Bauturi
Absint Bere Coniac Divin Gin Hidromel Ouzo Pălincă Rachiu Rom Sake Stroh Tequila Țuică Vermut Vin Vinars Vodcă Whiskey
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
Bauturi | Reguli | Inregistrare | Login
POZE BAUTURI
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
Thedark15 24 ani
 | Femeie
24 ani
Bacau
cauta Barbat
24 - 46 ani |
|
Samogon
Moderator
 Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Vreau sa prezentam fiecare cum procedeaza cu merele pentru a le duce pe drumul pălincii.
Deci am baut pălincă buna din mere de la 3 amici in ultima vreme. Am zis ca asa ceva nu trebuie sa mai imi lipseasca din casa. E prea buna. Bei si nu te-ai mai opri. Imi place pălinca la 45-55 % alcool. Mai tare de atat arde prea tare pe grumaz, iar mai slaba nu mai e pălincă.
Cineva imi cerea 50 de lei / litru asa, ca ma cunoaste. I-am zis ca mai vedem. Pe de-o parte mi s-a parut aiurea sa cumpar palinca, eu, avand cazan in casa care sta degeaba. Pe de alta parte stiu ce inseana daruirea de a face o bautura buna. Nu e ca si cum ai face o ciorba care iti ia doua ore, maxim. O țuică batrana dureaza si ani pana cand ajunge la maturitate, o treaba care necesita munca, etape, cunoastere si foarte multa rabdare. Deci ii inteleg si pe cei care cer.
Imi plac merele ca se gasesc tot anul si daca cauti bine gasesti si la 1 leu, mere frumoase. Eu am luat cu 1,5 lei si vreau sa iau mereu sa fac.
In oala sunt 42 kg mere rase la robot in care am amestecat vreo 80 ml enzime pectolitice lichide de la Pazucu. Cu ocazia asta am terminat si sticluta cu enzime. Am pus dublu cantitatii recomandate gandind ca are vreo 4 ani de cand sta si poate nici enzimele alea nu mai sunt in forma maxima, cine stie...
Nu vreau sa pun nicio drojdie. Le las natural sa inceapa fermentatia.
31.1KB
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 5 ani |
|
|
Cosstel
20%
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 82
|
|
stiu ca fluier in biserica dar totusi risc 
zahar ?
Cineva imi cerea 50 de lei / litru asa, ca ma cunoaste.
daca chiar nu a folosit zahar atunci cam asta ar fi pretul
|
|
| pus acum 5 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Mi-a zis ca pune putin zahar ca sa ajute. Dar nu stiu ce inteleg ei prin "putin". Bine ca macar a fost cinstit si a recunoscut ca pune. S-o fi gandit ca-mi dau seama dupa gust si n-are rost sa ma minta.
Dar adevarul e ca nu prea ai cum sa-ti dai seama daca s-a pus sau nu zahar. Doar daca e sa fi pus o cantitate nesimtita incat sa nu se mai simta deloc aroma fructului.
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 5 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Am distilat cu plamada strecurata, deci fara pulpa. N-am vrut sa risc vreo ardere pe fund. Rezultatul a fost nu prea bun. A iesit cu un gust spre neutru. Au fost si mere din Carfur, lipsite de aroma.
Sunt convins ca materia prima conteaza cel mai mult in gustul rachiului, vorba lui Joseph Pischl, bun de mancat = bun de distilat. Daca fructele nu sunt aromate n-au cum sa apara aromele alea. Gustul tuicii va fi dominat de aldehidele si esterii produse de drojdii si bacterii. Dar si distilarea cu pulpa are rostul ei.
Asa ca am gasit doua solutii pentru viitor:
1. Pun la fermetat intotdeauna fructe parfumate.
2. Distilez cu tot cu pulpa.
Caberlot spunea candva intr-o postare ca o farfurie intoarsa pusa pe fundul oalei la fierberea fasolei poate preveni arderea pe fund.
Sper ca mai urmaresti forumul, Caberlot. Ai incercat sa fierbi plamezi groase cu farfurie pe fund?
Ieri am distilat o plamada din grau incoltit in doua ture. Prima tura am pus la distilat doar zeama de deasupra. A doua tura am pus grosul de la fund cu destula apa ca sa fie subtire sa nu se arda.
Impresii: A doua tura a iesit mult mai aromata si placuta la gust desi avea multa drojdie. Prima tura a iesit cu miros de oua clocite, desi repet, era aceeasi plamada.
Alti mesteri asigura ca daca invarti din cand in cand in cazan cu o paleta pana ajunge la fierbere, dup-aia poti sa pui capacul si sa fierbi linistit, nu se va prinde caci fierberea antreneaza partile solide si nu le lasa sa se aseze. Problema apare daca intrerupi focul si repornesti. S-ar putea sa se prinda.
Miscarea este favorizata si de forma cazanului. Un cazan cu fund rotund permite circulatia mai buna a plamezii in timpul fierberii. La cazanul meu cu fund plat am gasit de multe ori borhot lipit pe marginile fundului, insa nu si in mijloc, ceea ce explica clar fenomenul.
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 5 ani |
|
|
Amedeo
50%
Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
|
|
Anu` ăsta promit să mă apuc serios de experiențe cu thumperu`. Anu` trecut am făcut 2 serii de dulceață de mere dintr-un măr tare bun și aromat de-l am p-aci, prima serie cu merele decojite, iar a doua cu tot cu coajă, că mi-a fost lene să le mai curăț. A doua serie a ieșit mai bună.
Așa că anu` ăsta o să pun la macerat īn alcool toate cojile și cotoarele de mere/pere/gutui și cīt de multe prune d-alea mici și aromate oi găși.
Īn principiu fro 2-3 litri de alcool cred că ar trebui să cuprindă coji și cotoare de la 5-6 kg de mere, peste care, după ce au stat așa fro 3-4 săpt., voi mai pune īnainte să le pun īn thumper fro 3 litri de apă, ca să reduc tăria alcoolică. Īn thumper n-o să am probleme cu prinsu` de fund, sper doar să nu spumeze prea mult sau dacă spumează excesiv sper ca fro coajă să nu-mi acopere evacuarea, iar alcoolul din plămadă de grīu nefermentată cu tot cu tărīțe mie īmi iese aproape neutru, deci n-o să prea influențeze eventualul gust luat din coji.
N-o să pot zice că o să beau chiar rachiu de mere/pere/gutui, da` sper să iasă ceva destul de aromat cīt să pot să mai schimb din cīnd īn cīnd gustu` de Așkey. 
|
|
| pus acum 5 ani |
|
|
Cosstel
20%
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 82
|
|
Samogon de acord cu concluziile tale 1 si 2.
De fapt le stim cu totii dar incercind sa evitam unele probleme, in cazul de fata prinderea, gresim
Cit despre prins sint oarecum confuz.
Am pus la distilat cam 17l de plamada de gutui intr-un cazan de inox pe aragaz. Pe ochiul in cauza am pus o tabla pentru a nu bate flacara direct in fundul cazanului. La interior am pus un gratar, de fapt un fel de sita din inox, destul de groasa. Si s-a prins, nu rau dar s-a prins.
In toamna, butoi de inox de bere 100l plin cam 75l, arzator de butelie ce ar avea echivalentul a trei ochiuri de aragaz, toate la maxim, borhot de mere de consistenta medie, zic eu, nu s-a prins deloc. Si am facut pe putin 10 sarje.
In ambele cazuri produsul final a iesit aromat, poate la butoiul de inox ar fi trebuit sa opresc mai tirziu focul dar parca atunci te apuca economiile 
In concluzie: eu unul nu mai distil pe aragaz borhoturi.
|
|
| pus acum 5 ani |
|
|
lamiluc
10%
Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 39
|
|
Pălinca de mere am facut cel mai mult anul acesta. Zdrobite si puse la fermentat in butoaie etanse cu drojdie Whitech B15. Am facut test: cu zahar și fara zahar. Aceleasi cantitati (500 kg) și aceleasi condiții de fermentare (aprox. 20 C, īn camera centralei termice). După fermentare, la plamada fara zahar am estimat un volum alcoolic absolut de 6% (ceea ce s-a si confirmat). La celalalt lot am adaugat zahar astfel incat sa cresc concentratia de alcool din plamada cu 2%. Ambele loturi au fost distilate īn acelasi cazan de cupru de 270 litri. S-a remarcat faptul ca palinca cu zahar este mult mai aromată decāt cea fără zahar (firesc, intrucat substantele aromate sunt mai solubile in alcool decat in apa, iar plamada a fost cu 2% mai concentrată . In schimb cea fara zahar are un profil aromatic mai fresh. Ambele sunt foarte bune. Am testat si faza cu durerea de cap. Nu se confirma. Nu doare nici la cea cu zahar nici la cealalta (fractiile au fost recoltate corect, zic eu).
Acum le-am pus la maturat in butoaie de dud si salcam. Inca nu am tras concluzii, dar rezultatele par promitatoare. Am incercat pe loturi mai mici cu aschii de stejar prajite la diferite temperaturi. Dupa o luna, pot spune ca sunt impresionat de rezultate. Nu ma astepatam ca stejarul sa dea arome asa placute.
|
|
| pus acum 5 ani |
|
|
Amedeo
50%
Inregistrat: acum 9 ani
Postari: 273
|
|
Păi bre Caberlot, ce sens are să distilez doar maceratul diluat cīnd pot să-l pun īn thumper și prin asta să fac să treacă o cantitate mai mare de alcool prin el care să ia cu el cīt mai multe arome? Și probabil că prima șarjă va fi mai slab aromată, dar punīnd capul, cozile și eventualele ape aromate obținute de la ea īn șarja următoare de macerat s-ar putea să iasă treabă mai bună.
Și n-am īnțeles cum ar veni treaba cu: ... atita doar ca eu as face separarile la prima fierbere ==> apoi macerarea ===> si apoi la rafinare as lua aromele. Ce ai mai macera după prima fierbere?
|
|
| pus acum 5 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
lamiluc a scris:
Pălinca de mere am facut cel mai mult anul acesta. Zdrobite si puse la fermentat in butoaie etanse cu drojdie Whitech B15. Am facut test: cu zahar și fara zahar. Aceleasi cantitati (500 kg) și aceleasi condiții de fermentare (aprox. 20 C, īn camera centralei termice). După fermentare, la plamada fara zahar am estimat un volum alcoolic absolut de 6% (ceea ce s-a si confirmat). La celalalt lot am adaugat zahar astfel incat sa cresc concentratia de alcool din plamada cu 2%. Ambele loturi au fost distilate īn acelasi cazan de cupru de 270 litri. S-a remarcat faptul ca palinca cu zahar este mult mai aromată decāt cea fără zahar (firesc, intrucat substantele aromate sunt mai solubile in alcool decat in apa, iar plamada a fost cu 2% mai concentrată. In schimb cea fara zahar are un profil aromatic mai fresh. Ambele sunt foarte bune. Am testat si faza cu durerea de cap. Nu se confirma. Nu doare nici la cea cu zahar nici la cealalta (fractiile au fost recoltate corect, zic eu).
Acum le-am pus la maturat in butoaie de dud si salcam. Inca nu am tras concluzii, dar rezultatele par promitatoare. Am incercat pe loturi mai mici cu aschii de stejar prajite la diferite temperaturi. Dupa o luna, pot spune ca sunt impresionat de rezultate. Nu ma astepatam ca stejarul sa dea arome asa placute. |
Interesante observatiile. Daca nu scriai despre comparatia "cu zahar vs fara zahar" as fi crezut exact inversul Dar ceea ce spui este logic si foarte plauzibil. Substantele aromate sunt mai solubile in alcool decat in apa.
Chestia cu durerea de cap e un mit si chiar daca ar fi o metoda de testare ar fi mult prea subiectiva. Pe mine nu ma doare niciodata capul. Am facut proba la palinca, am baut 600 ml la 46%. Am dormit bustean 12 ore si m-am trezit bine a doua zi. O stare psihica aiurea, de indispozitie am mereu a doua zi cand beau prea mult, dar vreau sa zic ca niciodata n-am greata, nu ma doare capul, nu vomit.
Da, este impresionant ce face stejarul copt. Am luat aschii de la Laurentiu de pe fabrica-de-bere.ro si am pus intr-un rachiu de orez distilat de doua ori si foarte bine separat. L-a transformat uimitor.
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 5 ani |
|
|
lamiluc
10%
Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 39
|
|
Salutare. Ma bucur ca e activitate pe forum. Sunt nou pe forum insa aproape la zi cu cititul postarilor (le-am luat pe toate din urma). Sincer sunt impresionat de nivelul de expertiza si informatia vehiculata aici. Pana acum m-am "hranit" doar din cartile care au ajuns cu greu la mine via Amazon sau Ebay. In momentul de fata experimentez si incerc sa pun in practica teoria acumulata. Sper sa gasesc parteneri de dialog. Sunt din Maramures si incerc sa ies din tiparele distilatului de pe la noi (despre care consider ca nu prea e ok, desi palinca e mult laudata, in general se fac greseli grosolane, in special la separarea fractiilor, dar si la fermentat). Desi nu e subiectul topicului, ma intereseaza maturarea distilatului (cu lemn sau orice altceva). Am incercat si imbunatatirea aromelor cu bucati de fructe. Am experienta si in crescutul perelor in sticla. Pentru cine doreste pot oferi sfaturi.
41.2KB
|
|
| pus acum 5 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Para in sticla? Pai cred ca sunt doua procedee:
1. Pui sticle in pom cand inca nu s-au facut perele, urmand ca ele sa creasca in sticla.
2. Se taie fundul sticlei la sticlarie, se baga para, se umple cu rachiu si se lipeste fundul sticlei la cald. Ideea e ca trebuie sa fie sticla de-aia borosilicata care se inmoaie pe la 800 de grade si se poate prelucra. Asa imi spunea o tanti care lucreaza la sticlarie, am preluat si eu vestea, nu garantez pentru veridicitate.
Poate ne detaliezi putin, lamiluc 
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 5 ani |
|
|
lamiluc
10%
Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 39
|
|
Perele cresc in sticla. Asta e cea mai grea varianta. Pierderile sunt foarte mari. Poate deschidem un topic pe tema asta. Cealalta varianta nu merita discutata. Mai nou se lipeste fundul sticlei cu un fel de silicon.
|
|
| pus acum 5 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Desigur, va fi un topic interesant. Poti fi initiatorul. Eu nu stiu mare lucru ce sa scriu despre cresterea perelor in sticle ca n-am facut, nici macar n-am vazut, doar am auzit.
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 5 ani |
|
|
lamiluc
10%
Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 39
|
|
Am scos palinca de mere din butoaiele de dud si de salcam dupa aproximativ 2 luni (prima utilizare a butoaielor). Diferentele de gust sunt neglijabile raportat la esenta lemnului. Parca cea din dud e putin mai dulceaga, iar cea din salcam cu o tentă de gust herbal-floral mai pronuntat ca la dud. La capitolul degustare, parerile au fost impartite de la excelent la dezastru. Calificativul de dezastru a fost dat de categoria de vārsta peste 50 ani, conservatoare. Avand in vedere ca sunt din Maramureș, situatia e explicabila: daca nu respecti metoda traditionala esti ars pe rug (ce butoaie, ce distilare nu stiu cum, voi astia tineri stiti numai prostii de pe internet, etc.).
Se pare ca la mine in pivnita conditiile favorizeaza evaporarea alcoolului din butoaie, concentratia palincii crescand pana pe la 53%. Īn doua luni am pierdut 1 l la un butoi de 30l. Cam atat deocamdata. Pun si o poza sa se vada culoarea. Cea din stanga e salcam, cea din dreapta e dud.
56.8KB
|
|
| pus acum 5 ani |
|
|
lamiluc
10%
Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 39
|
|
Continuare. Pot sa confirm ca maturarea palincii de prune īn butoi de dud produce ceva senzational. Aici am avut doar feed-back pozitiv, de la foarte buna la bestiala. Principalul efect observat e scăderea īn intensitate a gustului de migdale dat de samburii prunelor. E mult mai aromata decat cea de mere (la cea de mere se simte alcoolul mai tare, insa cea de mere e mai proaspata, din decembrie 2018). Palinca a fost tinuta o luna jumate in butoi de dud de 20l. Am transferat si cea de mere si de prune īn baloane de sticla. Cum credeti ca se va matura in timp?
59.9KB
|
|
| pus acum 5 ani |
|
|
lamiluc
10%
Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 39
|
|
Erata. M-am incurcat la povestea cu pivnita. Favorizeaza evaporarea apei din palinca.
|
|
| pus acum 5 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1752
|
|
Timpul o s-o roada cum trebuie.
Atunci inseamna ca nu poti lasa prea mult la butoi. Un litru in doua luni, la un butoi de 30, mi se pare o pierdere insemnata. Or merita si ingerii partea lor dar nici chiar asa.
Bine ca macar partea evaporata a fost mai mult apa iar distilatul a mai castigat ceva tarie.
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 5 ani |
|
|
doru
10%
Inregistrat: acum 3 ani
Postari: 20
|
|
A venit momentul sa prezint un suc de mere. Acest suc de mere este fermantat, tras de doua ori de pe drojdii, distilat de doua ori in cazan simplu apoi lasat pe aschii de stejar frantuzesc timp de 4 luni.
A iesit o culoare frumoasa. Sucul are 40 grade, arome intense si gust delicat. Francezii il numesc Calvados iar o firma din Iasi, il numeste Rameros. Eu ii spun simplu suc de mere dublu distilat.http://www.fileshare.ro/e3427464080
14.3KB
Modificat de doru (acum 2 ani)
|
|
| pus acum 2 ani |
|
|
doru
10%
Inregistrat: acum 3 ani
Postari: 20
|
|
O poza mai ,, lizibila"
Modificat de doru (acum 2 ani)
|
|
| pus acum 2 ani |
|
|
doru
10%
Inregistrat: acum 3 ani
Postari: 20
|
|
|
| pus acum 2 ani |
|
(restul fructelor sunt f.f. scumpe si nu prea aromate= coapte in deposit !
