Bauturi
Absint Bere Coniac Divin Gin Hidromel Ouzo Pălincă Rachiu Rom Sake Stroh Tequila Țuică Vermut Vin Vinars Vodcă Whiskey 		Lista Forumurilor Pe Tematici
Bauturi | Reguli | Inregistrare | Login

POZE BAUTURI

Nu sunteti logat. 		Nou pe simpatie:
Pavel Andreea din Vrancea
Femeie
19 ani
Vrancea
cauta Barbat
26 - 47 ani
Bauturi / Bauturi distilate / Producere alcool fara efort, doar din porumb, sugestia lui Marinica Moderat de Caberlot, Samogon, iunicu, pazucu, sergiurau, strava
Autor
Mesaj Pagini: 1
constantin
50%

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 241
Marinica  a avut amabilitatea sa-mi sugereze o reteta foarte simpla....
       La plamadit se foloseste doar porumb deoarece la fermentatie nu spumeaza, iar la plamadit nu se ingroasa.... Graul, orzul, secara se ingroasa si spumeaza... din cest motiv, in toate distileriile mari se foloseste la producerea alcoolului doar porumb.... ( denumirile stiintifice ale acelor compusi - ce ingroasa si spumeaza -  Marinica le-a spus, dar eu nu stiu chimie sa le tin minte, sunt sigur ca Maestrul Samagon stie despre ce vorbesc... )
       La plamadit trebuie neaparat un agitator....
       Se adauga faina de porumb macinata la o granulatie de maxim 1.5 - 2 mm. La fiecare kg. de faina de porumb adaugam 3 litri de apa. Se ridica temperatura pana la 90 de grade, sub agitator, daca avem. La 90 de grade adaugam pentru fiecare kg. de faina uscata pusa la plamadit cate 0.5 ml de alfa amilaza... Facem o pauza de aproximativ o ora la aceasta temperatura ....
        Racim plamada pana la aprox 55 de grade si adaugam gluco amilaza. Cate 1 ml la fiecare kg. de faina uscata pusa la plamadit... Se poate face o pauza la aceasta temperatura, dar nu este neaparat necesar.
        Racim plamada la 30 de grade si adaugam drojdia pentru plamezi de cereale . ( deocamdata, Marinica, nu are pe stoc aceasta drojdie, dar, probail, dupa Paste va avea ).
        Controlam si masuram zaharificarea amidonului si fermentatia dupa metodele descrise pe acest forum.
        Distilam.... Simplu sau cu o coloana....


        Urmatoarea plamada pe care o voi face va urmari aceast procedeu... Marinica a spus ca ma chinui foarte mult cu maltul umed, acest procedeu se utiliza prin anii 70.... Sunt si eu Hippie    .... Am sa va tin la curent cu aceast tip de  plamadire  ..... Deocamdata sunt curios ce o sa iasa maine cu coloana.... Sper sa nu-mi prind urechile pe acolo....
                
         A mai precizat ca voi avea un gust mult mai bun al distilatului daca voi usca maltul inainte de macinare si plamadire.    
         Multumesc Strava , moderatorilor, si lui Marinica !!!

        PASTE FERICIT !!!!   
pus acum 10 ani
   
mitica13
10%

Din: Roznov. Neamt
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 25
Exact la asta ma gandeam si eu in utimele zile.
Ma intreb daca nu ar merge pusa putina alfa-amilaza din prima, ca sa nu se ingroase mamaliga, si sa fie usor de invartit. Eu invart manual cu un bat de lemn.
pus acum 10 ani
   
constantin
50%

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 241
Cred ca alfa amilaza actioneaza doar la 90 de grade.... Am intrebat daca sa folosesc procedeul de pre mashing, adica sa adaug inca de la inceput putin malt pentru a lichefia plamada, sa nu fie greu de amestecat.... Am primit asigurari ca NU se va ingrosa prea tare.... Acu, cred ca e foarte greu sa plamadesti fara amestecare mecanica.... Eu am plamadit asa la inceput, si nu doresc la nimeni sa stea sa mestece ore in sir....   Cred ca e foarte greu sa plamadesti cereale fara scule.... E ca si cum ai vrea sa faci o piesa pergect rotunda fara strung.... Va iesi dar f f f greu... Poti incerca ambele variante.... sa adaugi ceva alfa amilaza....sau sa faci pre mashing.... 

pus acum 10 ani
   
SineNomine
100%

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1358
Alfa amilaza incepe sa actioneze de pe la 65°C. La plamezile facute din faina de grau am pus alfa amilaza odata cu apa, pe la 30°C. Pe la 55°C - 60°C plamada incepe sa se ingroase destul de rau, dar de pe la 65°C incepe sa se lichefieze si actiunea continua pe masura ce se creste temperatura.

_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
pus acum 10 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394

... arunca un ochi si pe aici    ferestra beraritului    te poate ajuta


 

p.s.
... mai sunt si ceva carti pe acolo  ... in engleza  ce e drept 

_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 10 ani
   
marius 45
40%

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 154
Salutare!Vara trecuta am facut eu o astfel de reteta,merge brici si va asigur ca nu se ingroasa daca adaugati in apa inca de la inceput (odata cu malaiul) alfa amilaza.De amestecat e floare la ureche,cel putin asa mi s a parut mie.
Anul trecut am impartit mai multi niste enzime cumparate de la Marinica,poate o facem si anul acesta,cantitatea necesara de enzime este mica si numerita cumparat 1L  din fiecare...doar nu faci distilerie acasa...
pus acum 10 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Eu mai am si acum din ce am primit anul trecut, desi am folosit de cateva ori din ea. Efectul a fost simtitor, probabil vreo 20-25% in plus la randament.

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 10 ani
   
constantin
50%

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 241
Pai urmatoarea sarja dupa reteta asta o fac....
 
         Am 2 prieteni ce au mori de porumb destul de mari, pe langa oras... Mi-au spus ca ei colecteaza amidon si au spus ca-mi dau sa incerc si eu... Au zis ca e un praf f fin de la macinare, ce il colecteaza separat. Acu, daca am sa folosesc la plamadit doar praf fin, fin, probabil amidon, de la macinisul porumbului, drojdiile vor avea suficienti nutrienti sa isi faca treaba. Daca nu o sa am coji si tarite de la porumb, ar trebui sa schimb raportul clasic faina - apa, adica 1 la 3 ? 
         Ce parere aveti ?

pus acum 10 ani
   
marius 45
40%

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 154
Iulian,nu mai sunt bune.Mai am si eu de anul trecut dar am inteles ca nu mai dau randament...nu merita mai ales daca faci cantitate mai mare.Daca ne adunam macar 7-8 cumparam cate o sticla si o impartim costa 185 ron.
Constantin,daca zici ca e foarte fin cred ca va fi mult mai usor de lucrat,va avea alta consistenta...mult mai lichida...
pus acum 10 ani
   
doru
10%

Inregistrat: acum 4 ani
Postari: 20
Va salut cu respect pe toti care mai sunteti pe aici.

Inainte de a incepe sa lucrez cu secara am studiat cateva cursuri, unde  am gasit informatii partiale. Teoria e una si practica alta. Pe acest topic am gasit adevaratele informatii.
Pentru ca secara se lucreaza foarte greu, se ingroasa, se prinde de cazan, etc. am decis sa incerc o varianta cu cerealele nemacinate. Din teorie rezulta ca pierderea e de 20 l alcool la tona de cereale.
In urma cu doua zile am aplicat testul pe 10 kg secara boabe. Totul a decurs perfect, pana acum. Astept sa vad la distilare ce  pierderi am fata de cerealele macinate.
pus acum 4 ani
   
Amedeux
40%

Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 175
Salut Doru. Înțeleg, datorită postării în topicul ăsta, că ai folosit enzime. Ce raport secară/apă folosești la plămădire de zici că se îngroașă rău plămada cu secara măcinată?
Cum arată boabele nemăcinate după plămădire? Dar după fermentare, rămîn doar cojile?
pus acum 4 ani
   
doru
10%

Inregistrat: acum 4 ani
Postari: 20
Am folosit enzime intr-adevar.
Raportul cereale- apa 1 la 3.
La 40 grade pun alfa amilaza apoi cerealele macinate, anung la 90-95temperatura cand amestecul e aproape lichefiat. La 55-58 gr pun beta amilaza, dupa 1 ora incepe sa fermenteze. La 30 gr adaug drojdia, fermenteaza cam 3 zile dar amestecul e o emulsie.
Aceasta emulsie nu se prinde de cazan daca dau focul  foarte mic.
Am incercat sa filtrez prin diverse medii dar nu iese limpede. Era o varianta cu permanganat de potasiu pentru precipitarea amestecului ( se foloseste in Rusia) dar nu am incercat.

La varianta cu cerealele intregi abia e in lucru.

Aici nu se mai lichefiaza la fierbere.
In rest totul la fel.
Acum sunt la faza de fermentatie, deci mai astept pana la distilarea acestui amestec.
Cerealele s-au desfacut.


Sunt curios daca a incercat cineva cu cereale intregi.
pus acum 4 ani
   
licap
30%

Din: Nürnberg
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 136
@doru, parcă încercase Samagon cu cereale întregi, respectiv cu porumb. Pe atunci nu știa nimeni de  domnu Marinică cu amilazele. Tot ce îmi amintesc e că fierbea boabele de porumb în draci. Sper să intre el aici să ne spună...
pus acum 4 ani
   
Amedeux
40%

Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 175
Probabil ai greșit ordinea cînd ai scris.  „La 55-58 gr pun beta amilaza, dupa 1 ora incepe sa fermenteze. La 30 gr adaug drojdia”.
O să încerc anul ăsta și secara și fermentarea cu tărîțe, să văd ce gust dă. Io bag la teasc cînd are în jur de 40-45*C, siropul rezultat are peste 30* și îl pun în butoi peste starter.
pus acum 4 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Asa e, Licap. Am fiert porumbul o noapte întreaga la foc mic iar dimineața au absorbit toată apa. Tot asa a fost raportul si la mine, 1 cu 3. Dar după toată fierberea lunga tot a trebuit sa macin porumbul fiert. De mult am încercat sa plamadesc cu boabele fierte nemacinate dar nu patrund enzimele pana in mijlocul bobului. A trebuit sa bag bormasina in plamada. In unele fabrici am înțeles ca se fierb sub presiune iar la eliberarea presiunii boabele infloresc precum floricelele si astfel se sparg si devine mai accesibil amidonul la atacul enzimelor. Știu ca e mai comod de lucrat cu boabele întregi ca nu mai trebuie macinat, amestecat, nu se mai fac cocoloașe, dar se pierde destul de mult la randament.

Acum chiar am in plan sa fac niște alcool din arpacaș ca găsesc la 2 lei. O sa incerc sa-l fierb intreg, cum as face coliva. S-ar putea sa mearga cu o pauza mai lunga pt alfa amilaza. Randamentul se poate verifica pe loc făcând testul cu iod sau verificând densitatea. Daca calculele teoretice corespund cu practica, înseamnă ca ar trebui sa fie convertit tot amidonul. Rămâne de încercat.

Secara integrala cred ca e mai dificila ca are și coaja aia si daca miezul bobului nu iese din coaja prin înflorire ca la popcorn, nu au acces enzimele la amidon.

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 4 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Eu acum prefer raportul de 1:3.5 pentru ca mai scade lichidul in timpul răcirii. Racesc cu ventilatorul pus sa sufle peste oala descoperita. Cam intr-o ora si ceva scade de la 85 la 60 si pot sa pun beta amilaza. Densitatea mustului dupa răcire este destul de mare, cam de 1.08 si tot ii mai pun putina apa ca sa nu chinui drojdia. Merge foarte bine și cu raport de 1:4.

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 4 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Am uitat sa menționez ca densitatea de 1.08 cu raport de 1:3.5 grana/apa o obțin folosind mălai sau orez. Dacă se face cu cereale (grau, orz, secara, porumb) densitatea va fi mai mica pentru ca cerealele au mai puțin amidon decât malaiul sau orezul, la cele din urma fiind îndepărtati germenii si cojile.

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 4 ani
   
doru
10%

Inregistrat: acum 4 ani
Postari: 20
Boabele de secara s-au desfacut in timpul fierberii iar comportamentul in cazul boabelor nemacinate este la fel ca in cazul in care am folosit boabele macinate.
Am scris exact ce se intampla. Dupa distilare imi voi da seama daca randamentul difera.
Obiectivul este sa am mai putina munca.
Folosesc enzime de la o firma din Bucuresti care cred ca le importa.

Pana acum am folosit doar cereale macinate dar filtrarea plamezii e un cosmar.

Va multumesc pentru raspunsuri.
pus acum 4 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Ultimele dati am băgat asa cu totul in cazan si nu s-a prins nimic. Ii spuneam și lui Amedeo la telefon, deci trebuie sa încercați sa distilati plamezile nestoarse. Nu se arde daca amestecați pana ajunge pe la vreo 70 de grade și dup-aia puneți capacul, aveți încredere. In cel mai rau caz dacă e se rezolva cu un pumn de fulgi de soda caustica si putina apa dar va zic ca nu e cazul.

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 4 ani
   
licap
30%

Din: Nürnberg
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 136
@Samogon, de ce te chinui cu ventilatorul ăla ? Este mult mai eficient 2-3 m de conductă de cupru la colac, un capăt îl atașezi la robinet iar celălat la evacuare.
@doru, urmăresc. Cât timp ai fiert boabele de secară ? Ai găsit enzime la cantități mai mici, sau tot la litru ?Probabil tot de la Marinică sunt, dar tu nu știi.
pus acum 4 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752

licap a scris:

@Samogon, de ce te chinui cu ventilatorul ăla ? Este mult mai eficient 2-3 m de conductă de cupru la colac, un capăt îl atașezi la robinet iar celălat la evacuare.
@doru, urmăresc. Cât timp ai fiert boabele de secară ? Ai găsit enzime la cantități mai mici, sau tot la litru ?Probabil tot de la Marinică sunt, dar tu nu știi.



Dimpotrivă, nu ma chinui deloc
Stiu ca e mult mai eficient cu colac de teava dar nu mai vreau sa consum apa și la racirea mustului. E destul cât consum la coloana, la plamadiri, la spalari... si 2, 3 metri s-ar putea sa fie cam puțin, depinde și de volumul de must.

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 4 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Chiar acum am la plamadire 10 kg arpacas de grau dupa cum am promis.
Am pus boabele in apa și am dat drumul la foc incet. Unele boabe incep sa infloreasca pe la 20-25 de grade. Nu știu dacă e foarte bine chestia asta. Am dat focul tare amestecând din când în când. De pe la 70 pana pe la 90 de grade trebuie amestecat încontinuu. Daca oprești invartirea câteva secunde se prinde imediat de fund. Am dus in sfarsit la 100 de grade și am lăsat o ora la plapuma. Dupa pauza de o ora la plapuma se îngroașă foarte mult compoziția. Am pus alfa amilaza la 90 de grade dupa care a mai urmat o pauza lunga de lichefiate de vreo 3 ore. Am tot sperat sa mai crească densitatea dar 1.07 a fost maximul atins folosind 35 litri apa la 10 kg arpacas. Nu prea sunt mulțumit de densitate. Cu mălai atingeam 1.085 dupa o ora de pauza. Cu arpacasul a fost 1.06 dupa o ora, 1.065 dupa doua ore și 1.07 dupa 3 ore. Probabil ca iese greu amidonul din boabele de grau. Acum e la răcire. Va țin la curent cu evoluția, dar va zic de pe acum ca nu sunt mulțumit nici de comoditate nici de randament. A trebuit sa bag bormasina in decoct ca sa marunteasca cat mai bine boabele.

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 4 ani
   
Amedeux
40%

Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 175
Sam, nu înțeleg de ce procedezi așa. Aduci apa la 60-65*C, pui Alfa, apoi pui grîul/mălaiul, scade undeva la 45-50*C. Amesteci vreo 10-15 min. pînă ajunge la 65-70*, moment în care nu se mai lipește pe fund. Urci la 95-98*, păstrezi o oră temperatura, oprești focul, acoperi și lași să se răcească la 55-60*C, sau răcești forțat. La 55-60* pui Gluco și apoi lași/răcești pînă la 30-40*C cînd pui pe drojdie.
pus acum 4 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Stiu, dar am vrut sa încălzesc apa cu tot cu boabe sa vad dacă se prinde. La orez integral merge tehnica și nu trebuie sa invarti deloc dar la arpacas incep sa înflorească boabele si se prind. Poate cu grau normal ar merge. Nu înțeleg ce are arpacasul asta de înflorește asa repede. Poate ar fi o idee buna sa-l las la inmuiat doua zile după care sa-l pun in apa fiarta. E și asta o varianta. O sa incerc si va spun dacă merita.

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 4 ani
   
doru
10%

Inregistrat: acum 4 ani
Postari: 20
In  sfarsit am distilat potrivit sfaturilor primite. Am amestecat pana la 70 grade apoi am pus capacul. A mers uns, nu s-a prins nimic de cazan.

Promit sa nu mai incerc niciodata cu cereale intregi. Randament mic, alcool de slaba calitate.

Ma simt ca o rusine pentru breasla distilatorilor.
pus acum 4 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Nu-i nicio rușine, stai liniștit, asa ne perfectionam. 
La mine s-a întâmplat conform estimărilor, plamada de arpacas e gata de distilare dupa 4 zile. Chiar dacă orezul a fost plamadit cu mult înainte, acum doua săptămâni și a primit mai multa drojdie, orezul încă așteaptă. Ar putea fi doua motive: faptul ca am adăugat plamada 4 zile la rand peste ce fermenta deja, ceea ce ar fi putut deranja fermentatia sau ca orezul e sărac în nutrienti, ori ambele. Alt motiv nu vad. Ba chiar am încercat sa grabesc fermentatia adăugând drojdie Marinica dar e posibil sa fi funcționat factorul killer.

In orice caz nu mai fac cu orez ca fermentează greu iar arpacasul e greu de prelucrat si vascos. Raman la mălai si ma specializez in turnat fara cocoloase. 

Azi ard arpacasul nestors direct pe flacara. Tineti-mi pumnii! 

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 4 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Am distilat plamada de arpacas. Din păcate s-a ars foarte rau. Distilatul a ieșit cu o culoare gălbuie si miros respingător, din ce în ce mai pronunțat. Cand am început sa colectez iesea si fum odată cu distilat. Nu înțelegeam ce e, credeam ca e abur desi distilatul era rece. Toți parametrii fluctuau, apa de răcire iesea cand calda cand rece, taria scădea de la 94 spre 91, mirosul era groaznic iar in cazan se auzea un forfot anormal. Am oprit colectarea dupa doi litri desi as fi avut de colectat cel puțin 4 litri. Am aruncat boicotul iar pe fundul cazanului am găsit cărbune pietrificat, exact ca atunci, de mult. Am pus juma' de punga cu fulgi de soda caustica si apa cat sa acopere arsura. Acum aștept sa dizolve soda tot. Am învârtit pana la vreo 70 de grade dar plamada era vascoasa si boabele au fost fierte intregi. Cred ca de la betaglucanii aia s.a făcut asa. Nici densimetrul nu plutea cum trebuie din cauza vascozitatii. Nu mai fac din arpacas.

Printre schimbări, coloana a mers izolata cu burete de-ala special si țevile care duc spre thumper... si am făcut inaugurarea papagalului. Astea ca vesti bune, desi n-am putut sa observ nicio imbunatatire de la izolarea țevii din cauza eșecului.

Acum am pus cărbune activ (care numai activ nu e) in distilat, sa vedem dacă se schimba ceva. La început am avut impresia ca miroase frumos distilatul, la frunti, ca am zis "stai sa vezi ce rachiu am mai descoperit, din arpacas, îmi fac marca "Arpacas Distilery". Mirosea asa frumos, a palinca de fructe. Dar fumul ala care iesea din coloana era înecăcios. Am ținut deschise toate geamurile ca nu se mai putea sta.

As fi putut sa evit tragedia daca indoiam plamada cu apa jumate jumate și in loc de o fierbere făceam doua, dar m-am zgarcit, am zis "de ce sa fierb de doua ori?" si am ales riscul de a arde cazanul.

Maine ma apuc și fierb orezul. Stati sa vedeți cum îl carbonizez si p-ala. 

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 4 ani
   
bionut
50%

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
Chiar ma gandeam ce oi fi facut ca nu am mai auzit vesti, acum am intrat sa vad... Imi pare rau pentru esec! Din ce am citit pe forumuri nimic nu scoate aroma de fum din distilat, deci e bun de spalat geamuri ori aprins gratarul 
Coliva Distillery parca suna mai bine 

pus acum 4 ani
   
Cosstel
20%

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 83
Distilatul a ieșit cu o culoare gălbuie si miros respingător, din ce în ce mai pronunțat. Cand am început sa colectez iesea si fum odată cu distilat.
exact asta am patit anul trecut la distilarea unor borhoturi de fructe ce au stat la macerat peste doi ani 
inca n-am gasit solutie la problema, alcoolul l-am mai distilat odata, am pus niste gutui in el si anul asta trag finalul.
am intervenit in discutie ca sa spun cum am rezolvat cu arsura de pe fundul butoiului de inox
simplu, cu o bormasina si o perie de sirma in virf, se gasesc la Dedeman
partea grosiera am luat-o cu o perie de plastic iar ce nu s-a putut cu aceasta bormasina si perie
problema insa ramine, cum facem sa nu se mai prinde de cazan borhoturile ?
pus acum 4 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Cazan cu amestecator ar fi o varianta sau pe baie de ulei, propilen glicol sau abur supraincalzit. Chestia cu invartitul funcționează pana la o limita, daca plamada e prea groasa nu poți nici s-o storci. Uneori se prinde chiar si pe baie de ulei, însă mult mai puțin.

Eu am fiert aseara apa cu soda caustica in cazan si am lăsat pana dimineața. Dimineata am încercat și cu detartrant, s-a albit frumos fundul dar a mai rămas putina arsura, foarte putina fata de ce a fost ieri. Am mai frecat cu burete de vase si l-am lăsat asa. Sper sa se mai curețe in timp daca o sa fierb numai lichide.

Azi, pe principiul cine se frige cu ciorba sufla si-n iaurt, am strecurat si am stors prima sarja de plamada din orez. Stoarcerea a decurs foarte ușor, aproape ca nu mai rămâne deloc lichid in pleava aia insa am întâmpinat alte ciudățenii pe care o sa vi le spun în topicul despre coloana.

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 4 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394
  Sam

... cred ca ai cam facut una buna    ... sa iasa fum pe teava nu am auzit 

... nu cred ca poti sa recuperezi ceva nici macar cu carbune    e drept ca nu am folosit inca carbuni    am pe undeva o punga    pierduta la mutare 

SA NU UITI sa speli f.f. bine tevile si buretii    ca sa scapi de fumul ala    altfel mai strici o tura sau doua trei 




_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 4 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Am doi litri și un pic de distilat de-ala afumat. Nu crezi ca ar merge distilat împreună cu o plamada de 40 de litri? Poate nu se mai simte arsura.

Exact la asta ma gândeam de dimineata. Ce fac cu toate țevile si buretii aia afumați? Am ales totusi varianta leneșă. Am tras apa din thumper care era foarte afumata, am mai turnat de câteva ori apa ca sa se piardă toată urma aia de afumături si am dat drumul la următorul cazan, de data asta doar lichid. Am zis ca refluxul spala destul de bine buretii aia si asa a fost. Vreau sa zic ca am adunat o inima, nu tare, 92% dar e mai neutra decât altele la 94. Am separat bine capete si cozi. Uneori separația conteaza mai mult decât concentratia cand e vorba de neutre.

Dar tot a fost nevoie sa desfac si sa spal buretii din cauza incidentelor cu coloana pe care le-am povestit pe topicul despre CCVM.

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 4 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394
Sam

… de ce nu bagi aia 2 L peste capete si cozi    … si vezi ce da 

… eu stiu ca un rachiu corlit … nu merge reparat nici prin redistilare … si nici prin amestec cu o plamada buna    … risti sa pierzi 2 plamezi 
… … dar cine nu risca … nu cistiga     

… personal nu am prea ars nimic    asa ca nu am experientza directa 




p.s.
… dar si cazanul meu a fost ars … de un prieten … care nu m-a ascultat ca doar  nu era cazanul lui … asa ca am ramas fara un prieten si fara cazan= de atunci nu-l mai folosesc chiar daca l-am curatat cu soda si l-am dus la sablat ca sa dispara zgirieturile
… prefer sa merg pe inductie si mai incet … cu 2 sau 3 treceri

_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 4 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Ce om, sa ardă cazanul altuia și sa nu-l repare sau sa-i ia altul... si prieten. 

Eu cu inductia n-am avut succes desi mi-as fi dorit. 2100 W e tocmai bine pentru coloana de 2 inci dar dacă nu-i poate folosi eficient, la ce folos? Poate ii găsesc o oala cu care sa se potrivească.


Pai dacă amestec cu capete si cozi tot la redistilare ajunge, deci nu iese afumătura. Si alții se chinuie sa facă whisky cu malt afumat ca sa dea nota de afumatura. 
Cred ca o sa mai încerc sa-l redistilez singur dar mi-e ca afuma iar toate țevile alea. Doi litri nu-i asa mult, pot sa-l pastrez pentru grătar. Ieri era galben capacul de la cazan care ar fi trebuit sa fie alb. De la fum. Abia s-a curățat. Pai dacă iesea fumul pe la tutusca... si nu urca, ci cobora, deci era mai greu ca aerul. Asta mi-a dat de gandit ca nu e abur, ci fum.

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 4 ani
   
bionut
50%

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
Nu cred ca vei scapa de afumatura orice i-au face, tot se va simti. Mai bine il tii pentru gratar si aia e. Atat tevile de cupeu cat si buretii de inox se curata foarte bine in apa calda/fierbinte cu sare de lamaie, cam o lingurita de sare de lamaie pe litru de apa. Cuprul iese ca nou, iar inoxul beneficiaza si el astfel de o pasivizare sa nu te trezesti cu buretii ruginiti in timp.
pus acum 4 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Stiu ce o sa fac cu alcoolul afumat. Am sigilat îmbinarea dintre capacul thumperului si o mufa de cupru, qcu polimax. Am văzut ca polimaxul se cam dizolva in alcool. Vreau sa-l curat ca a început sa se jupoaie urat și lasa un lipici naspa. O sa-l fierb diseară in alcool o ora, doua, trei sa vad ce se intampla. Ar trebui sa se descompună si sa-l pot curata usor. Polimaxul e dat pe afara ca îmbinarea între cupru și inox nu este etansa si rasufla. Am vrut sa fie o etanșare definitiva ca sa nu mai pun coca dar se pare ca orice as face tot la coca ajung.

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 4 ani
   
bionut
50%

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
Am vazut pe youtube un clip de la o micro distilerie in care faceau plamada pentru whiskey din 51% fulgi de secara si restul malt de orz. M-a facut curios si am cautat pretul fulgilor de secara, 3.43 lei/kg (cu tot cu TVA). Pret de vrac, la sac de 25 kg.
In loc de malt ma gandesc ca merg folosite enzime, avantajul fulgilor fiind ca amidonul a fost deja gelificat, nu ar mai fi nevoie sa aduci plamada la 90 grade sau la fierbere.

Cu 15 kg de fulgi faci 40 litri de plamada de 10% abv, daca consideram randamentul de 90% (posibil sa fie chiar mai mare folosind enzime).

Problema filtrarii mustului tot ramane, dar scapam de etapa de gelificare.
pus acum 4 ani
   
Caberlot
Moderator

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 2394
bionut

… ai verificat cit e amidon in fulgii aia    … asta pt ca amidon=zhar=alcool

… se pare ca filtrarea merge cel mai bine pe boabe-sparte … nu macinate



_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
pus acum 4 ani
   
bionut
50%

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
Fulgii aia sunt facuti din boabe intregi, fierte si aplatizate, deci au atat amidon cat are si bobul de secara. Nu stiu cat, in jur de 60-70% poate?
pus acum 4 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752

bionut a scris:

Am vazut pe youtube un clip de la o micro distilerie in care faceau plamada pentru whiskey din 51% fulgi de secara si restul malt de orz. M-a facut curios si am cautat pretul fulgilor de secara, 3.43 lei/kg (cu tot cu TVA). Pret de vrac, la sac de 25 kg.
In loc de malt ma gandesc ca merg folosite enzime, avantajul fulgilor fiind ca amidonul a fost deja gelificat, nu ar mai fi nevoie sa aduci plamada la 90 grade sau la fierbere.

Cu 15 kg de fulgi faci 40 litri de plamada de 10% abv, daca consideram randamentul de 90% (posibil sa fie chiar mai mare folosind enzime).

Problema filtrarii mustului tot ramane, dar scapam de etapa de gelificare.


Dar macar pana la 85 de grade tot trebuie sa o duci ca sa faci lichefierea cu alfa. Mi se pare cam scump comparativ cu malaiul la 1.5 lei de peste drum.

S-ar putea sa iasă vascos ca arpacasul iar la stoarcere sa pierzi mult randament din cauza ca taratele lasa un mucilagiu care îngreunează filtrarea, ca atunci când ții semințele de in sau chia in apa. Cu mălai sau orez filtrarea decurge foarte usor.

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 4 ani
   
bionut
50%

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 293
Alfa amilaza nu lucreaza pe la 60-70°C? Cu alfaamilaza nu cred ca s-ar mai face budinca, ca lichefiaza tot. Si malaiul se face mamaliga cand il fierbi, doar ca amilaza nu il lasa.
E mai ieftin malaiul, dar eu ma refeream la alcool aromat pentru rye whiskey, nu neutru.
pus acum 4 ani
   
Samogon
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1752
Alfa amilaza DIN MALT  lucrează optim in jurul temperaturii de 70 de grade. Alfa amilaza de la Marinica e altfel de alfa amilaza, termorezistenta, care are optimum la 85-90 de grade. Probabil ca ar lucra și la o temperatura mai mica dar mai greu.

Nu doar amidonul da vâscozitate unei plamezi, de-aia am dat exemplul semintelor de in si chia, care deși nu contin amidon, la înmuierea in apa formează o gelatina care provine de la fibrele solubile. Daca fierbi tarate o sa vezi ca și ele formează gelatina, mai mult taratele de ovăz, dar și cele de grau si secara formează gelatina si nu are legătură cu amidonul. Gelatina aia îngreunează filtrarea iar alfa amilaza nu are niciun efect asupra ei.

_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
pus acum 4 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la