam cromatograful meu nu e chiar asa performant ca al tau ... 

... cred ca merita sa faci un test  poti sa vezi ce si cum ... si poate fi folosit apoi la mixuri = daca e bun de cockteiluri ==> atunci e bun si la mixuri   
... cum am si zis ... 20-25% din amestec ar putea adduce un plus de complexitate de aroma

_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752

Caberlot a scris:


...stii Sam cromatograful meu nu e chiar asa performant ca al tau...


Nu te lua dupa marime, nu tot ce-i mare e si performant.

Asta si vreau, Cab, ceva baubil. Nu ma astept sa iasa ceva de colectie, dar nici sa te strambi / scuturi dupa fiecare inghititura. O sa iau 10 kile de malt de secara macinat, cat sa fac un cazan, dar ma gandesc sa trec pe distilare simpla. Parca-mi placea mai mult ce iesea din tripla ditilare cum fac irlandezii decat ce iese din coloana. Mereu zic, hai sa-i mai dau inca o sansa coloanei, ca n-o fi fost materia prima buna, ca n-a avut nus' ce... coloana e pentru neutre, alambicul pentru arome.

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394


... ca sa te lamuresti ... cum e mai bine ... coloana sau alambic ... ar trebuii sa pleci de la aceisi plamada ... azi pe coloana si mine pe alambic ... + cam aceleasi separari
==> apoi sa faci analize ... dupa aschii si peste 3-6 luni alta analiza - timpul si aschiile ar putea schimba clasamentul 

... si ce merge la fructe / maltzuri = aromate  ... poate ca nu merge pe neutre 

MULTE TEORII ...

DA secara merita o sansa ... cred ca in amestec poate da un plus de complexitate ... cam asha ca un maltz prajit  caramel biscuit sau coffe  etc.

Sunt curios ce parere o sa ai de ... secarica   



 


p.s.
mie imi ramane sa incerc ... orezul ... cind o sa am timp

_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Apropos de secară... Ieri l-am sunat pe tipu` de la care am cumpărat anul trecut grīu, să treacă să-mi aducă și mie ăia 2 saci pe care are să mi-i dea pt. niște teren īn arendă. Veni omu` și aduse sacii și mă īntrebă dacă mai iau tot ca anu` trecut, să știe și el ce face. Stai să văd cum e grīul și vedem, zic io, și desfac un sac. E, ce-am văzut nu prea mi-a plăcut, nu mai era tot de calitatea ăluia de-l luasem, curat și cu bobu` mai gras. Īi zic, și cică da, nu mai e, că e tot grīu tritical, da` 2018 fu mai nasol ca 2017, și īn 2018 nici n-a ierbicidat cultura și d-aia e bobu` mai mic și cu ceva bălării prin el. Zic: Ce grīu zici că e bre, critical? Nu critical, zice el, tritical!, un soi mai bun la producție și mai rezistent. Aha, zic io, o fi, da` nu-mi prea place...

Īn fine, pleacă omu` și io mă pun pe căutat „tritical” pe net la nea Gooogu, să văz ce-i cu el.
Și aflu că, citez: 
   „Triticale este o cereală nouă, creată de om prin hibridare īntre genurile Triticum şi Secale (fiind, din punct de vedere genetic, un amfidiploid īntre grāu şi secară.

Compoziţie chimică
Principalele componente chimice ale boabelor de triticale se situează īntre valorile grāului şi secarei. Faţă de aceste valori medii se īnregistrează fluctuaţii destul de mari, determinate de soiul cultivat şi de condiţiile de climă şi sol.
Soiurile şi liniile de triticale cultivate īn prezent dau un randament de faină mai redus (şi dau o cantitate mai mare de tarate) decāt grāul (conţinutul de tărāţe este de circa 28% la grāu şi de 34 – 42% la triticale). Făina de triticale are īnsuşirile de panificaţie inferioare fainii de grāu, faţă de care are calităţi mai reduse a glutenului.

Prin realizarea acestor hibrizi s-a urmărit obţinerea unei noi plante de cultură cu īnsuşiri utile īn producţia agricolă, moştenite de la grāu şi secară. Pe lāngă păstrarea īnsuşirilor valoroase ale grāului, s-a urmărit transmiterea unor caractere favorabile ale secarei, intre care: precocitatea; numărul mare de spiculeţe īn spic; păstrarea germinaţiei o perioadă mai lungă; valorificarea condiţiilor mai vitrege da cultură, cum ar fi solurile sărace şi clima mai aspră (ger, strat gros de zăpadă, seceta şi arşiţa, umiditatea excesivă etc.).

Boabele de triticale se utilizează īn hrana animalelor (păsărilor, porcilor etc.), a omului (soiurile cu īnsuşiri de panificaţie mai bune), īn producerea de malţ pentru fabricarea berii, īn industria spirtului sau amidonului etc. Sub formă de masă verde sau īnsilozată, triticale se poate folosi ca furaj īn hrana animalelor, formele de toamnă fiind foarte productive (peste 40 t masă verde la ha).

Perspective mai largi pentru această nouă cereală (triticale) s-au deschis după īnlăturarea unor „defecte” ca: sensibilitatea la cădere, sterilitatea parţială a spicelor, umplerea defectuoasă a bobului, precum şi prin īmbunătăţirea unor īnsuşiri privind compoziţia chimică a bobului, pentru a putea fi utilizate diferenţiat: īn panificaţie, īn furajare, īn industria alcoolului şi a amidonului etc.”

Așa că o să-mi caut alt producător, poate la banii ăștia oi găsi grīu cum trebuie, io consideram pierderi tehnologice alea 3-4-5 procente de-mi ieșeau īn minus, da` se pare că și materia primă era de vină.
Și vă pun și-o poză, să vedeți cum arată. Am cīntărit 100gr. și am adunat mizeriile din el, cam 2% să zic, iar grămăjoara cu boabe mai mari, din dreapta, e adunată dintr-un sac gol de „critical” de anul trecut.

plamezi hibride apropos ieri l-am sunat tipu` care anul trecut grīu, să să-mi aducă

51.5KB
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Și īncă una, ca să apreciați mai bine cantitatea de mizerii la 100 de gr.

plamezi hibride Și īncă una, să mai bine cantitatea mizerii 100 gr.

54.3KB
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Și nu rīdeți, știu care-s stīnga și dreapta, da` duhu` saitului mi-a īntors pozele cu 180*...

pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394
 

oops ... se pare ca ... nu stim ce luam ... de multe ori cumparam etichetele 

... dar nu prea avem ce sa alegem intotdeauna 

DA diferentza e majora intre 2017 si 2018 ... aici trebuie sa vinturi tricalele 
( poate ca in 2017 au gresit soiul ... sau au fost zgirciti si nu au mai luat samantza ... stii povestea cu ... porumbul dinte de cal ?)


... OREZUL  ala e curat !




_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Mde, p-ăsta că-i gratis, o să-l vīntur, da` să sperăm că găsesc să cumpăr grīu, nu triticale care mai și trebuiesc vīnturate...
Buba e că mai am de primit fro 7 saci de la alt tip, dacă și ăla o fi tot cu mizerii multe, am pus-o!, da` sper ca măcar să fie grīu, nu corcitură. Că hai să zicem că pierd fro 2-3% cu mizeriile, da` să mai pierd īn plus īncă fro 3-4% din cauză de triticale cu tărīțe multe și amidon mai puțin, parcă nu sună prea bine.
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Ce mai conteaza ca-i tritical? Daca-i gratis e bun. Eu dau 2 lei pe kil. Dar daca poate sa-ti aduca si de-ala gras si frumos, zi-i sa-ti aduca de-ala. Tu faci si mult, conteaza cu cat iei kilul.

Ieri am comandat enzime pectolitice de pe utilvinificatie. Am bagat blenderul de mana in plamada de gutui sa le maruntesc cat mai bine si a rezultat o compozitie foarte groasa. Zici ca-i piure de cartofi, desi am pus si apa destul de multa. Le-am congelat degeaba. Mai bine le radeam la robot. Asta e, bine ca macar invatam din greseli. Poate le dreg cu pectoliticele. Nici nu ma gandesc sa le storc inainte de distilare. Vreau maxim de arome.

Mi se pare ca nu miroase deloc a gutui acum. Parca miroase ca plamada de mere. N-am inteles de ce a disparut parfumul aia de gutuie dupa ce le-am dezghetat. Cand le-am adus acasa si le-am spalat miroaseau foarte parfumat. Sa vedem dupa macerare si distilare ce se intampla. Ii va trebui si o perioada de maturare de minim cateva luni sa se defineasca gustul.

Plamezile de orez fermenteaza bine. Abia astept sa le distilez in uichend. Cum termin cu astea ma apuc de secara.

Voi nu mai plamaditi nimic? Tu, Caberlot, cand te apuci de orezul ala?

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Una peste alta pierderea nu-i mare, poate 20-30 de lei la tonă din cauza mizeriilor, da` muncesc mai mult și cu rezultate mai slabe.

Poate cu pectoliticele s-o mai subția plămada... Și s-o mai subția oleacă și după ce fermentează, porm īi pui alcool pt. macerare și cīnd zici c-a stat destul īi mai pui ceva apă ca să aduci totul la 25-27* pentru distilare.
Deci dacă plămada o avea fro 10*, tre`să pui cīțiva litri buni de alcool ca să aduci totul la măcar 45-50* și cu apa cu care diluezi după aia, deci aproape dublīnd cantitatea totală, ar trebui să iasă la fix cīt să n-ai probleme.

Am vorbit și io cu un tip care mai umblă pe la angrosiștii de cereale și i-am zis să vadă dacă găsește pe la ei spărtură de orez, mă gīndesc să īncerc să văd ce rezultate obțin din orez cīnd plămădesc cu enzime.
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394


Sam ... eu sunt la hibernare ... fac planuri 

... acum face renovari in subsol ..oricum afara sunt -10C si zicem ca nu e rau
... saptamana trecuta miercuri joi vinery -22C, -20C -15C ... in weekwnd cwva mai bine-chiar f bine -5 si -3C ... si luni de la capat -8C si apoi -12C  -14C  -10C etc

... poate pe saptamana viitoare ne apropiem de 0C ... oricum ... ne ducem incet spre plus +++

Intii trebuie sa trag vinul al bun ... apoi sa storc boasca sa recuperz hydromelul    si apoi mai vedem de altele   

Am incercat o bere neagra ,,, scumpa si cu dop de champagne ... DUBEL bere de abatie    tare 8% si acra ... prefer LEFE negru ...

VREAU sa fac o bere neagra ,,, si sa o feirb ...asta daca apuc

Acum ... am facut salam, cirnati si pateu ... urmeaza fumul


sa aveti sporuri !

_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Ce lună-i pe la voi p-acolo Caberlot, ianuarie?   Cre`că d-aia v-au și dat liber la consumu` de ierburi aromate, să mai uitați de frig, prea sunteți pedepsiți...

Io o să mă duc mīine să văz niște vin de-l are unu` p-aci și zice că-i nasol, cică ar avea fro 400 și ceva de litri, dacă la gust oi simți că mai are ceva potențial poate iau 40 de litri și fac o distilare, de probă. Dacă o ieși ceva bun poate-i fac fro propunere, el n-are cazan și l-ar costa destul de mult să-l ducă și să-l distileze două sate mai īncolo, transport+cota la cazan. Probabil c-o avea doar fro 8-9*, să zicem fro 35 de litri de alcool „pur”, extrași cu 2 butelii de gaz, 10 distilări, īntr-o săptămīnă.
Să vedem, poate de 100 de lei prețu` a 2 butelii, că munca nu se pune! mă aleg și io cu fro 15-20 de litri de rachiu de vin. Și el cu fro 80, ba chiar 90 de litri, că precis el o s-o vrea pe la 30*...
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394
 

asa cum ziceam ... fiecare cu ... testele lui 

asta e inafara subiectului ... dar face casa buna cu paharele pline 

... si sa nu uit pateul e la fum    ... vorba aia : am taiat porul si am facut pateu de pui !  

 

plamezi hibride   asa cum ziceam ... fiecare ... testele lui  asta inafara ... dar face

54.5KB

_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Pateu la afumat? Cum vine aia, īl pui īn maț ca pe lebăr și-l afumi?
Și n-am mai testat vinu` ăluia, era nasol rău la gust, nu merita efortul. El zice că nu știe de ce, că cică l-ar fi făcut ăl` bătrīn...  Io bănuiesc că a incercat să facă mīna a doua, da` nu i-a reușit.
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Arata bine carnatii aia, chiar mai devreme am mancat un carnat din comert. Aduc carnati buni la o macelarie de langa mine, dar nu mai buni decat ai matusii. Mie imi plac aia foarte picanti.

Si tot din ciclul "cu ce ne mai omoram timpul", azi am filmat 40 de ghemuiri cu 100.

Si mai am unul de 22 cu 120 filmat duminica.

Zilnic fac de-astea, dimineata, dupa o gustare si o tuiculita.

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394
 

Mdaa ... la mine se facea pateul separate de cartabosh    si totul mergea la afumat    ... chiar potriveste ficatul usor amarui cu ceva fum de ... stejar -ca fag nu am 

Da se pune pateul in matze subtiri ca si cirnatzul ... si se duce la fum - un fum scurt de 1 -2 ore ==> apoi se maninca taiat felii =rondele si cu ceapa +PITA de casa ... cu o tarie e o nebunie ... ...  si cu vin e divin     

Sa stitzi ca ma gindesc si la voi ... = mai bag un paharel si pt voi 


 

p.s.
BRAVO !
Samogn tot Campion !!!

p.s.2
Amedeo ... daca vinul era NASOL rau ... bine ce nu ai pierdut timpul si nu ai ars gazul  de pomana ... NU CRED ca iesea ceva BUN

_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Cosstel
20%

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 83
Zic si eu cite ceva, nu stiu daca am ales bine locul dar sa mi se ierte
La inceputurile mele cu ale distilarii (cel mult trei ani in urma), am mai spus eu cite ceva pe ici pe colea, am vrut sa obtin alcool pentru visinate si am "reusit"
Adica alcoolul obtinut avea cam 83* insa ca gust ... 
nu putea fi folosit nici cum si aveam cam 15 l 
L-am diluat si distilat de vreo trei ori dar de gustul neplacut n-am scapat.
Citind si dincolo, Softpedia, zice cineva ca alcoalele cu gust indoielnic se pot corecta cu nuci verzi. Am luat in vara aproximativ 10 nuci verzi, le-am taiat in sferturi si le-am pus intr-un bidon de 10l cu 5l de alcool si am mai completat cu apa cam pina la 7l si l-am lasat pe balcon.
Prin ianuarie m-am apucat de distilat si am scos cam 8l de rachiu de nuci verzi
atunci nu l-am gustat dar astazi, impins si de discutiile de pe aici, m-am dus sa vad ce-am facut
si e bun, are acel vag gust de nuci verzi ce se simte si la lichiorul de nuci, e baubil si urmeaza sa-i confer "personalitate" cu aschii coapte
de la ploaia inghetata de acum citeva saptamini mi s-a rupt o creanga/craca de dud si i-am gasit imediat intrebuintare
acum sa vad cum prepar acele aschii, momentan am vreo 6 bucati de marimea si grosimea degetului aratator, poate un pic mai mari
sa vad cind imi fac timp sa le bag in aragaz

despre gutui
ar trebui sa ma dau rotund pe aici fiindca am ceva experienta 
dar cum eu fac totul la plesneala si nu urmaresc sa scot o tehnica de lucru din asta sint ca nou

1. am ras gutui, zahar, drojdie de panificatie, fermentat si a iesit foarte buna dar putina
am facut mai mult visinata din ea + ceva cadouri

2. fiindca am ramas cu ceva sechele de la rasul gutuilor anul asta le-am taiat sferturi si le-am clocotit cam 20 de minute si apoi zhar, drojdie, fermentat
si asta pot zice ca a iesit buna, cam 8l la vreo 52*, trebuie sa o "personalizez" cu aschii

cred ca prin luna mai imi fac timp sa bag doua sarje de boasca de struguri, sta de prin octombrie, in butoi de plastic cu capac si asteapta ...
si aici o sa am cam 15l de rachiu

deja nu mai stiu ce sa fac cu atita alcool 
nu sint un consumator de nadejde dar imi place sa produc mai ales ca materia prima e moca

cam atit.
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Sa stii ca si eu am cozi puse pe carbuni de vreo doua saptamani, cozi care au fost distilate cu coloana de 3 ori. Nu se mai duce mirosul. Asta e, se pare ca mai trebuie sa renuntam la o parte din randament pentru calitate.

De chestia cu nucile verzi nu stiam. Stiam ca se face lichior de nuci verzi sau nucata. Am baut cu Sinenomine prin 2015 printre altele si o nucata facuta de el. A fost memorabila.

Visinata cu tuica? Nu sunt deacord. Eu ma chinui sa fac alcool cat mai neutru pentru visinata si altii pun tuica.

Fiertul gutuilor nu elimina prin evaporare substantele aromate? Imi imaginez si eu. La congelare am zis ca n-are ce sa se intample dar iata ca realitatea a dovedit ca ceva s-a intamplat cu gutuile de nu mai erau parfumate dupa ce le-am dezghetat.

In legatura cu ultimul paragraf, vreau sa zic ca sunt in aceeasi situatie. imi place sa le fac dar de baut beau prima data ce-i mai prost si pastrez la colectie ce-i mai bun.

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Cosstel
20%

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 83
Visinata cu tuica? Nu sunt deacord. Eu ma chinui sa fac alcool cat mai neutru pentru visinata si altii pun tuica.
si eu tot asa gindeam dar ... am primit de la cineva un bidon cu vreo 8l de visinata cu tot cu visine
am gustat si se simtea gustul intens de tuica iar tuica nu era una reusita
am uitat de ea vreun an de zile dupa care ... minune, nu era baubila, era buna
atit timp cit rachiul, ii zic rachiu si nu tuica fiindca pentru mine rachiului ii dau mult mai multe grade, nu are gust si/sau miros intens si cu gradele sta peste 45 merge facut visinata, dupa parerea mea
acum daca pretentiile sint mai mari mergi frumos la alcool neutru dar si munca e pe masura

Fiertul gutuilor nu elimina prin evaporare substantele aromate?
din observatiile mele, nu
chiar n-am sesizat diferente intre gutuile nefierte si cele fierte, poate alea neferte au o aroma ceva mai intensa, dar totul pare subiectiv
oricum eu n-am fiert gutuile incit sa se faca pasta desi ma tenteaza si o experienta din asta
acum daca ne gindim la gem, dulceata, peltea de gutui ele isi au aroma si gustul original
parca totusi mirosul si gustul din rachiul obtinut e altceva, pare o aroma mai fina, subtila

dar de baut beau prima data ce-i mai prost si pastrez la colectie ce-i mai bun
  cind naiba o sa ne vindecam de treaba asta ?
si eu procedez la fel 
de fapt nu ce-i mai prost ca il matrasim noi cumva, ci ce nu se apropie de asteptarile noastre
orgoliul inainte de toate

pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394
 

Pai ... chiar asa de rele sunt capetele si cozile alea  a nici dupa carbuni ni sunt ... poatabile ?

Am facut si eu acum 2-3 ani cred un gin di capete si cozi    si ginul a acoperit tot 

... e drept ca ... la redistilare am fost f. generos cu fruntea 10% si inca 10 capete si inca 10-15% in cozi ... restul a fost ok ! 

De capete ma feresc pe motive de methanol si de ... arsura- parca face distilatul mai arzator     
... si de cozi ma feresc ... pe motiv de gust-miros cam greu    nu neaparat rau dar prea tare   
... ... si mai e si lectura ... care zice ca asa se face ceva bun    ... adica sa-i dam cezarului ce e al cezarului    ... mai exact ==> incerc sa fa ceva mai bun ca la ... bolta - asa ii zicea bunicu la magazine.

... o sa tin minte asta cu nucile ... ... e un gust , miros  ... pe care as vrea sa il regasesc in distilat 

 

_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Pai au fost cozile cozilor. E, m-am jucat si eu. Am vrut sa vad daca dispare gustul de cozi dupa distilari repetate si carbuni. Nu s-a-ntamplat. Nici la spalat podele nu e bun ca miroase de-ti muta nasul.

Aoleu, 10% separi fruntea? Risipa! Nu e nevoie sa sepri atat de mult. 2% din alcoolul din plamada e suficient. Primele picaturi sunt otravitoare la plamezi din fructe si cereale incoltite (acrospirul cica ar da metilic).

Captele (urmatoarea fractie dupa frunte) nu se separa decat la neutre. La distilatele din fructe sunt de dorit caci imbogatesc buchetul. E drept, dau iuteala si asprime. Astea constituie urmatorii 5-15% din alcoolul din plamada. Pot fi redistilate impreuna cu cozile dar se va scurta inima.

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394


Sam

e vorba de 10% Frunte cind redistil capete si cozi 

In mod normal iau undeva intre 3 si 5% ... ca sa fie LUAT !

 

_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394

Caberlot a scris:



Sam

e vorba de 10% Frunte cind redistil capete si cozi 

In mod normal iau undeva intre 3 si 5% ... ca sa fie LUAT !

 



p.s.
la o plamada buna = normala din cap 15%= 5+5+5 iau de obicei ultimii 5 ... si la analiza poate si 5 din mijloc ...
STIU ca e nevoie si de capete si cozi pt ... invechirea cu succes .

Totusi - aleg riscul cel mai mic = sa se invecheasca mai incet ... decit sa beau prostii .

_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Corect... deacord

Azi am distilat orezul. Maine distilez cozile si capetele. Sa mai storc ceva alcool si din ele. M-am dus undeva la vreo 5.8 litri alcool 78% din 16 kg boabe. Nu-i un randament nemaipomenit dar merge. A iesit cam uleios, a trebuit sa trec devreme pe cozi, cozile tulburi dar fara miros deranjant. Miroase a sudoare de cal. Inima distilatului are miros frumos. Cred ca o sa se inteleaga bine cu gutuile.

Si gutuile s-au mai fluidizat dupa adaosul de pectolitice, nu mult dar conteaza. Cu alcool si cu apa nu cred ca vor fi probleme la distilare. Nu mai fac prostia sa bag blender de mana in plamada de fructe. Iese prea pasta. Cel mai bine ies rase gutuile dar mi-a fost lene. O sa incerc si prin fierbere / oparire cu sirop de zahar dupa ce le tai in bucati.

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394


cred ca ... oparirea cu sirop+fermentare ... sau macerarea in alcool ==> dau cea mai buna aroma.

Oricum ... la macerare ash pune cel mai bun alcool --fara Frunte=3-45 si fara cap1=5% ... asta ca sa nu trebuiasca sa separ capul cind e plin de arome      



 

_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Exact asa am gandit si eu si asa am facut.
La macerare cat sa las, doua, trei saptamani ajunge?

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Mă gīndesc că gutuile fiind deja mărunțite și fermentate alcoolu` are mai repede acces la arome, poate ar ajunge o săptămīnă. Și suntem și curioși să vedem ce iese, deja trei săpt. e prea mult!

Io am făcut două plămezi, una din triticale și una din grīu bun, c-am găsit altă sursă. Am plămădit cīte 15 kg de cereale īn raport de 3/1, am băgat la teasc și după ce am stors bine de tot am răsturnat tărīțele īntr-o oală cu 8 litri de apă la fro 60*C. Au tras rapid toată apa de parcă nici n-ar fi fost, le-am băgat iar la teasc și am obținut puțin peste 8 litri de sirop, care m-a mirat cīt de dulce a ieșit. Așa că d-acu īncolo la toate plămădirile o s㠄spăl” tărīțele, mai pierd o oră cu manevra asta, da` dacă e să cīștig fro 300 ml de alcool nu mai contează.
Văd io care-i diferența, triticale-grīu și spălat-nespălat, cīnd oi distila, deocamdată fermentează frumos, chiar dacă-i cam răcoare.

Și sper că joi o să-mi ajungă și mie acasă 20kg de spărtură de orez, așa că vineri plămădesc 10 kg cu alfa și gluco și-o să vă zic ce iese. Și zic să folosesc un raport de 4/1 īn loc de 3,5/1 ca să nu stresez prea mult drojdiile.
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Depinde cum va fi afara, daca mai vine o zi de-asta ploioasa in uichend o sa stau in casa sa fierb cazanul final.

De data asta imi place cum au iesit cozile. Nu stiu ce am facut, desi erau tulburi cu pelicula de grasime deasupra aveau un gust agreabil. Parca nici nu-mi venea sa le fierb iar. Nici capetele n-au iesit proaste la gust dar am preferat totusi sa separ bine inima, cantitativ, cam 50% din alcoolul continut, capete cam 10% si restul, cozile cozilor.

Am avut si o mica infectare lactica la graul incoltit ca l-am lasat sa stea in apa o noapte ca sa se inmoaie cat mai bine. Dupa ce am macinat totul si am facut pasta, la cateva ore a inceput sa se ridice coaja, semn de fermentatie spontana. Nu m-a deranjat. Putina acidifiere nu strica la plamadire, iar tempraturile zaharificarii sunt cam aceleasi ca la pasteurizare. Deci pana la urma se omoara tot ce a crescut salbatic si preiau conducerea drojdiile selectionate. Daca nici distileriile scotiene nu vad nimic rau in infectarea lactica, inseamna ca e in regula.

Nu faci niciodata cu boabe incoltite, Amedeo? E drept ca e mai mult de munca decat cu enzime dar castigi la arome. Plus ca e si mai interesant sa faci totul natural. Mie chiar imi place cum a iesit rachiul asta din orez si grau incoltit. Parca imi pare rau ca trebuie sa-l amestec cu gutuile.

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Primii doi ani am folosit malț făcut după metoda ta, da` cīnd m-am hotărīt să produc mai mult am trecut pe enzime, la un necesar cam de 15kg pe săpt. e cam nasol să faci 200-250kg de malț īn sistem casnic.
Da` anu` ăsta mi-am propus să fac o damigeană de 50 cu Așkey din grīu plămădit cu malț și fermentat pe tărīțe, dar distilat pe limpede, așa că o să mă pun să fac fro 30-40kg de malț cīnd s-o face frumos de-a binelea p-afară, ca să-l pot usca rapid la soare.

Și am zis mereu c-o să studiez problema asta cu malolacticele, citisem cīndva despre ce și cum, și cic-ar face bine la unele vinuri, și pe la alcooale, da` mai pe la sfīrșit parcă, nu la īnceputul fermentării, cīnd cică chestiile rezultate īn urma acidului lactic, sau malic?, ar facilita extragerea și combinarea mai bună a aromelor din stejar. Sau cam așa ceva!

Io cu ploaia asta m-am oprit din plămădit, ploua īn draci dimineață, n-aveam chef să stau p-afară...
Ba mint, de fapt tot am plămădit ceva, o iahnie de fasole pestriță cu cozi afumate de porc!

pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Ai industrie acolo si n-ai niciun stres. Imi place spiritul cutezator. 

Malolactica la vinuri e altceva, e fermentatie secundara dupa fermentatia alcoolica si are ca scop transformarea acidului malic in acid lactic care e mai putin acru. Atat cunosc si nu ma bag sa scriu mai multe ca sunt altii care stiu mai bine. N-are legatura cu ce ziceam.

Poate nu m-am exprimat corect. Am zis "lactica" dar nu e numai lactica, e si putin alcoolica si acetica. Depinde foarte mult ce contine mediul de cultura cu precadere. Graul incoltit nu prea contine multe zaharuri simple ci mai mult amidon, tarate si alte chestii. Fermentatia spontana la maltul verde cred ca e mai degraba similara cu cea a rejuvelacului, borsului sau kvasului, unde la baza sta tot o fermentatie lactica.

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Dupa adaosul de alcool peste gutui am ajuns, dupa calcule, la un procent alcoolic de 27% si un volum de 21 de litri. Plamada e destul de fluida acum si cred ca se va subtia si mai mult odata cu macerarea.

Ce ziceti, sa las asa pentru distilarea finala sau sa-i mai adaug apa? Volumul util al cazanului e de 30 de litri. Daca as pune apa pana la 30 de litri as cobori taria la 19%. Nu vreau sa va zic deocamdata cum gandesc eu, vreau sa aud intai parerile + argumentele voastre.

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Singura chestie la ce-ai făcut tu, o am cu procentul alcoolic poate prea mic, după mine!, pentru macerare. Da` pot să greșesc, poate 27% or fi īndeajuns ca să extragă chestiile mișto din gutui. Probabil că există studii despre cum se extrag mai bine toate substanțele astea de dau miresme și gust, da`io neavīnd fructe n-am fost nevoit să mă documentez și să aprofundez problema, vorbesc din auzite și prea puțin din proprie experiență.
Și am mai și rămas corigent la chimie īn liceu!

Iar referitor la distilarea plămezii, io aș dilua pīnă pe la 10-11%, asta īnsemnīnd fro 52-55 de litri, și aș face două distilări simple și rapide, colectīnd poate separat cap+ape aromate funcție de aromele, bune sau nu, care ies, iar la final o distilare de lămurire īn care poți include sau nu ce ai separat prima oară. E greu de dat o rețetă perfectă, fiecare rachier se bazează pe experiență, nas, gust și rezultate anterioare...

Iar ca argument al părerii mele, mă gīndesc că īn cazul ăsta, al unei plămezi „īmbunătățite”, o distilare la o concentrație alcoolică cīt mai apropiată de cea obținută natural prin fermentarea fructelor ar scoate arome aproape identice calitativ, iar prin cantitatea mai mare de plămadă s-ar lungi timpul de extragere a aromelor, reușind poate să se extragă puțin mai multă aromă dintr-o cantitate inițială mai mică de fruct.
Zic și io... o fi sau nu logic, dacă am căzut de prost vina e a ta că ne-ai cerut părerea!
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394

Sam ...
... eu as merge pe capacitatea maxima a cazanului    trebuie sa fie si Marfa in cazan sa aiba de unde se evapora 

Corect cu fermentatia malolactica.

Amedeo ...
... sa inteleg ca tu storci de 2 ori ?    pai cred ca exagerezi    ... pe mine storsul ma tine departe de asta...
De ce nu scurgi doar prima data si apoi pui apa ==> apoi storci 

eu asha ash face !


 

_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Nu-ți mai amintești tu Caberlot, da` așa făceam pe vremuri, scurgeam īn sedilă și apoi băgam la teasc. Dar pentru că aveam teascu` prea mic și nu puteam pune toată cantitatea de plămadă īn el trebuia să fac manevra asta de 3 ori ca să storc o plămadă. D-aia nici nu mai spălam tărīțele, ar fi trebuit să repet iar toată treaba. Acum avīnd un teasc īn care intră din prima toată cantitatea de plămada e mult mai simplu și eficient să bag la teasc de două ori fără să mai fac nici o scurgere.
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Mie imi suna interesant o distilare simpla pornind de la 27% tarie. Cred ca inima distilatului s-ar duce undeva la un 52%, exact cat trebuie sa aiba o palinca buna.

Deasemenea, imi pare interesant si ce spui tu, Amedeo. O reducere la 10% si dubla distilare simpla, dar aici as avea cateva obiectii. Inseamna sa adaug multa apa, lungesc treaba, fierb doua cazane nu unul si, in plus, cred ca la doua distilari ai mai putine arome decat la una singura.

Ar fi si varianta a treia, a lui Caberlot, umplu cazanul reducand la 20% si fierb o singura data. Ar iesi pe la vreo 40-50% cu distilare simpla si pe la vreo 85-90 cu coloana. Nu ma gandesc sa urc atat de sus taria. La peste 80% pierzi multe arome.


Ti se pare prea mic procentul de 27%, Amedeo? Pai mi-ar fi trebuit mai mult alcool, nu mai aveam.
Stii la ce ma gandesc? Am tot avut ocazia sa distilez plamezi de 10%. Acum am ocazia sa distilez o plamada de 27%, ceea ce este neobisnuit si poate voi descoperi vreun secret. Oricum la cat de slab vizitat e forumul sunt sigur ca ar ramane doar intre noi 3.
Voi putea separa foarte putina frunte si cozi, dat fiind faptul ca rachiul adaugat a fost bine separat. Deci nu mai am mare lucru ce da la o parte. Singura chestie e sa iasa tot ce trebuie din gutuile alea si n-ar avea de ce sa nu.

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Caberlot, la plamada de orez curge zeama singura, crede-ma, nu trebuie sa storci nimic. Framanti un pic sedila sa curga mai cu spor, cam cum ai mulge vaca. Nu iti imagina ca e cine stie ce efort. Oricum cea mai mare parte din zeama se scurge singura. Eu mai si storc dar nu prea merita pentru inca 5-10% in plus daca nu-ti place sa te fortezi.

Nici la malai sau all malt nu merge greu. Poate ca la orez merge cel mai usor ca raman foarte putine chestii in sedila.

Ti-as fi aratat alaltaieri taratele dupa stoarcere dar le-am aruncat. Erau uscate. Tarate de la 16 kg boabe au intrat lejer intr-un sac de gunoi de 35 de litri si nu m-am chinuit deloc.

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Cantitatea de compuși care dau aromele e aceeași, īntre o plămadă mai lungă și una scurtă ar fi diferită doar concentrația lor și eventual posibilitatea sau imposibilitatea de a fi extrași, cu necunoscutele aduse de concentrația de alcool, care nu știm sigur īn ce procent, mai mare sau mai mic, e benefică sau nu...
Īncearcă după cum ți-e mai comod și vezi ce iese, că oricum n-ai decīt o singură īncercare, dacă nu ești mulțumit data viitoare alegi altă metodă.
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Așa ies tărīțele mele după stors, īn poza asta e jumătate din „turta” care iese de la teasc, deci tărīțele de la aprox. 7,5kg de grīu, iar găleata plină pīnă sus ia 6,5kg de grīu măcinat.

plamezi hibride așa ies mele după stors, poza asta din „turta” care iese teasc, deci

106.5KB
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Așa arată tărīța d-aproape...

plamezi hibride așa arată

107.5KB
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Și mai d-aproape...

plamezi hibride Și mai

80.1KB
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Și și mai d-aproape!

plamezi hibride Și și mai d-aproape!

59.3KB
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Un microscop iti mai trebuia 

Mie imi place mai mult cum merge storsul la mana ca poti sa framanti compozitia si curge mai usor. Spre final tot mai curge daca rascolesti taratele si storci din mai multe parti, ca te intrebi "de unde tot curge atat?". Pe cand la teasc nu poti sa rascolesti.

Nu stiu cum am putea face o comparatie, care tarate ies mai uscate, ale mele stoarse in maini sau ale tale la teasc? Cred ca ar trebui sa cantarim taratele rezultate din aceleasi cantitati de grane si apa initiale. Cand vin pe la tine poate facem o intrecere, maini vs. teasc. 

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Da, că altă treabă mai bună n-om avea, crezi că paharele și farfuriile se golesc singure! Adevărul e că n-am avut niciodată curiozitatea să le cīntăresc, poate diseară după ce oi termina de stors plămada pe care o aștept īncă să se răcească.
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394
  SAM

... la ce ai pus tu peste gutui     nu prea vad ce e de separat    Mai nimic

DAR ... fa tu cum se face 

... adica colecteaza in sticle ... si apoi vezi ce si cum amesteci 

LA tine nu se pune problema de metanoale    




p.s.

Sam ... tu care le-ai facut pe toate ... sau aproape ...

Ma bate gindul sa incerc un orez ... de care ?
Reteta Sine pt lenesi ... + cu enzyme
+ cu niste matz aromat - ma duc sa iau ciocolata caramel cafea biscuit ... ce gasesc
++ o sa incerc niste drojdie de bere alba-HEFEWAIZEN sau neagra-DUBBEL - sa vad ce gasesc
==> un fel de grain W ... orezule cel mai usor de gasit - la chinezi e la sac

Pina una alta ... m-am gindit sa vad daca ... Berea aia de abatie-DUBBEL (asta e cam acrutza - o fi SOUR MASH - sau e expirata ?) nu pleaca la fermentat daca o tin la cald + un cub de zahar = daca merge aplic metoda Sine si inmultesc drojdiile

Ai ceva sugestii ?

_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Nu le-am facut eu pe toate, nici pe departe, dar incerc sa-mi imbogatesc experienta.

As lua orez cel mai ieftin, chiar nu conteaza ce orez e, alb sa fie, nu brun sau integral ca e si mai scump, fierbe greu si are tarate. Aici nu se gaseste orez si faine la saci ca in alte tari dar se gaseste spartura de orez care e cam la juma' de pret. E orez alb spart.

Daca faci cu enzime cred ca nu mai e necesar sa iei malt, valabila si viceversa. Din experientele mele cu orezul vreau sa zic ca niciodata n-am avut zaharuri reziduale si n-am pus niciodata enzime. Se duce in jos bine detot densitatea finala. O sa fii multumit de randament.

Varianta pentru lenesi s-ar putea sa-ti lase boabe nefierte. N-am incercat. Nu e mare lucru sa amesteci cu o paleta de lemn de cand versi orezul in apa clocotita pana ajunge cu totul la fierbere. Altfel, daca o lasi la temperatura la care scade dupa ce versi orezul in apa (70-80 de grade), chiar si la plapuma, e posibil sa nu solubilizeze tot amidonul si sa ai pierderi de randament. Ma gandesc ca nu faci 100 de kile. Am fiert 12 kile de orez in 36 litri apa si a fost distractie.

N-am idee cum e facuta berea de abatie si ce fel de drojdie se foloseste. Stiu ca mai sunt beri lambice care sunt acrisoare. Sunt fermentate cu drojdii "salbatice" dar tot controlate, adica de cultura. N-am auzit de tehnica Sour Mash la fabricarea berii, dar cine stie.

Cu inmultitul drojdiei mie nu prea mi-a iesit. Nici nu m-am ocupat special de asta. Oricum nu ma deranjeaza sa cumpar de cate ori am nevoie si chiar sa pun putin mai mult decat necesar. Apropo, Laurentiu si-a deschis showroom cu chestii de facut bere. Pacat ca e la marginea Bucurestiului intr-o zona industriala. Abia am gasit magazinul intr-un loc pustiu plin de haite de caini.

plamezi hibride le-am facut toate, nici departe, dar incerc sa-mi imbogatesc lua orez cel mai

24.4KB

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Referitor la poza, poate o sa va intrebati "unde am mai adaugat si maltul?", stiind ca nu fac cu enzime.

Am plamadit in doua oale separate. In alta oala am turnat jumatate din cantitatea de orez fiert din prima oala si l-am amestecat cu grau incoltit.  Asa am putut sa prelucrez 16 kg de boabe si vreo 70 litri plamada in doua oale, una de 50 si alta de 36. Asta ca sa pot sa fierb cat mai mult orez intr-o oala.

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394
 
Pai maltzul e ... pt aroma ... de aia e ciocolata , caramel biscuit etc. ... sa nu uit de fum

o sa studiez orezul ... in weekend     asta dupa ce trag vinul - pritocul 2 - cam tirziu dar bentonita nu face fente ca ... laptele albusul sau singele - sau alte cleieiri


 

_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Da, ca sa-i dea o nota de prajeala si afumatura. Te-ai gandit bine. Ceva am simtit si eu la whisky-urile comerciale ca au o afumatura in ele, mai ales cele pe care scrie "peated malt". Ale mele n-au gust de afumat ci mai mult de lemn. Am pus aschiile a doua oara in alt rachiu (vreo 10 litri) si nu se mai simte chiar asa tare mirosul de lemn. Nici culoarea nu mai e asa intensa. Se pare ca refolosirea schiilor le scade potenta.

Asa a iesit primul whisky facut cu aschii coapte intens. Se simte mai tare gustul de lemn.

plamezi hibride da, sa-i dea nota prajeala afumatura. te-ai gandit bine. ceva simtit comerciale

35KB

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Si aici e alt whisky facut cu aceleasi aschii. Gustul de lemn e mai slab si mai apropiat de cel al materiei prime (grau).

plamezi hibride aici alt whisky facut aceleasi aschii. gustul lemn mai slab mai apropiat cel

34.9KB

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394


Sam ... secretul e sa nu se simta lemnul ==> mai exact sa nu iasa in fatza 

... si e bine cind ... lemnul impinge in fata  = complecteaza gustul distilatului 

ALTFEL AVEM EXTRACT DE LEMN   

Daca RECUMAND sa pui aschiile din vin in distilat ...    ... nu recomand sa pui si aschiile din distilat in alt distilat        pt ca ... nu mai ai nimic de extras 

La BUTOI ... alcoolul ataca doar dintr0o parte si doaga are 2-3 cm ... si aschiile ai 2-3-4 mm si atacul e din 2 parti 


 

_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Ieri am pregătit și io prima serie de așchii, aseară le-a mai plouat puțin și probabil că mīine le bag la cuptor.
Au cam 13-15cm lungime și 1,5-2cm grosime.
Atunci cīnd am tăiat lemnele m-am gīndit să adun separat rumegușul de la stejar, drujba scotea așchii destul de măricele, da` m-am răzgīndit, așchiile ar fi putut avea pe ele ulei de la ungerea lanțului.

plamezi hibride ieri și prima serie le-a mai plouat puțin și probabil că mīine

47.6KB
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394


de care lemne ai ?
Stejar ??

... ar fi bine sa ai diferite grade de coacere ==> o aroma mai complexa 

E pe aici pe undeva si un grafic cu temperaturi arome




_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Da, stejar. Și poate pīnă la toamnă se usucă cum trebuie și niște lemn de păr și cireș, dacă tot s-au uscat pomii poate o ieși ceva din lemnu` lor, o să fac cīteva probe.
Și degeaba graficul, pe līngă că mi se pare relativă ideea ținīnd cont de faptu` că lemnul poa`să fie diferit din varii motive -soiul stejarului, vīrsta lui, grosimea bețelor și partea din trunchi de unde au fost luate, gradul de umiditate- nici io n-am cum controla la fix temperaturile. Io pun așchiile, pornesc cuptorul, care-i electric și doar cu două trepte de īncălzire, īl las să ajungă ușurel la aprox. 200*C iar după fro oră scot cam jumătate din bețe și las cealaltă jumătate īncă oleacă de vreme, cam pīnă īncep să miroasă frumos sau să fumege. Le ard la flacără īnainte să pun alcool peste ele și gata, le las să-și facă treaba.
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394


Pai daca faci asa ... ai mai multe grade de coacere    si asta vrei !

Oricum ... nasul iti spune cind incep sa se coaca aschiile ==> cind incep sa miroase bine scoti o parte ... ===> apoi mai scoti o parte  ... etc.

Graficul iti spune cam ce sa mirosi ... si in ce ordine     e doar orientativ 

... nu cred sa fie diferentze majore intre tipurile de stejar ... si la + 200C nu vad sa ai prea multa umezeala !




_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Ba tocmai că cică sunt diferențe... Io habar n-am ce stejar am avut pīnă acum, da` am fost mulțumit de rezultat, sper ca și ăsta de-l am acum șă-și facă treaba, chit că a fost mai tīnăr și n-a stat īn ploi și soare 5-6 ani ca celălalt.
pus acum 6 ani
   
sergiurau
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 168

Samogon a scris:


... Oricum la cat de slab vizitat e forumul sunt sigur ca ar ramane doar intre noi 3...


Hai, 4
Sīnt cu ochii pe voi.  N-oi zice eu nimic, dar iau notițe!
Iar dacă vă īntīlniți ca să stoarceți cerealele comparativ, numa ziceți, că știu drumul

Spor, īmi place tare ce citesc

PS Amedeo are, pardon de expresie, morgă de moderator

_______________________________________
Cu limba īnegrită, cu dinții violeți
Sīnt mort și eu de beat, sīnt morți și ei de beți

Armand C Banu
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Păi cum io īn principiu īs de găsit acasă cam oricīnd, rămīne să vă potriviți voi zilele libere. Și īntre timp poate finalizez și proiectu` cu două thumpere la cazan și-i fac o probă, ca să am cu ce mă lăuda!
Și apropos de notițe, mi-am adus aminte unde am citit despre diferitele soiuri de stejar și ce iese din ele, aici:
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394

Amedeo,

stiu ca sunt diferntze intre stejari ... si eu am gasit odata ceva ... fibre drepte , strimbe etc    dar ... eu ma multumesc cu diferentzele dintre stejar cires artar si hickory    ca astea sunt aschiile care le gasesc pt afumatoare   

... eu nu am papile atit de fine  ca sa deosebesc stejarii  asa ca ma ocup de lemne  pe astea le mai deosebesc 

Oricum - MERCI  de link ... l-am pus la favorite o sa ma delectez cu el 

apropoo ... cine a facut orez cu enzyme ?
Metoda Sine pt leneshi     

Vreau sa incerc un orezzz ... aromat cu maltzzz    





_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Io ziceam că fac săptămīna asta o plămadă de orez cu enzime, da` n-am mai făcut, spărtura era prea scumpă la magazin, parcă 3,5 lei/kg, cu banii pt. 20kg mai bine iau 90 de grīu... Am găsit undeva cu 2 lei, da` trebuia să iau 500kg și să plătesc și ceva transport. Așa că amīn pīnă oi găsi o ofertă mai bună.
Dacă faci după metoda pentru leneși lasă orezul la īnmuiat peste noapte, da` ține cont cītă apă pui peste el ca s-o scazi din total. Mie mi-a ieșit oke doar cu malț de grīu, pe vremea aia n-aveam enzime.
pus acum 6 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394


pai Sine zicea ...
1.6,5+6,5 L apa fiarta cu 4 kg orez  si lasat 1 ora  la plapuma ==> si temperature a scazut de la 93C la 89C
2. apoi a mai pus 3L la 60C si a ajuns la 75C cind a adaugat 150g maltz =>LICHEFIEREA-  a tinut 30 min la plapuma ...
3. a racit si la 65C  a pus inca  550 g maltz==>PAUZA 2 ORE LA PLAPUMA
4.la 35C a mai adaugat 150g maltz
5. la 25C a plantat drojdiile 

... acum ... o sa adaptez ceva ... dupa ce gasesc REFRACTOMETRUL si Iodul 



_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Și crezi că se supără Sine dacă īnmoi orezu` īnainte?
Și citisem pe undeva că la orez cică testu` cu iod n-ar fi relevant, mereu o să-ți arate că mai e ceva amidon netransformat, io am testat doar o dată și așa a fost, tot și-a schimbat puțin culoarea.
pus acum 6 ani
   
Amedeo
50%

Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
Și īncă ceva. Dacă folosști pīnă la urmă și alfa și gluco, poți pune alfa de la īnceput, cīnd pui orezul īn apa fiartă, cică rezistă și-și face treaba și la temperaturi mari, iar gluco o pui la 60*C cīnd pui și malțul.
Bine, așa scrie pe alfaamilaza mea, poate tu ai altceva...
pus acum 6 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Sergiu, ma bucur ca ne citesti, in curand o sa-i facem pe toti moderatori.
Amedeo e in tema bine detot si imi place ca e foarte activ. Merita sa intre si el la carma forumului.

Voi vorbiti de prelichefiere? Nu stiu daca merge la orez. Merge foarte bine la malai. Daca ii pui putin malt inainte de fierbere ajuta mult. Eu las malaiul la inmuiat in apa o noapte impreuna cu putin malt macinat. Apa folosita pentru inmuiere e cam o treime din apa necesara la plamadire. Restul de 2/3 din apa o duc la fierbere si o vars peste amestecul de malai si malt umezit. Nu face nici cocoloase, scurtez si timpul de invartit si fac si prelichefiere. Adica cand mamaliga ajunge fiarta nu mai are consistenta aia solida, super-vascoasa, ci e mai ca o supa crema sa zic asa, in care poti amesteca usor. Insa nu stiu daca merge si cu orez. Nici n-am incercat. Poate daca e prefiert si prefiert nu cred ca renteaza. In general orezul necesita cam 15-20 de minute de fiert pentru gelatinizare.

Daca aveti unelte, mori si alte chestii, puteti sa macinati orezul sa-l faceti faina si plamaditi cu prelichefiere. E chiar distractie. Eu cand plamadesc faina de grau fac cu temperaturi in crestere ca la all-malt, nu mai e nevoie de fierbere. De fapt nici nu ridic plamada peste 64,5 grade C. Nu ma intereseaza daca nu s-a convertit tot, mai important e sa se pastreze cat mai vie enzima ca sa lucreze si in timpul fermentarii. Asa se duce bine in jos densitatea finala.

Amedeo, e spartura de orez in Carefour cu 2 lei si ceva. Singura chestie e ca la cat faci tu o sa trebuiasca sa desfaci multe pungi, neavand si la vrac. S-ar putea in Auchan sa aiba si spartura la vrac, nu sunt sigur.

Nu cunosc prea bine cum e cu enzimele ca n-am pus decat o singura data gluco la o plamada din faina cand mi-a dat Marius45 parca. Au impartit ei o sticla de un kil si mi-au dat si mie. Aia a fost singura mea intalnire cu enzimele insa sunt sigur ca exista si termoamilaze, adica amilaze care lucreaza la temperaturi inalte si in timp ce grauntele incep sa gelatinizeze incepe si hidroliza amidonului care subtiaza foarte mult compozitia. Eu stiu ca voi va ingroziti de efort dar nu e chiar asa. Sunt solutii si pentru oameni mai comozi. Mie nu prea mi-a pasat dar daca voiam, gaseam solutii mai inteligente sa nu muncesc atat. Nu ca nu m-ar duce capul.

_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 6 ani
   
Pagini:  1 2  

Mergi la