Bauturi
Absint Bere Coniac Divin Gin Hidromel Ouzo Pălincă Rachiu Rom Sake Stroh Tequila Țuică Vermut Vin Vinars Vodcă Whiskey
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
Bauturi | Reguli | Inregistrare | Login
POZE BAUTURI
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
loryci_2006 pe Simpatie
 | Femeie
21 ani
Bucuresti
cauta Barbat
21 - 49 ani |
|
pazucu
Moderator
 Din: Humoreni , Suceava
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 839
|
|
Va salut din nou !
Deschidem acest topic dupa discutiile avute cu Constantin si Samogon despre folosirea preparatelor enzimatice.
Eu le zic preparate enzimatice la cele care se cumpara de pe saiturile de specialitate.
Din prospectele care le-am citit la unele preparate enzimatice am tras concluzia ca ele se folosesc in loc de malt adaugandu-se la cerealele nemaltificate.
M-am gandit ca in loc de maltul adaugat odata cu drojdia pentru desfacerea dextrinelor in timpul fermentarii sa folosim un preparat enzimatic care contine glucoamilaza ca sa nu mai riscam vreo infectare lactica sau acetica prin adaugarea maltului nesterilizat.
Problema care o lansez eu in dezbatere este: sunteti deacord cu folosirea acestor enzime?
Credeti ca daca facem o plamadire cu aceste enzime facem un preparat traditional sau nu?
_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
| pus acum 10 ani |
|
George R
10%
 Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 31
|
|
Nu am folosit niciodata enzime de genul asta, nu stiu daca sunt in masura sa imi dau cu parerea dar la ultima intrebare raspunsul este clar nu.
Distilatele traditionale sunt facute cu ingrediente si procedee traditionale, daca vei folosi adjuvanti sau inlocuitori ai acestor ingrediente vei obtine un produs foarte aproape de cel traditional daca nu char identic, asta insa nu cred ca il face traditional...
_______________________________________
Once, during Prohibition, I was forced to live for days on nothing but food and water. ~W.C. Fields
|
|
| pus acum 10 ani |
|
|
marinica
Membru nou
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 7
|
|
Enzimele pentru hidroliza amidonului din cereale au aparut tocmai pentru a inlocui enzimele care se regasesc in malt.
Ele sunt produse de microorganisme( bacterii sau mucegaiuri) si au avantajul ca prezinta o activitate enzimatica standardizata si deci sunt mult mai usor de folosit, in comparatie cu maltul sau laptele de slad.
|
|
| pus acum 10 ani |
|
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 839
|
|
te salut @marinica si multumim ca ai dat curs invitatiei noastre . trebuie sa va spun ca "marinica" a nu-l confunda cu "marinache" este un profesionist in producerea alcoolului ,are o distilerie la scara mare si lucreaza cu preparate enzimatice , sau cel putin asa am inteles noi (eu si samogon) din discutia avuta telefonic cu d-lui.
l-am rugat sa devina membru al comunitatii noastre sa ne spuna daca nu este secret cam cum se lucreaza si ce inseamna din punct de vedere legal sau moral aceste enzime de hidroliza selectionate .
asa ca cei care doriti puneti intrebari si d-lui in masura cand are timp ne va raspunde .
o sa incep eu cu intrebarile : putem spune ca aceste enzime sunt un echivalent al drojdiilor selectionate din punct de vedere moral (adica nu ne inselam pe noi sau pe altii folosindu-le doar pentru a avea un randament mai mare ,pierzand pe alta parte cea a calitatii (gust ,aroma ,sanatate) ?
drojdiile selectionate sunt create din microorganisme in laboratoare si aduc un plus de arome si randament ,iar produsele la care sunt folosite au o valoare ridicata , toti care le folosesc se lauda cu treaba aceasta .
daca folosim enzime selectionate inafara ca marim randamentul de zaharificare al amidonului , putem sa ne laudam cu folosirea lor  ? sau : inafara de randament crescut se influenteaza cumva gustul ,aroma ?
multumesc ! 
_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
| pus acum 10 ani |
|
|
marinica
Membru nou
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 7
|
|
Salutare, sa nu ne transformam in radio Erevan, nu am o distilerie ci doar am lucrat in cateva ca inginer tehnolog. Sunt pasionat de ceea ce inseamna fermentatia alcoolica si intradevar ma ocup cu comercializarea enzimelor utilizate in fabricarea alcooluluii si a berii.
Referitor la intrebarea ta cred ca trebuie separate lucrurile, daca vrei un produs obtinut in mod traditional cu tehnologia de acum 100 de ani atunci clar ca nu trebuie folosite aceste enzime daca vrem sa ne laudam cu acest produs traditional.
Nu stiu daca folosirea enzimelor in zaharificarea amidonului poate duce la o imbunatatire a gustului sau a aromei, cred ca asta provin mai mult de la materia prima(malt, orz, secara, etc)
|
|
| pus acum 10 ani |
|
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 839
|
|
da , imi cer scuze daca am facut o dezinformare , asa este am facut un fel de "telefonul fara fir "  , e bine ca ai lamurit lucrurile ,insa entuziasmul meu nu s-a domolit , totusi esti un specialist declarat cu acte  .
noi aici suntem hobisti si am vrea sa furam cat mai multe secrete . daca ai citit pe aici ai vazut ca fiecare dintre noi am incercat tot felul de retete si am facut rachiu si tuica cam din tot ce are zahar .
referitor la "traditional" nu vreau sa fiu eu un deontolog si sa pozez acum in pastratorul traditiilor dacice sau mai stiu eu ale cui a mai facut tuica pe meleagurile astea , insa am vrut sa stiu despre ce vorbim . eu daca ar trebui sa-i spun cuiva ca folosesc enzime ,vreau sa-i placa ,sa creada ca asa trebuie facut .
concret : eu as folosi un produs pe care il aveti dvs. acolo ,o glucoamilaza ,pe care sa o adaug la o plamadire hibrida ca sa zic asa , adica sa folosesc malt facut de mine pentru lichefiere si zaharificare (alfa si betaamilaza) la temperaturile de adaugare 74*C si respectiv 62*C , apoi sa adaug glucoamilaza recomandata de tine la 35*C sau odata cu drojdia ,asta ca in timpul fermentatiei sa mai descompuna dextrine .
problema mea este cea ca nu am reusit la plamezile mele sa am o densitate finala aproape de 1 sau sub 1 .
intrebare : crezi ca ar fi bun cum zic eu sau recomanzi alceva ?
multumesc anticipat!
_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
 Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Salut Marinica si bine ai venit!
Ne poti recomanda un produs pentru cresterea fermentabilitatii la plamezile din cereale si/sau malt?
Ce parerea ai daca am folosi un preparat cu gluco-amilaza dupa fermentatie cand constatam ca mai sunt inca multe grade brix?
E frustrant cand plamadesti doar cu malt si raman multe zaharuri nefermentate la sfarsit - e o pierdere de randament cam de 25-35% din ce am observat.
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
constantin
50%
 Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 241
|
|
As mai dori sa intreb despre ce randamente vor rezulta daca vom folosi aceste preparate enzimatice ....
Multumesc !
|
|
| pus acum 10 ani |
|
George R
10%
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 31
|
|
Ok stiu ca nu avem voie sa facem reclama, dar de unde putem cumpara aceste preparate enzimatice?
_______________________________________
Once, during Prohibition, I was forced to live for days on nothing but food and water. ~W.C. Fields
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Dar puneti linkuri ca nu e nici o problema.
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
constantin
50%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 241
|
|
|
| pus acum 10 ani |
|
|
marinica
Membru nou
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 7
|
|
Din ce am citit pana acum pe forum constat ca sunteti bine documentati si, ce e cel mai important aveti si experienta de lucru.
Referitor la plamadirea cu malt, imi e teama ca diagrama ta nu e corecta, mai precis nu cred ca tb ajuns la 75 grade deoarece enzimele vor fi inactivate(este suficient temp. de 62 grade).
Daca lichefierea este bine facuta atunci utilizarea glucoamilazei va duce la cresterea gradului final de fermentare.(pentru acelasi scop se utilizeaza si in ind. berii)
pazucu a scris:
da , imi cer scuze daca am facut o dezinformare , asa este am facut un fel de "telefonul fara fir " , e bine ca ai lamurit lucrurile ,insa entuziasmul meu nu s-a domolit , totusi esti un specialist declarat cu acte .
noi aici suntem hobisti si am vrea sa furam cat mai multe secrete . daca ai citit pe aici ai vazut ca fiecare dintre noi am incercat tot felul de retete si am facut rachiu si tuica cam din tot ce are zahar .
referitor la "traditional" nu vreau sa fiu eu un deontolog si sa pozez acum in pastratorul traditiilor dacice sau mai stiu eu ale cui a mai facut tuica pe meleagurile astea , insa am vrut sa stiu despre ce vorbim . eu daca ar trebui sa-i spun cuiva ca folosesc enzime ,vreau sa-i placa ,sa creada ca asa trebuie facut .
concret : eu as folosi un produs pe care il aveti dvs. acolo ,o glucoamilaza ,pe care sa o adaug la o plamadire hibrida ca sa zic asa , adica sa folosesc malt facut de mine pentru lichefiere si zaharificare (alfa si betaamilaza) la temperaturile de adaugare 74*C si respectiv 62*C , apoi sa adaug glucoamilaza recomandata de tine la 35*C sau odata cu drojdia ,asta ca in timpul fermentatiei sa mai descompuna dextrine .
problema mea este cea ca nu am reusit la plamezile mele sa am o densitate finala aproape de 1 sau sub 1 .
intrebare : crezi ca ar fi bun cum zic eu sau recomanzi alceva ?
multumesc anticipat! |
|
|
| pus acum 10 ani |
|
|
marinica
Membru nou
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 7
|
|
Pentru cresterea gradului final de fermentare la plamezile din malt se poate folosi glucoamilaza(enzima de zaharificare).
Utilizarea enzimei de zaharificare tb facuta in timpul plamadirii sau odata cu adaugarea drojdiei. Utilizarea la finalulul fermentarii cand constatam ca nu a iesit ce trebuie este tardiva si aproape fara efect.
Samogon a scris:
Salut Marinica si bine ai venit!
Ne poti recomanda un produs pentru cresterea fermentabilitatii la plamezile din cereale si/sau malt?
Ce parerea ai daca am folosi un preparat cu gluco-amilaza dupa fermentatie cand constatam ca mai sunt inca multe grade brix?
E frustrant cand plamadesti doar cu malt si raman multe zaharuri nefermentate la sfarsit - e o pierdere de randament cam de 25-35% din ce am observat. |
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Multumim pentru lamuriri, Marinica! Totul e clar acum.
Cred ca Pazucu a scris gresit cu temperatura de 74 de grade, vroia sa zica 72 la care lucreaza alfa-amilaza. La 75 intr-adevar, enzimele sunt inactivate (mash-out). Cred ca pauza la 70-72 la plamezile cu cereale si malt este utila pentru ca fluidifica repede decoctul iar gluco-amilaza va lucra mai usor rupand dextrinele pana la glucoza.
Ce am mai retinut de la Marinica vorbind cu dumnealui la telefon e ca glucoza este mai repede fermentata de catre drojdie decat maltoza. Ordinea preferata la fermentare e: glucoza apoi maltoza, maltotrioza, maltotetraoza. Aveam si eu o diagrama pe placinta de acasa dar pe net nu o mai gasesc.
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
|
marius 45
40%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 154
|
|
Pai asa pare mult mai simplu fata de procedeul cu malt,produsul nici nu e scump... desi vad ca se vinde cantitate relativ mare pt "consum casnic" .
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Asa e, la rectificare dispare gustul drojdiei... si defapt nu drojdia miroase, ci ceea ce produce prin metabolismul ei, tot felul de esteri. Imi aduc aminte de invataturile vechiului prieten Strava care recomanda carbune de mangal in plamada la fermentare. Carbunele activ ar trebui sa absoarba compusii de congenerare pe masura ce ei sunt produsi, astfel filtrand static produsul.
Totusi la whisky si rachiuri din grăunțe VREM acele gusturi. Altfel bautura ar fi prea anosta si lipsita de farmec. Si da, la whisky cel mai mult predomina aroma butoiului de stejar ars. Pe locul doi intervin oxidarile si transformarile prin care trece orice bautura in timp.
La 60% amidon as spera sa scot un randament cam de 35 litri alcool absolut pe 100 kg cereale. Nu era formula cu 1,7 dedusa in urma experimentelor lui Pasteur? Din 60 kg zaharuri ies 35 litri alcool absolut. Ca se mai pierd pe la zaharificare/fermentare/distilare sau vreo boacana , in final se ajunge pe la 30-33, corect.
PS:
apropo, in stabilirea randamentelor alcoolice ar trebui sa se ia in seama si eventualitatea comiterii unei boacane sau mai multor boacane caci sunt atat de frecvente in productia casnica incat nu pot fi neglijate. 
De exemplu cand torni rachia din oala in sticle cu palnia, se prelinge pe marginea oalei si curge pe jos. Efectul asta ma dispera. Fac totul perfect pana la turnatul in sticle si pierd dintr-o prostie. Mereu ma umplu de draci si ma apuc sa brevetez si eu injuraturi noi precum Sinenomine. 
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 839
|
|
da , la noi are cine valorifica amidonul ramas , insa ma oftic al naibii cand fac treaba cum trebuie si vad ca nu iese de 2 ori la fel . desigur trebuie sa fie niste factori care influenteaza randamentul asta al naibii .
urmatorul lucru va fi sa incerc cu glucoamilaza de la "marinica" . asa cum spune "samogon" mai sus ,eu am reusit cam 33% alcool pur ,voi vedea daca cu ajutorul glucoamilazei voi reusi mai mult , cu toate ca "marinica " a spus ca tot cam 30-33 % este procentul de rachiu si daca lucrezi cu enzimele recomandate de el .
_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
| pus acum 10 ani |
|
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 839
|
|
marinica a scris:
Din ce am citit pana acum pe forum constat ca sunteti bine documentati si, ce e cel mai important aveti si experienta de lucru.
Referitor la plamadirea cu malt, imi e teama ca diagrama ta nu e corecta, mai precis nu cred ca tb ajuns la 75 grade deoarece enzimele vor fi inactivate(este suficient temp. de 62 grade).
Daca lichefierea este bine facuta atunci utilizarea glucoamilazei va duce la cresterea gradului final de fermentare.(pentru acelasi scop se utilizeaza si in ind. berii) |
@marinica ,deci d-ta spui ca nu mai este nevoie sa urcam temperatura la 72*C pentru ca alfa-amilaza sa lichefieze plamada ?
concret : cum ar trebui sa fac eu daca am malt verde sau uscat si doresc sa fac lichefiere cu alfaamilaza din maltul respectiv ?
eu ma gandesc sa fac asa :
- amestec 3/1 apa cu malt ,incalzesc pana la 72*C , fac 30 min. pauza de lichefiere si pentru ca alfaamilaza sa descompuna amidonul in dextrine ,
-apoi racesc pana la 62*C fac o aditie de malt lasat anume pentru ca de aceasta data betaamilaza din malt sa descompuna dextrinele in maltoza ,fac o pauza de 2 ore
-apoi racesc plamada pana la temperatura de adaugare a drojdiei si odata cu drojdia pun si o doza din glucoamilaza d-tale pentru dextrine care nu au fost transformate de betaamilaza .
in schema asta de plamadire am facut o hibridare intre schema de plamadire in crestere de temperatura si schema in descrestere a temperaturii pentru ca sa pot pune la treaba toate enzimele disponibile in mod natural in malt .
chiar daca ma vei crede tampit ca te-am intrebat a-2-a oara acelasi lucru am vrut sa fii sigur ca ai inteles cam ce vreau eu sa fac .
crezi ca ma complic prea tare daca fac cum am zis mai sus ? care ar fi diferenta daca as face doar asa :
-incalzesc malt cu apa raport 1/3 ,pana la 62*C ,fac o pauza de lichefiere de 30 min
- racesc pana la 55*C(sau cat recomanzi tu) apoi adaug o doza de glucoamilaza protectvit si fac 90 min pauza
-racesc din nou si pun drojdia
am inteles bine ca :nu mai este nevoie sa folosim betaamilaza pentru a descompune dextine in maltoza si ca mai bine am folosi glucoamilaza sa descompunem dextrinele in glucoza care este mai usor de fermentat de catre drojdie ? adica cu alte cuvinte ,eu ma necajesc sa fac maltoza care nu prea este agreata de drojdii ?
multumesc anticipat !
_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
| pus acum 10 ani |
|
SineNomine
100%
 Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Salutare Marinica si bine ai venit pe forum!
pazucu, daca folosesti doar malt de ce sa te complici cu altceva?
Eu la un raport malt/porumb de 1/3 am scos un randamet alcool/grane de 36% alcool pur.
Pentru asta am incercat sa solubilizez cat mai bine amidonul din porumb prin folosirea unui raport de 3.5/1 (apa / porumb), prin aducerea la 98-99°C si mentinere timp de 30 min.. Racirea porumbului nu trebuie sa se faca sub 70°C pentru a evita retrogradarea amidonului.
Pentru asta am calculat necesarul de racire al amestecului de apa si malt pentru a scadea temperatura la amestecare pana la 64°C, temperatura la care las timp de 2 ore.
O data cu adaugarea drojdiei adaug si 50g de malt la aprox 20 kg de plamada.
Pe aceasta reteta am avut mereu densitati finale sub 1 sau foarte putin peste.
Folosirea produselor enzimatice nu exclude operatiunea de gelificare si de solubilizare a amidonului. Asta este partea cea mai importanta a plamadirii precum si controlul temperaturilor pentru obtinerea de zaharuri fermescentibile.
Avand rezultate foarte bune in folosirea maltului, eu nu as folosi produse enzimatice decat daca as vrea sa obtin alcool neutru, desi chiar si acolo daca se foloseste o coloana de rectificare nu este nevoie de acest lucru.
Facand plamezi doar din malt, chiar nu vad rostul folosirii produselor enzimatice in plamadire. Poate doar daca maltul facut de voi nu este chiar foarte bogat in enzimele care conteaza la conversia amidonului...
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună īn orice cantităţi.
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Nu a zis nimeni ca maltoza nu ar fi agreata de drojdii, Pazucu. Dimpotriva, maltoza este agreata, dar si mai agreata este glucoza. Maltoza in celula de drojdie este mai intai descompusa in doua molecule de glucoza si ulterior fermentata, deci ar fi o etapa in plus, atat. Uite si graficul despre care va spuneam.
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
|
marius 45
40%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 154
|
|
Salutare!Daca tot ne am combinat la o sticla de Glucoamilaza poate sunt doritori si pt a-amilaza am fi vre o 4-5 doritori ar fi super....Astept propuneri....
|
|
| pus acum 9 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Marius, ma gandeam ieri dupa ce am vorbit la telefon... mai tii minte alegoria aia despre care va spuneam, cum tai un copac? incepi cu drujba, apoi cu toporul si la urma cu clestele il faci bucatele. Ce ai facut tu cu glucoamilaza e ca si cum ai vrea sa tai copacul numai cu clestele...
Intai dextrinizarea si apoi zaharificarea!
Eu n-am spus niciodata ca se poate face zaharificarea amidonului doar cu glucoamilaza. Dar am cazut de comun acord ca putem folosi glucoamilaza la o plamada zaharificata cu malt pentru cresterea fermentabilitatii zaharurilor. Daca vrei sa nu folosesti deloc malt atunci ia alfa pentru dextrinizare si gluco pentru zaharificare.
Iar ca sa eviti vreo traznaie puteai sa intrebi inainte. Eu am incurajat de mai multe ori lumea sa se implice cu intrebari. Cand am stiut am raspuns, cand n-am stiut am tacut si i-am lasat pe altii sa raspunda.
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 9 ani |
|
|
marius 45
40%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 154
|
|
Da,m am cam grabit si nu am fost atent..asta e...de fapt mie imi trebuia a-amilaza pt a inlocui maltul...pote mai sunt doritori si luam o sticla,astfel scapam de tocat malt verde si alte trasnai...vedem daca sunt doritori.Pt ce mi trebe mie este enorm o sticla de 1kg.
|
|
| pus acum 9 ani |
|
strava
Membru de onoare
 Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 158
|
|
Salutare, salutare
Intr-adevar, un produs ca sa se numeasca traditional trebuie facut traditional... insa corect! Noile metode elimina etape si folosesc compusi de sinteza. Daca se face o analiza sumara a produsilor finiti este lesne de inteles ca nu sunt mari diferente, practic procedeele sunt aceleasi doar ca prin metodele moderne se oarecum comprima doar, iar diferentele la final nu pot fi sesizate decat la o analiza mai complexa. Din experienta proprie va spun ca abia dupa perioada de maturare a unui distilat din fructe fermentate sau din vin incep sa se vada diferentele... apoi in timpul imbatranirii si innobilarii incepem sa vorbim despre altceva... nu-ti mai trebuie nici o analiza de laborator. Am constatat ca abia dupa 40 de ani un produs distilat incepe sa devina stabil... La calitatea asta nu va ajunge un produs facut prin alte metode chiar daca va avea aceeasi varsta... de ce? -n-are ce-i trebuie sau are altceva decat traditionalul...
Toate bune, si hai noroc!
_______________________________________
Decat mult, prost si ieftin, mai bine putin si bun, la acelasi pret !
|
|
| pus acum 9 ani |
|
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 839
|
|
oare am reusit sa-l trezesc ,cat de cat pe strava?
maestre macar 10 min pe saptamana mai intra pe la noi , asta ca sa vedem ca sufli .
_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
| pus acum 9 ani |
|
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 839
|
|
pai da , asta este , prima data vor creste pretul pe motiv ca vezi D-ne nu au ce vinde !
si 2 , asta este important , piata invatata cu gustul , da asa e , dar gustul ala sa nu-mi spui ca nu este influentat ca sa fie la fel 300 de ani.
cum este procesul de uscare cu turba si ce influenteaza mai exact?
_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
| pus acum 9 ani |
|
strava
Membru de onoare
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 158
|
|
Da, s-a trezit si Strava... asa mai cocosat... de la somn!
Am pus eu undeva chestia cu fenolii daca nu ma insel. DPDV chimic ca structura sunt aproape identici cu alcoolul, de aceea doar in unele laboratoare analizele sunt "pe bune" ... si bineinteles numai unii laboranti le disting prezenta din spectrul analitic... care stiu si care au pe ce sa faca analizele... nu prea am timp sa va povestesc mai multe desi e un capitol interesant, strans legat de hobbiul nostru. Poate intr-o dumninica mai libera o sa caut prin carti sa nu bat campii aiurea.
In rest hai noroc
_______________________________________
Decat mult, prost si ieftin, mai bine putin si bun, la acelasi pret !
|
|
| pus acum 9 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
M-am hotarat sa cumpar de la marinica un bidon de alfa-amilaza si unul de gluco-amilaza.
Din cauza cantitatilor mici folosite de noi, vreau sa ne cuplam mai multi pentru a imparti cantitatea si costurile.
Aaa, o sa au si un pachet de drojdii, putem sa impartim si astea.
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună īn orice cantităţi.
|
|
| pus acum 9 ani |
|
FlorinB
20%
 Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 88
|
|
Salut,
Dai, te rog, un link catre produse, ca nu il gasesc acum? Stiu ca erau pe aici...
M-as baga si eu cu o cantitate mica.
|
|
| pus acum 9 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună īn orice cantităţi.
|
|
| pus acum 9 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Dar de ce te-ai hotarat sa renunti la malt, Sine?
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 9 ani |
|
FlorinB
20%
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 88
|
|
Aa bag si eu, si la enzime si la drojdie de temperatura inalta (nu de alta, dar altfel nu mai produc nimic pana la toamna )
|
|
| pus acum 9 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
La malt nu renunt.
Dar pentru a face alcool neutru vreau sa aleg calea cea mai directa si simpla.
Enzimele lui marinica precum si drojdiile se preteaza perfect pentru asa ceva. Aici nu ai nevoie decat de a transforma amidonul si o fermentatie rapida si completa.
Pentru whisky este alta poveste, acolo raman numai pe malt.
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună īn orice cantităţi.
|
|
| pus acum 9 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Maine vreau sa cumpar enzimele si drojdiile.
Cei care doresc pot sa imi trimita mesaj sau sa posteze aici.
Ma gandesc ca o cantitate minima de 200 ml din fiecare enzima este o cantitate rezonabila din punct de vedere al pretului. Asta ar insemna 17 lei pentru fiecare enzima. Cine vrea mai mult nu este nicio problema. Eu vreau sa raman cu un minim de 200 ml.
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună īn orice cantităţi.
|
|
| pus acum 9 ani |
|
FlorinB
20%
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 88
|
|
Salut SineNomine,
Ma bag si eu la 200-250 ml din fiecare enzima.
Referitor la drojdii, ma tem ca cea care ma interesa (tip T - rezistenta la temperaturi mari) se vinde doar la pachete de... 10 kg. Adica la volume de 20 tone de plamada... 
@SineNomine: ce drojdie cumperi? M-as baga si la drojdiile tip R, cu titlu experimental, sa va spun la ce temperatura mor de cald (stau la ultimul etaj si vara urca temperatura peste 35-40 grade Celsius).
|
|
| pus acum 9 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
O sa cumpar din cea tip R pentru ca este la 500g. Cu asta am facut proba si functioneaza foarte bine. A fermentat o plamada de la 1.078 la 1.000 in 36 ore.
Pai atunci o sa vin maine cu cilindrul gradat. Vino tu cu recipiente pentru enzime si drojdii.
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună īn orice cantităţi.
|
|
| pus acum 9 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Am sunat astazi si a ramas sa iau enzimele si drojdia maine sau miercuri, in functie de cum are timp marinica sa ne intalnim.
El zicea ca drojdiile tip R sunt foarte bune pentru cantitatile pe care le facem noi.
Celelalte drojdii sunt recomandate pentru bazine de fermentare uriase, care nu au posibilitati de racire si unde creste temperatura pana spre 40°C.
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună īn orice cantităţi.
|
|
| pus acum 9 ani |
|
FlorinB
20%
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 88
|
|
Sa dai un semnal cand ai luat animalele si enzimele, ca sa te caut
|
|
| pus acum 9 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Florin, sa ne spui si noua cum a decurs plamadirea. Eu o sa ma apuc abia spre sfarsitul saptamanii.
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună īn orice cantităţi.
|
|
| pus acum 9 ani |
|
FlorinB
20%
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 88
|
|
Salut,
Dupa ce am luat zemurile si animalele de la SineNomine, am purces spre casa.
Pe traseu m-am oprit cāt să iau 20 kilo de făină (mulţumesc Samogon pentru informaţia despre ofertă şi fuguţa acasă.
Deocamdată am reuşit să fac o singură plămădire, acum aştept să se răcorească plămada 2.
Eu plamadesc cate 7 kg de cereale cu 21 l de apă, deci aproximativ 25 l de plămadă. Mai mult nu prea merge īn oala mea de 30 l.
Am dus plamada pana in clocot (95 + gr celsius) in ideea că dacă spumeaza la plămădire, poate nu mai spumeaza la distilare la fel de tare. Sa vedem daca am dreptate sau nu...
Zemurile a.k.a. enzimele: trebuie să mă obişnuiesc cu cantităţile atat de mici īncāt ma bucur ca am cantarul de bucatarie cu precizie de 2-3 grame.
La prima plamadire a iesit o caruta de zahar (25 brix), alcool teoretic de 15 %.
Dupa ce fac toate 3 plamadirile, o sa masor si probabil vor reduce zaharul la aprox 15 brix.
Acum merg sa racesc fortat plamada. Nu o las de capul ei ca mi-e ca face prostii.
Florin
|
|
| pus acum 9 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Are dreptate Caberlot in ce priveste cantitatea de enzime. De asemenea poti sa folosesti o seringa.
In ce priveste spumarea, eu am rezolvat problema cu Espumisan lichid cu 100mg/ml, simeticona. Simeticona este substanta antispumanta.
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună īn orice cantităţi.
|
|
| pus acum 9 ani |
|
FlorinB
20%
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 88
|
|
Revin cu detalii, rupt de somn, ca am plamadit pana pe la 4 dimineata si la 6 faceam racire fortata la ultima tura de plamada
M-am fortat sa fac plamadirile din 2 motive:
1. eram curios de enzime si drojdii
2. la mine in casa este foarte cald (ultimul etaj, bloc de beton, bla, bla), asa ca am profitat de vremea din zilele astea. cu putin noroc, in weekend facem distilare.
Au fost 3 plamadiri, zaharul de la prima il stiti.
La a 2-a nu l-am mai masurat, ca l-am varsat peste prima in butoi, dar a fost mai mica masuratoarea amestecului primelor 2.
La a 3-a a fost ceva mai mic, 20-21 brix.
Bineinteles ca nici prepararea nu a fost identica, ba puneam mai devreme zemurile, ba mai tarziu.
O diferenta importanta cred a fost ca la prima plamadire am asteptat sa fiarba plamada si chiar am fiert-o pana s-a dus spuma. La a 2-a am fiert-o, dar numai putin, iar la a 3-a (era deja 3 noaptea) am dus-o pana la 90 grade si am lasat-o sa se lichefieze in liniste.
Si tot prima plamada a avut si o mica pauza de "zaharisire".
La final le-am "cupajat" in butoiul de 120l si am mai pus vreo 5-6 litri de apa rece, de la frigider (asa ca am ajuns la aproapa 80 litri), ca sa duc zaharurile la 19 brix (aprox 11 grade alcoolice posibile). Daca drojdia e asa cum o lauda SineNomine, o sa fie si randamentul final foarte bun.
@Caberlot: nu ma plang de faptul ca trebuie sa cantaresc, nu ma jeneaza in mod deosebit nici abaterile cantarului (si cantitatile recomandate pe site sunt in niste marje destul de largi), eu doar ma minunam cat de putin pun si ce efect au.
Am pipete, am seringi (mai mari si mai mici) pe care le folosesc tot pentru dozare a diverse lichide, timp sa fac treaba sa fie.
@SineNomine: cel mai simplu ramane tot cu seringa, nu mai stau sa fac conversii mentale de densitate. si cum sunt mentale si cum sunt la ore mici, riscurile de greseala cresc.
Era sa uit despre drojdii:
Alea nu sunt drojdii normale la cap, sunt nebune: le-am pus in apa chioara si incepusera sa sfaraie de mama focului, cred ca era razboi civil in pahar.
Daca le-am vazut asa de hotarate, am pus putina plamada cu apa rece si am rasturnat paharul de drojdii hidratate si aproape instant au trecut la rontait. Cu alte drojdii (Top Ferm) nu prea imi dadeam seama cat de bine se simt in plamada.
Va salut si va anunt maine cat zahar mai e in butoi.
Florin
|
|
| pus acum 9 ani |
|
FlorinB
20%
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 88
|
|
Campionatul mondial de plamadire - EDITIA 1 ENZIMATICA
Etapa a 2-a - fermentarea
Repriza 1 din 5 - Ziua 1
Azi-dimineata, dupa un somn fara vise si dupa peripetiile de ieri (am fost pe station la Romania-Rusia), am verificat cum stam cu zaharul din plamada.
Am pus cateva picaturi pe refractometru si ... surpriza... nici o schimbare fata de ieri.
Mai, dar da-le-ncolo de drojdii - astea ce mananca?
Ca sa restabilesc ordinea cosmica - adica principiul Pazucu, conform caruia totul se transforma - am luat 10 ml de plamada (cu seringa ) si i-am varsat in ibric. Am mai adaugat inca atata apa ca mi s-a parut cam vascoasa.
Am fiert-o putin si am adaugat putina apa pentru restaurarea cantitatii initiale de apa.
Aici am gresit si nu mai aveam timp ca trebuia sa plec la munca, dar am pus mai multa apa deci am mai evaporat (la ochi) din apa si apoi am verificat.
Concluzia (dar nu sunt sigur ca am masurat corect) este ca dupa 1 zi, zaharul a scazut de la 19 brix la 11 brix.
Concluzia 2 e ca alcoolul influenteaza refractometrul mai mult decat infruenteaza un densimetru clasic. Pe subiectul asta o sa mai insist cu comparatiile, ca sa validez informatia.
Eu cred ca vor fermenta bine zaharurile alea, insa am inceput sa am stresuri de cum voi distila fara sa lipesc plamada...
Ce experienta aveti cu plamezi de faina in cazane de inox?
Se poate strecura ceva cu perdeaua? (faina e deja marunta, mai mult ca sigur ca o sa colmateze instant ochiurile de la perdea, mai ca nu as incerca metoda).
Cel mai probabil ca voi face o fierbe de proba intr-o oala mai mica (1-2 litri) dar... daca se lipeste cum fac??!?!?! 
|
|
| pus acum 9 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Nu prea am inteles ce ai facut acolo cu cei 10 ml pe care i-ai fiert...
La mine. aceleasi drojdii, au fermentat trei plamazi de la 1.078 (18.8°Bx) la 1.000 in 36 de ore.
Mi se pare ciudat ca la tine nu a mers cel putin la fel.
Referitor la distilare, incearca sa pui doar partea lichida a plamezii fermentate, fara sa amesteci cu ce s-a decantat la fund, in prima parte a fierberii, apoi adauga cate putin din partea mai vascoasa. Asta doar dupa ce a inceput sa se creeze circuitul natural al lichidului incalzit.
Si neaparat inele ceramice, pietricele sau cioburi pe fundul cazanului.
Eu pun partea mai vascoasa a plamezii cand lichidul din cazan a ajuns la 75°C. Astfel nu am avut probleme cu lipirea plamezilor din faina integrala de grau.
Espumisan lichid am pus si la distilare, 3 ml/40l plamada. Nu a spumat absolut deloc.
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună īn orice cantităţi.
|
|
| pus acum 9 ani |
|
FlorinB
20%
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 88
|
|
SineNomine, e clar ca nu am fost clar.
Am fiert putina plamada ca sa scot alcoolul din ea si sa pot masura cu acuratete zaharurile. Alcoolul falsifica rezultatele.
Merci pentru ponturile pentrr fierbere, maine ma declar balonat si trimit nevasta la farmacie dupa Espumisan... 
|
|
| pus acum 9 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Sa ia din cel cu 100 mg/ml simeticona.
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună īn orice cantităţi.
|
|
| pus acum 9 ani |
|
FlorinB
20%
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 88
|
|
Banuiala ta, Sine, ca ceva a mers prost s-a confirmat.  Dupa masuratoarea din prima zi fermentatia s-a oprit, nu s-a schimbat BRIX niciun pic.
Am re-insamantat cu drojdie, sper sa duca fermentatia pana spre capat.
Daca nici asa nu merge, bag drojdia de panificatie la treaba, nu m-a dezamagit niciodata.
Pentru un alcool fara arome e tocmai buna.
Florin
|
|
| pus acum 9 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Acum am descoperit si eu ca alfa-amilaza este vanduta la kilogram... ))
De fapt 1 kg de alfa amilaza are doar 830 ml...
O sa verific si gluco-amilaza, dar nu acum ca mi-e cam lene... )
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună īn orice cantităţi.
|
|
| pus acum 9 ani |
|
FlorinB
20%
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 88
|
|
Asta inseamna ca te-am pacalit la imparteala, ca am platit la kg si am luat la litru
Da-mi un semn si refacem imparteala.
PS. am verificat eu pentru gluco si e aceeasi situatie.
PPS. daca iti e mai de folos asa (stiu ca la malt tu nu renunti), pot sa iti dau alfa si pentru gluco, oricum la cata cantitate am, mai repede lesina (expira) enzimele decat raman eu fara stoc.
FlorinB
|
|
| pus acum 9 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Nu e nevoie sa refacem imparteala. Si eu am destul pentru nevoile mele.
Ma gandeam doar sa mai dau la vreun coleg de forum...
Samogoaneee, tu nu mai zici nimic?
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună īn orice cantităţi.
|
|
| pus acum 9 ani |
|
|
marius 45
40%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 154
|
|
Sine...abia acum am citit,si mi am dat seama ca de fapt eu imparteala am facut o cu cantarul de bucatarie la gram.Iar pe sticla scrie 1kg nu 1L....asta e..se mai intampla.
|
|
| pus acum 9 ani |
|
FlorinB
20%
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 88
|
|
Salut,
Am reusit sa termin de distilat plamada de "faina cu enzime".
Distilarea a mers struna (multumesc lui SineNomine pentru strategia de a nu lipi plamada, a functionat de minune). Am folosit niste pietricele (erau mai mari dar au scazut in volum ) si ca sa nu spumeze - Espumisan a functionat la perfectie (desi cam costisitor, totusi).
Au rezultat 21 litri de rachiu brut dar care nu stiu la ce tarie este (licoarea e imprastiata in diverse bidoane, cu tarii variate).
Poate ma invrednicesc diseara sa le "intalnesc pe toata in oala cea mare ca macar sa aflu ce tarie are licoarea.
Urmeaza lamurirea, pe care o sa o fac cu coloana de sticla, ca sa elimin stresurile despre cocleala.
Va salut,
Florin
|
|
| pus acum 9 ani |
|
Caberlot
Moderator
 Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
|
|
FlorinB a scris:
Salut,
Am reusit sa termin de distilat plamada de "faina cu enzime".
Distilarea a mers struna (multumesc lui SineNomine pentru strategia de a nu lipi plamada, a functionat de minune). Am folosit niste pietricele (erau mai mari dar au scazut in volum ) si ca sa nu spumeze - Espumisan a functionat la perfectie (desi cam costisitor, totusi).
Au rezultat 21 litri de rachiu brut dar care nu stiu la ce tarie este (licoarea e imprastiata in diverse bidoane, cu tarii variate).
Poate ma invrednicesc diseara sa le "intalnesc pe toata in oala cea mare ca macar sa aflu ce tarie are licoarea.
Urmeaza lamurirea, pe care o sa o fac cu coloana de sticla, ca sa elimin stresurile despre cocleala.
Va salut,
Florin |
asta cu ... pietricelele care au scazut am mai discutat-o pe aici
... eu am aceleasi pietricele de multa vreme =D pietricelele astea au cel putin 20 de distilari si nu pot sa zic ca ... s-au micit ... si nici marit
... PIETRICELELE AR TREBUI SA FIE INERTE = PIETRICELE DE CUARTZ - ADICA PIETRICELELE ALE ALBE TRANSLUCIDE -LE MAI ZICEAM SI DE CREMENE ... sau folositzi MARMURA ...
... MAI BINE FOLOSITZI CIOBURI DE STICLA ATITA DOAR CA EXISTA RISCUL SA TE TAI CU CIOBURILE
... plamada e de obicei o solutie slab acida care tinde sa dizolve calciu=calcarul ==> RISTI SA OBTII UN RACHIU BOGAT IN SARURI CARE POATE SA SE TULBURE LA DILUARE
P.S.
ASTEPTAM COMENTARII DESPRE GUST
_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| pus acum 9 ani |
|
FlorinB
20%
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 88
|
|
Salut,
La noi pietrele sunt mai moi...
O sa iau niste pietre de acvariu, cand o sa am ocazia, cu cioburile nu vreau sa ma joc, imi sunt prea dragi degetele proprii.
Cei 21 de litri au fost masurati, cantariti si probati cu alcoolmetrul si au prezentat un sanatos 40 gr ABV.
La distilarea 2 am obtinut 80 l de alcool pe la 70 grade (sunt colectate in vase diferite si nu am apucat sa fac calculele de detaliu).
Am folosit coloana si am distilat la foc mic.
Gustul este cel la care ma asteptam, adica... fara arome.
In mod cert o sa mai fac din faina, doar ca voi folosi faina integrala, din grau - cred ca este si mai ieftin in felul asta.
Plamadirea este simpla si rapida, in comparatie cu cea din grane nemaltificate, unde trebuie dusa plamada pana la temperaturi inalte si mentinuta acolo ceva vreme.
Urmeaza faza "carbuni", pentru eliminarea tuturor ramasitelor de arome (sa nu uitam ca am fermentat-o cu drojdie de panificatie), apoi, ultima faza, experimente cu buruieni/fructe aromate, pentru arome.
PS. despre faza diluare - nu ma mai streseaza asa de tare de cand am citit (cartea lui Pischl) despre tehnica de diluare:
1. temperaturi egale alcool si apa. Apa trebuie sa nu influenteze gustul final al beuturii
2. diluare inceata (eventual pregatit un picurator), ca sa se formeze particule mari care tulbura diluatul. Diluarea se face sub taria dorita, cu 4-5 grade mai putin.
In loc de picurator eu folosesc o palnie pe care o (aproape) infund cu servetele (un soi de filtru). Astfel, picaturile cad incet-incetisor.
Distilatul trebuie mestecat (dar nu agresiv, ca exista riscul sa se formeze zone cu concentratie mare de apa si sa se tulbure amestecul)
3. racire (frigider/congelator) 1-2 saptamani
4. filtrare
5. readucere la taria de consum prin amestecare cu produs nediluat.
Desi eu filtrez distilatul pe masura ce il obtin de la alambic, dupa diluare si refiltrare totdeauna ma minunez cate mizerii raman in filtru.
Va salut,
Florin
|
|
| pus acum 9 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Bravo dom'ne! 
Esti cel mai tare! Este un mare pas inainte in tehnica distilarii sa scoti 80 l din 21 l.
Lasand gluma... Iti recomand sa investesti in inele ceramice luate tot de pe la acvaristica. Eu am luat o cutie si cred ca le voi tine toata viata. Doar daca le pierzi vei ramane fara ele.
Foarte interesanta tehnica de diluare. De partea cu diluarea sub taria dorita nu stiam. Se spune si de ce trebuie procedat in felul acesta?
P.S. Aaaa, nu m-ai mai sunat aseara... Acum mi-am adus aminte...
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună īn orice cantităţi.
|
|
| pus acum 9 ani |
|
FlorinB
20%
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 88
|
|
Salut,
- Da, vreau sa brevetez o tehnica noua de extractie a alcoolului. Ori asta, ori ... nici nu am vazut ca am gresit, desi de obicei sunt atent... :P
- tehnica de diluare - e luata din carte, ideea este ca in felul asta, chiar daca ti se tulbura, pot corecta limpezimea si apoi, din nou, poti corecta taria.
Cica regulile spun ca trebuie sa nu ai abateri mai mari de 0.3 grade alcoolice fata de declarat. Eu imi imaginez ca la diluare si filtrare poti avea erori mai mari de atat, asa ca, la final, FARA risc de re-tulburare, poti reconstitui taria dorita.
- nu am mai sunat, pentru ca m-am luat cu altele (distilarea) si... am uitat. 
|
|
| pus acum 9 ani |
|
|
krokus
10%
Inregistrat: acum 1 an
Postari: 18
|
|
Buna,a folosit cineva Pektin Enzyme in pregatirea pt fermentatie ?
Care este diferenta in Pektin Enzyme si alfa amylase?
multumesc
|
|
| pus acum 1 an |
|
|
AlexD2
40%
Inregistrat: acum 4 ani
Postari: 151
|
|
Simplu spus> enzimele pectolitice se utilizeaza pt degradarea pectinelor care se gasesc in fructe, deci pt lichefierea plamezilor din fructe.
Alfa amilaza se utilizeaza pt degradarea amidonului din plamezile cerealiere si din cartofi, deci pt lichefierea plamezilor care contin amidon.
Nu au de-a face una cu alta si nu se pot nici substitui, nici folosi impreuna pt ca se pot utiliza la plamezi total diferite.
Modificat de AlexD2 (acum 1 an)
|
|
| pus acum 1 an |
|
.