Bauturi
Absint Bere Coniac Divin Gin Hidromel Ouzo Pălincă Rachiu Rom Sake Stroh Tequila Țuică Vermut Vin Vinars Vodcă Whiskey
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
Bauturi | Reguli | Inregistrare | Login
POZE BAUTURI
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
Cezi Profile
 | Femeie
23 ani
Vaslui
cauta Barbat
27 - 80 ani |
|
Samogon
Moderator
 Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
..."De la grane la pahar" sau jurnalul celei mai simple retete de whisky productie casnica. Va invit sa invatam impreuna cum sa facem whisky in casa plecand de la ce ne-a lasat natura si terminand cu o mahmureala zdravana... ba nu, fara mahmureli ca nu e bine  
Ingrediente:
- grau
- drojdie malt whisky (multumesc lui Sinenomine). Se poate folosi si drojdie de panificatie dar cu rezultate inferioare in ce priveste gustul si aroma.
- aschii de stejar
- apa de izvor
Echipamente:
- sac de rafie
- recipienti gen galeata mare, oala, cazan, cada, etc. + niste vase gradate
- masina de tocat
- cantar de bucatarie
- termometru alimentar
- spatula lunga
- panza de nailon de 1m/1m sau voal cum cunosc vanzatoarele de la magazinele de țesaturi
- instalatie de distilare
- alcoolmetru
- densimetru / mustimetru / refractometru (pt cei mai pricopsiti)
- damigene + sticle
ps: Aceeasi reteta se poate face cu orz, secara sau porumb
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Episodul 1: înmuierea graului
Se scufunda un sac de rafie cu 10 kg grau in apa timp de 24 de ore. In tot acest timp graul absoarbe apa si isi mareste volumul cam cu 40%.
29.7KB
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Incoltirea:
Dupa 24 de ore de scufundare se varsa apa sau se scoate sacul si se lasa la scurs (cum va este mai usor). In acest timp graul respira si incepe incoltirea. In timpul incoltirii se produc enzime, cele mai importante sunt amilazele, cele care descompun amidonul in zaharuri fermentabile. Incoltirea este dependenta de oxigen si umiditate.
Recomand sa se scufunde sacul cu grau in apa cate o ora odata sau de doua ori pe zi (dimineata sau/si seara) pentru mentinerea umiditatii boabelor si pentru spalare.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Aici avem inceputul incoltirii. La 24 de ore de la faza de inmuiere se vede cum boabelor incepe sa le dea coltul.
47.9KB
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
|
marius 45
40%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 154
|
|
Ai incercat sa pastrezi malt de grau uscat o perioada mai mare de timp fara sa l usuci si in cuptor la 70-80*?Se mentin acele enzime in bob?
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Enzimele se mentin stabile daca boabele au fost uscate complet.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Asa arata dupa doua zile de incoltire. Probabil o sa-l mai las o zi sau doua. Nu vreau ca stadiul de incoltire sa fie foarte avansat caci se consuma din amidonul bobului. Un stadiu de incoltire mai avansat se recomanda pentru zaharificarea nemaltificatelor.
Iar aici era a treia zi dimineata. A incoltit foarte repede datorita faptului ca incoltirea genereaza caldura iar caldura grabeste procesul de maltificare. In maltarii orzul sta intins pe podea (malting floor) si periodic stropit si rascolit cu lopata tocmai pentru a preveni acumularea de caldura. Eu insa nu mi-am permis sa rascolesc graul pentru ca la rascolire se rupe acrospirul si nu stiu daca e bine. La orz acrospirul creste in interiorul bobului si astfel este protejat de socul mecanic.
62.5KB
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Aici e tot graul incoltit, 10 kg. Dupa 3 zile era gata. Nu mai putea fi lasat pentru ca depasea stadiul optim.
Incepusem munca...
Asta e tot graul macinat. In mai putin de o ora l-am invins pe tot
Plamadirea:
La 1 kg grane 3 litri de apa... i-am adaugat 22 litri de apa. De ce 22 si nu 30? Pentru ca si graul absorbise vreo 6-8 litri de apa in timpul incoltirii. Ideea e ca la adaugarea apei sa iasa vreo 37-38 de litri de decoct (10 kg grane uscate ridica volumul cam cu 7-8 litri)
Am incalzit incet pe aragaz amestecand continuu cu spatula pana a ajuns la 63 de grade apoi am stins focul si am pus capacul. Interesant este ca atunci cand ajunge la 60 de grade se observa cum se inchide brusc la culoare, din albicios se face brun, ceea ce marcheaza inceputul zaharificarii.
ps: Acum sunt in pauza de zaharificare, revin...
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Pauza de zaharificare eu o fac vreo 2 ore. Oricum dupa o ora nu prea se mai intampla nimic, dar eu o las ca sa fie sigur ca nu mai ramane amidon nezaharificat. Unii folosesc iod ca sa verifice prezenta amidonului.
Am pus capacul si am acoperit oala cu paturi si geci sa tina temperatura cat mai stabila. Dupa o ora verific din nou temperatura si daca a scazut mai incalzesc putin invartind continuu cu o spatula.
37.8KB
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Pregatirea starterului:
Dupa pauza de zaharificare am dat deoparte 1,5 litri de must pe care l-am racit repede in chiuveta. In acelasi timp am stors 100 ml must din plamada cu o bucata de panza de nailon (se poate folosi si tifon) si am masurat cantitatea de zaharuri cu ajutorul densimetrului...
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Dupa zaharificare mustul are 20 g zaharuri pe 100 ml must, sau 200 g pe litru.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Am completat cu apa pana la 3 litri turnand cu presiune ca sa faca spuma. Aici pregateam starterul. Am mai discutat ca starterul are rol de a inmulti drojdia, nu de a produce alcool. Aici conditiile trebuie sa fie cat mai prietenoase: sa aiba oxigen din belsug (de-aia o sa pun pompa de aer) si o densitate mica a mustului (de-aia am turnat apa, ca sa reduc densitatea la jumatate). Nu vrem sa stresam drojdia ci sa o lasam sa se inmulteasca cateva ore, chiar si o zi.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Imediat am pus si drojdia la hidratat si am lasat-o sa se dizolve cca 15 minute. Am pus drojdie "Saf spirit malt" de la Sinenomine. Doza uzuala este de 5-8 grame pe 10 litri must, in functie de densitatea mustului. La 3 litri de starter eu am pus 5 grame, ar veni cam de 3 ori doza recomandata, dar e ok.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Insamantarea cu drojdie:
Aici aveam pregatite toate 3: starterul, pompa de aer pornita care aerisea mustul si drojdia hidratata. Am turnat drojdia in starter si am lasat-o sa barboteze. Intre timp plamada mare se raceste incet si sigur. N-am uitat sa pastrez si vreo juma' de kil de malt macinat pentru ultima aditie la 35 de grade - pauza pentru glucoamilaza, desi nu o mai recomand.
Revin peste cateva ore cu vesti proaspete. 
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
FlorinB
20%
 Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 88
|
|
Salut,
De ce nu mai recomanzi glucoamilaza?
Mi s-a părut utilă...
Florin
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Pana una alta sa va mai povestesc cate ceva off-topic... in timp ce macinam eu graul cu spor si cu viteza, invarteam cu toate mainile si curgeau apele pe mine de ziceam ca intr-o ora as da nu 10, 20, chiar 30 de kile... dintr-o data mi s-a rupt masina de tocat din fonta, a doua oara! Ca prima oara s-a rupt din cauza ca am strans-o prea tare. A sudat-o tata si mi-a garantat ca de la sudura SIGUR nu se va mai rupe... exact! de la sudura s-a rupt. Ptiu, beleaua dracului, am zis ca sunt in stare sa le macin si cu mainile goale numai sa nu arunc bunatate de grau. Si pacat de atata munca depusa pana atunci. Nu prea aveam timp de gandit caci graul incoltea rapid, nu vroiam sa depaseasca stadiul ca mai grea devenea macinarea. Primul gand a fost sa imprumut repede o masina de tocat de la cineva din apropiere. A cazut, nu avea nimeni masina de tocat carne, toti cumpara carnea deja tocata, numai eu mai tin masina de tocat mai batrana si decat mamaie. Ma gandeam ca "asta e, trebuie sa cumpar alta". M-am dus prin obor, m-am uitat, m-am gandit, m-am razgandit, ce sa fac, ce sa nu fac... nu prea imi convenea nimic. Fiind aproape de târgul ala din spate (au aia acolo de toate, ace, brice si carice) mi-a incoltit o idee, "ce ar fi sa caut io un șpiral?"... si uite asa, ca sa scurtez povestirea, am rezolvat rapid cu un șpiral de cobalt, doua suruburi, doua piulite si doua saibe. STRUNA A MERS! Bine am facut ca nu m-am luat dupa toti prostii cu "nu poti da gaura in fonta ca e casanta, ca nuș' ce..."
Iata si isprava:
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
FlorinB a scris:
Salut,
De ce nu mai recomanzi glucoamilaza?
Mi s-a părut utilă...
Florin |
Salut Florin,
In urma discutiei cu Pazucu care mi-a povestit de pațania cu fermentatia spontana, provocata cel mai probabil de graul nesterilizat, am zis ca este destul de riscanta practica, mai ales pentru incepatori. Fermentatia trebuie controlata cu drojdii selectionate. Daca cuiva i s-ar infecta plamada din cauza recomandarii mele ar fi mai mare pierderea decat niste zaharuri reziduale ramase nefermentate. Caci pana la urma asta urmareste ultima aditie, descompunerea acelor zaharuri cu legaturi atipice si pe care drojdiile se pare ca nu le recunosc. Este foarte posibil ca tocmai "infectarea" cu drojdii salbatice de la ultima aditie sa faca toata treaba, stiind ca drojdiile salbatice sunt capabile sa fermenteze mai jos, dand densitati finale mai mici. Cert este ca mai mereu raul a fost spre bine, dar nu mereu lucrurile merg in directia dorita.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
|
marius 45
40%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 154
|
|
200g/L e super  .Drojdia "Saf spirit malt" e si pt bere?La ce pret ai cumparat o?
|
|
| pus acum 10 ani |
|
FlorinB
20%
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 88
|
|
Salut,
Si eu am adaugat malt si nu s-a împuţit plămada.
Dacă am înţeles eu corect, Pazucu a pus ultimul malţ şi a pus drojdia dupa ceva vreme.
Eu am pus-o odată cu drojdia (de pâine), poate de aici diferenta.
Florin
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
marius 45 a scris:
200g/L e super .Drojdia "Saf spirit malt" e si pt bere?La ce pret ai cumparat o? |
Cred ca nu, nu e pt bere. Am scris, Sinenomine mi-a daruit-o, eu nu stiu mai nimic despre ea, merg pe mana lui ca stie meserie . Si ma gandesc ca din moment ce-i zice "spirit" care ma duce cu gandul la spirt/distilat inseamna ca n-o fi conceputa pentru bere... dar acuma na, o merge si la bere ca n-o fi otrava dar probabil ca nu iese CHIAR asa cum ar trebui, berea.
Defapt e drojdie pentru whisky din malț. Sunt nerabdator sa vad cum va iesi. Nu am mai folosit. Am folosit doar drojdie "grain whisky" (adica pentru whisky din cereale) la o plamada cu 80% malai si mi-a placut. S-a terminat productia aia. Caracteristici despre fiecare drojdie stie Sinenomine mai bine. Eu din ce am inteles, asta "malt" e pentru whisky din malt si da aroma. Aia "grain" e pentru whisky din cereale si nu prea da arome, adica fermenteaza mai neutru. Chiar era o discutie interesanta cu Sinenomine pe tema asta, ca el s-a plans ca mirosea ff urat plamada in timpul fermentatiei de la drojdia "grain" desi produsul final - distilatul - era f curat la miros. Iar eu am tras concluzia ca acea drojdie probabil avea proprietatea sa elimine in aer toate aromele pe timpul fermentarii. Eu unul n-am fost deranjat de miros... sau poate unde am eu nasul mai "călit"... 
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
FlorinB a scris:
Salut,
Si eu am adaugat malt si nu s-a împuţit plămada.
Dacă am înţeles eu corect, Pazucu a pus ultimul malţ şi a pus drojdia dupa ceva vreme.
Eu am pus-o odată cu drojdia (de pâine), poate de aici diferenta.
Florin |
Asa este, ai observat bine. Conteaza foarte mult "cine" apuca sa ocupe teritoriul primul, salbaticele sau alea de rasa. Cu cat sunt mai multe cu atat au sanse mai mari sa domine fermentatia.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
marius 45 a scris:
200g/L e super ... |
Da, dar prima data am masurat densitatea dupa o ora si imi arata 160. Eram foarte nemultumit, asa ca am luat bormasina cu o antena si doua elice cu lame foarte bine ascutite si am bâzâit multe minute in sir la turatie maxima ca sa taie toate boabele ramase nezdrobite (precum un blender din ala de mana). Dupa inca o ora de pauza la zaharificare deja era alta treaba. Cu 200 g/L ma pot lauda. Bine ca n-am mai povestit si episodul asta ca deja dadeam in "cum sa NU faceti". Asa ca aveti grija mare la macinare. Macinati cat mai bine ca pierdeti la randament din cauza boabelor scapate intregi.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
pazucu
Moderator
 Din: Humoreni , Suceava
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 839
|
|
FlorinB a scris:
Salut,
Si eu am adaugat malt si nu s-a împuţit plămada.
Dacă am înţeles eu corect, Pazucu a pus ultimul malţ şi a pus drojdia dupa ceva vreme.
Eu am pus-o odată cu drojdia (de pâine), poate de aici diferenta.
Florin |
florine , la mine nu s-a imputit plamada din fericire ,doar a inceput sa fermenteze spontan . am adugat drojdie de panificatie doza 1g/l si a pornit imediat fermentatia .
da , am adaugat doza de malt pentru glucoamilaza la 35 grade C . de ce am facut asa , pentru ca si eu la primul decoct de porumb pe o portie care l-am facut la sarbatori ,am adaugat drojdia in fermentat odata cu maltul respectiv ,dupa o noapte de racire si nu am simtit nimic in neregula .
....deci de ce am facut asa acum : dupa ce am verificat densitatea zaharului din decoct la finalul celor 6 cazane ,rezultatul a fost 17% . am fost un pic cam nemultumit ,dat fiind faptul ca la craciun am reusit 20 % .
"samogon" a explicat ca , glucozaharificarea se face bine la 35 de grade ,atunci mi-am zis sa-l adaug la 35 de grade si pana dimineata poate mai desface 2-3% ,asa ca sa fiu eu multumit  .
buun , am masurat temperatura cazii si avea numai 29 de gradeC ,asa ca am scos un cazan din cada inapoi si l-am incalzit din nou . am turnat si am reusit vreo 32-33 grade C . inainte sa pun maltul am simtit in galeta miros e fermentat dar nu am dat importanta. am turnat si l-am lasat sa se odihneasca pana dimineata ,insa dimineata l-am gasit fermantand spontan .
acestea fiind spuse ,vorba aia " odata vede nasu p..a finei" la a-2a si la a -3a sarja ,am racit plamada pana seara si am adaugat drojdia si maltul pentru gluco' ,sa nu mai ramana peste noapte .
asa ca ,nu trebuie sa fii stresat @samagon daca noi nu respectam anumite reguli ,insa experimentam si invatam.
va doresc multa sanatate .
_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Stai putin sa lamurim un aspect, Pazucu. Noi cand ne referim la densitate avem doua valori: cea initiala - inainte de fermentare si, cea finala - dupa fermentare. Ideea este ca densitatea initiala sa fie cat mai mare iar densitatea finala sa fie cat mai mica. Acest deziderat inseamna fermentabilitate buna si randament ridicat. Problema zaharurilor nefermentabile se vede in densitatea finala pentru ca drojdia nu stie sa le abordeze. Atunci cand densimetrul arata ca inca mai sunt 30, 40 sau chiar 50 g/L dupa fermentatie, avem clar o problema de randament. Iar glucoamilaza ajuta sa coboare aceasta densitate finala facand mai multe zaharuri fermentabile si mai putine reziduale.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Am vazut ca intreba Pazucu pe alt topic, cat a durat plamadirea. Am uitat sa scriu, La 12 m-am apucat sa macin, pana la 1 era gata. Pe la 2 si un sfert ajunsesem cu incalzirea la 63 de grade si am oprit focul. Pe la 5 preparam starterul (doua ore de zaharificare + inca o ora am preparat starter, am facut curațenie (nu se vede ), am facut poze, am postat pe forum, etc.). Impartirea timpului se poate observa si din data postarilor. Lucram, faceam si poze in acelasi timp si postam (ba chiar eram caraghios la un moment dat ca cu o mana invarteam la oala si cu cealalta scriam pe forum de pe tableta ).
Dup-aia abia azi dimineata la 5 am varsat starterul. Nu prea dadea semne de fermentatie dar l-am varsat cum o fi, e si racoare in casa -> 13 grade. Am pus bormasina sa invarta puternic in plamada sa faca spuma, in felul asta se aeriseste si ajuta la inmultirea drojdiei.
Am zis ca e mai usor decat lucrul cu cereale nemaltificate (nu mai trebuie fiert si racit de la 100 de grade) dar simplu nicidecum nu e. O sa vedeti cate etape mai urmeaza.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Azi, a doua zi, ceva n-a fost bine. Plamada s-a infectat. Mirosea a bors si abia se ridicase podul deasupra. Consistenta devenise baloasa. Ar putea fi mai multe cauze. Am incercat sa mai salvez ce se putea punand drojdie de panificatie. Stiu, trebuia sa o sterilizez intai incalzind-o la 70 de grade dar nu am mai avut randare. Cum am pus drojdia de panificatie, la o ora a inceput sa se auda in oala cum forfotea, parca umblau șobolanii acolo. Cand am deschis era in plina fermentatie energica, exact cum imi place sa vad o fermentatie sanatoasa. Parca si mirosul se mai dusese. De multe ori nu mi-au pornit drojdii selectionate si am salvat cu panificatia. Un motiv serios cred ca este temperatura din casa. Sun 13 grade acum. De acum o sa fac starter intotdeauna cu cateva zile inainte de plamadire. Daca vad ca nu porneste nu-l mai pun.
Asa arata plamada bolnava
Si aici dupa ce am dres-o cu drojdie de panificatie
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
|
marius 45
40%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 154
|
|
Depinde cat de veche este drojdia care ai folosit o pt starter..este posibil sa fi fost veche?Sau sa se fi contaminat plamada?Ce i drept ca e cam rece 13* pt fermentat si probabil ca acea drojdie selectionata sa aibe nevoie de o temperatura mai ridicata pt fermentare.Eu cand fac toamna plamezi (ca atunci merg in concediu acasa si am timp)folosesc un incalzitor de acvariu de 100w la un butoi de 250L.
Bine ca ai dres busuiocul ca era pacat de munca ta... .
|
|
| pus acum 10 ani |
|
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 839
|
|
la primul jurnal care l-ai facut "whisky de porumb" ai avut aceeiasi problema cu temperatura cameri ,atunci era chiar 4 sau 7 grade ,nu mai stiu exact . ai pus un bec sub oala si ai mentinut la 22 grade temperatura decoctului .
_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
| pus acum 10 ani |
|
constantin
50%
 Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 241
|
|
Buna !!!
Am patit si eu odata sa se imputa plamada, dar eu am aruncat-o, mirosea teribil de nasol, o acreala de nedescris, nu credeam ca putea sa puta ceva in asa hal !!!!! . Gresisem sa las acel grau (macinat) pentru adaugat la 30 de grade peste noapte, cat timp s-a racit plamada. Era o frumusete de plamada, maronie inchis, dulce, la testul cu amidon era ca la carte, iar eu, BATMAN, hai sa-i pun acel grau macinat cu o zi in urma, apoi, in 3 ore arata ca in poza de mai sus......  Asta e !!!! Atunci m-am gandit , fff putin, mai, poate s-a sticat graul acela...., si uite asa a comis-o !!!!!!....
Concluzii :
1. Acel grau ar trebui adaugat cand e proaspat macinat, sau sa-l macinati cand plamada este racita... la mine, lenea a fost cucoana mare....  , de ce sa spal eu de doua ori masina de tocat ??????....
2. Preparati starterul cu 1 - 2 zile inainte, pentru a fi puternic atunci cand il adaugati !!!
3. Eu am adaugat un motor la masina de tocat carne cu o fulie... Am sa vad daca o sa dea rezultate !!!! Ca rezerva am o masina de tocat carne electrica .... Foarte important : ADAUGATI APA LA MACINARE, FARA NUMAR, MACINAREA O SA FIE FOARTE USOARA SI PENTRU VOI SI PENTRU MASINA .... NU UITATI SA SOCOTITI CATA APA AUGATI LA MACINARE SA NU O MAI PUNETI LA PLAMADIT....
4. Eu am sa-mi confectionez un racitor de plamezi din teava de cupru de 12*1 mm de la romstal, acum e la oferta : 10 lei metru, eu mi-am luat 6 metri, am sa o fac spirala si o conectez la apa rece .... In plamadirea cerealelor, racirea e cel putin la fel de importanta ca incalzirea.....
Multumesc Moderatorilor !!!!!
|
|
| pus acum 10 ani |
|
constantin
50%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 241
|
|
Am sa pun reteta ce am folosit-o eu si a iesit totul ca la carte ( Peter Jager, Whisky in productie casnica, pg. 68), doar din cereale maltificate :
1. apa + cereale ( macinate), proportie 1 kg cereale - 3 litri de apa ( sa tineti cont de apa de la incoltire si cea de la macinare ), incalzire.....
2. incalzire pana la 50 - 55 grade - pauza 30 min.
3. incalzire pana la 62 grade, pauza 30 min.
4. incalzire 72 grade, pauza 30 min.
5. incalzire pana la 75 grade ,
6. la fiecare pauza faceti testul cu amidon sa vedeti evolutia plamezii... Eu fac testul cu amidon pe o farfurie intinsa de prtelan alb cu cate o picatura de plamada, si observ cum se modifica plamada pe parcursul plamadirii.
Va rog sa spuneti ce credeti despre aceasta reteta ....
Multumesc !!!!
|
|
| pus acum 10 ani |
|
SineNomine
100%
 Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Totul e bine pana la ultima pauza la 72°C si incalzirea pana la 75°C.
Nu inteleg asta. Crescand temperatura peste 65°C nu faci decat sa cresti cantitatea de zaharuri nefermescentibile si ducand la 75°C distrugi complet enzimele, care altfel ar mai actiona si in timpul fermentatiei asupra resturilor de amidon.
Tehnica asta este foarte buna pentru bere, unde chiar este nevoie de anumite zaharuri si zaharuri reziduale.
La distilare nevoile sunt altele. Noi vrem sa extragem cat mai mult si plamada sa fermenteze complet pentru a avea un randament bun.
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Sunt deacord cu fiecare din voi, asa cred si eu. Temperatura a fost prea mica, trebuia sa pun starterul intr-o baie cu apa mai calda, pe la 25 de grade. Posibil de asta nu a pornit fermentatia in starter. Apoi daca puneam un bec sub oala poate alta era treaba. Asta e, acum mergem inainte.
Deci sa inteleg ca tot raul a fost spre bine, mai invata careva cum sa NU faca, sau cum sa drega o fermentatie aparent pierduta. Stati sa vedem ce va iesi la final. Sunt foarte curios. Banuiesc ca a fost o infectie lactica si de aici mirosul de bors acru. I-a mai scazut ph-ul, nu pare sa fie chiar asa rau.
Constantin, eu cred ca reteta aceea de plamadire din cartea lui Peter Jager este destul de ok insa am si unele nedumeriri. Inteleg ca prima pauza o face pentru proteaza 30 de minute ca asa e bine (o poveste legata de descompunerea albuminei si producerea de aminoacizi si azot) apoi face pauza de zaharificare pentru producerea maltozei cum tocmai el spune, tot 30 de minute, cea care este defapt si cea mai importanta din timpul plamadirii. Pai de ce doar atat? Apoi urca la 72 care este tot zaharificare dar fara producere de zaharuri fermentabile. Urmand ca apoi sa urce la 75 ca sa faca mash-out si sa opreasca activitatea tuturor enzimelor. Pai nu inteleg, ce strica daca enzimele raman acolo si isi continua treaba? Stiu ca mash-out se face la bere, unde berarul vrea sa pastreze un anumit profil al zaharurilor. La whisky intersul este cat mai multe fermentabile. In fine, mi s-au parut niste informatii adunate si care puse la gramada nu prea se leaga. La 64 de grade lucreaza si beta si alfa dar mai mult beta, ceea ce mi se pare ideal. Mie mai utila mi se pare aceasta temperatura de compromis decat sa urc la 72 si sa distrug beta-amilaza care este cea mai importanta enzima din timpul plamadirii. Cam astea sunt parerile mele. Daca cineva crede altfel, va rog, insist sa ma contraziceti.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
SineNomine a scris:
Totul e bine pana la ultima pauza la 72°C si incalzirea pana la 75°C.
Nu inteleg asta. Crescand temperatura peste 65°C nu faci decat sa cresti cantitatea de zaharuri nefermescentibile si ducand la 75°C distrugi complet enzimele, care altfel ar mai actiona si in timpul fermentatiei asupra resturilor de amidon.
Tehnica asta este foarte buna pentru bere, unde chiar este nevoie de anumite zaharuri si zaharuri reziduale.
La distilare nevoile sunt altele. Noi vrem sa extragem cat mai mult si plamada sa fermenteze complet pentru a avea un randament bun. |
Ai vazut ca am gandit lafel? Am scris in acelasi timp dar tu ai postat primul.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
constantin
50%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 241
|
|
Multumesc de raspunsuri !!!!
Deci, cum credeti ca ar trebui modificata reteta ???? 
Multumesc !!!!
|
|
| pus acum 10 ani |
|
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 839
|
|
constantin a scris:
Multumesc de raspunsuri !!!!
Deci, cum credeti ca ar trebui modificata reteta ????
Multumesc !!!! |
totusi de ce ar trebui modificata ? am inteles dintr-un post mai sus ca ai folosit reteta si a iesit ca la carte .
acum nu te supara pe mine , insa daca a iesit bine trebuie sa fii consecvent . la mine se pare ca nu au mers inovatiile (asa cum le-a zis "caberlot" )
_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
| pus acum 10 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
@ pazucu: important este care a fost densitatea initiala si cea finala. Pana nu ne spune nu putem sa stim cum a fost.
@ constantin: eu as face doar pauza de proteaza 30 min si pauza de zaharificare 2 ore la 64°C.
O alta varianta ceva mai complexa ar fi: 30 min la 40°C pt solubilizare, 30 min la 55°C pt proteaza, 60 min la 60°C pt beta amilaza si 60 min la 64°C pt beta si alfa amilaza.
Asta este o schema pe care nu am aplicat-o, dar pe care vreau sa o incerc cat de curand.
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
|
|
| pus acum 10 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Samogon a scris:
Ai vazut ca am gandit lafel? Am scris in acelasi timp dar tu ai postat primul. |
Normal ca gandim la fel! Tu m-ai invatat ce inseamna plamaditul si distilarea...
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
|
|
| pus acum 10 ani |
|
constantin
50%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 241
|
|
Multumesc mult de raspunsuri !!!!
Cum o sa fie putina caldura afara si o sa inchei cu modernizarile am sa incerc sugestiile voastre. !!!!
Multumesc Moderatorilor !!!!!
|
|
| pus acum 10 ani |
|
constantin
50%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 241
|
|
Revin... Am dat comanda de densimetru cu 3 scale, de alcoolmetru, drojdie top brewferm ( sugestie sinenomine), subst. dezinfectante, cilindru de masurare, etc. de pe fabrica de bere.... Asa o sa pot sti si eu ce am prin plamezi, cu adevarat.... Urmeaza sa comand si vibrator pt. acvariu.... V-am spus , vreau sa modernizez procesul....
Multumesc !!!
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Am pus bec sub oala ca nu se mai poate, plamada are 14 grade. Fermenteaza dar nu optim. Sa vedem diseara cate grade va urca. Nu am mai imbracat oala ca se incarca prea repede cu caldura. Becul are 100 de watts.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
A crescut cu cateva grade pana dup-amiaza incat avea 19 grade. Mi s-a parut tot prea putin asa incat am luat oala, am pus-o pe aragaz si am pornit focurile la minim amestecand continuu (cam brutal cu drojdia dar n-am ce sa-i fac). Am incalzit pana la 26 apoi am pus oala inapoi jos cu becul aprins sub ea si invelita in patura. Dupa o ora urcase la 27 si am stins becul. Acum, seara am aprins iar becul pentru o ora, doua... Imi trebuie ceva cu termostat, are cineva idee cum pot confectiona unul smecher? Sa aiba termometrul imersat in plamada si sa vina cu fir la un resou slab care sa decupleze cand ajunge la 24 de grade. Ce ziceti, s-ar putea indeplini fantezia?
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
|
marius 45
40%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 154
|
|
Samagon,de ce te complici cu becuri,termostat...mai simplu te duci in targ la Obor si ti iei un incalzitor de acvariu care are si termostat.Pt oala de 50l (nu cred ca ai oale mai mari)e suficient sunt suficienti 25w si nu te costa mult  .
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Nu-mi placea cum incalzea ala. Am avut de 25 w si pe langa faptul ca nu prea facea fata trebuia sa agiti ca sa se incalzeasca uniform. Lichidul cald se ridica mereu deasupra si jos era rece. Atunci am realizat ca sursa de caldura trebuie sa vina de jos. Iar daca ai o plamada groasa ala incalzeste la cativa cm in jurul lui, in rest ramane rece.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
|
marius 45
40%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 154
|
|
Pai il pui culcat pe fundul cazanului...e logic ca plamada calda sa se ridice deasupra iar cea rece sa fie jos...
|
|
| pus acum 10 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
E mai usor sa controlezi temperatura aerului din jurul oalei de fermentare decat a lichidului din interior.
Practic, trebuie o cutie in care sa intre oala, izolata termic cat mai bine, in care se tine o temperatura constanta cu ajutorul unui termostat de camera si a unei aeroterme. In loc de aeroterma poate sa fie orice fel de rezistenta electrica.
Samogon, degeaba pui becul sub oala daca nu bagi totul intr-o incinta izolata. Cea mai mare parte a caldurii degajate se va risipi in camera.
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
@marius, Din cate stiu, nu prea e recomandat sa imersezi tot incalzitorul in apa, ci doar partea aceea de sticla.
@Sine, Pai da, mi-am dat seama. Am pus niste cartoane in jurul oalei si am acoperit cu paturi. Acum se mentine mai bine. Azi noapte n-a mers becul si totusi dimineata avea 24 de grade. Eu zic ca e bine asa.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
|
marius 45
40%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 154
|
|
Stiu dar eu mi am bagat picioarele in ei si l am scufundat de tot intr un butoi de 250l (al meu e de 100w) si amestecam de doua ori pe zi dupa ce scoteam incalzitorul din butoi.Era octombrie cand a fost frigul ala si nu aveam in incapere decat 10-15*c iar plamada avea 23* dar am si izolat butoiul.
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Slabuț, slabuț, dupa 3 zile...
Dar sa speram ca va mai coborî, sunt doar 3 zile. Oricum, nu trag mari sperante, daca mai scade o liniuta intr-o saptamana e mare lucru.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
constantin
50%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 241
|
|
Buna !!
Pentru ultima adaugare de malt la 35 grade, nu ar fi mai bun sa se foloseasca malt cumparat si uscat....  Intreb si io, ................... S-ar elimina pericolul de infectare cu bacterii lactice..?..
Multumesc !
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
constantin a scris:
Buna !!
Pentru ultima adaugare de malt la 35 grade, nu ar fi mai bun sa se foloseasca malt cumparat si uscat.... Intreb si io, ................... S-ar elimina pericolul de infectare cu bacterii lactice..?..
Multumesc ! |
Asta era si propunerea lui Sinenomine dar eu zic ca bacteriile tot sunt... sunt si in aer si pot contamina. E foarte posibil sa fie mai sigur cu malt uscat, tocmai deaceea pregatesc acum alt whisky la care o sa folosesc porumb incoltit si grau incoltit. Graul am de gand sa-l usuc. Nu ma gandesc sa cumpar malt gata facut. In casa pot face malt uscat fara prea mare efort.
Daca voi fi multumit de rezultat voi provoca intentionat fermentatia lactica pentru acidifiere pe viitor. Desi pe undeva am citit ca ar reduce randamentul de alcool desi n-am mare incredere ca asa e. Pentru mine chiar si un esec ar fi un castig in experienta.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
|
marius 45
40%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 154
|
|
Cand te apuci sa faci malt uscat posteaza si niste poze cu metoda ta  ,pe youtube am vazut tot felul de metode dar sunt cam complicate pt apartament .
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
M-am apucat deja si am facut si poze. O sa postez in curand tot ce am facut.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Ieri am facut ultima masuratoare cu densimetrul. Zaharurile reziduale nu au mai scazut deloc, asa ca nu mai aveam de ce sa astept si am trecut la strecurarea si stoarcerea plamezii.
Intai am tras zeama limpede de deasupra in cazanul de distilare apoi am trecut la strecurarea si stoarcerea grosului. Nu pun toata plamada odata in sac ca e greu de ridicat. Pun intr-un lighean pe un voal de nailon si storc cat pot. Repet operatiunea de 4-5 ori pana termin toata plamada. Este mai usor cu o presa de struguri si scoate si mai multa zeama dar pentru mine ajunge si forta mainilor.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Am stors 30 de litri de "bere" pentru distilare. Probabil ca vreo 3 litri au ramas in granele stoarse desi pareau foarte uscate. Am estimat procentul alcoolic pe la 8%. 30 x 8 = 240 de procente. 240 : 100 = 2,4 litri alcool pur. Daca distilarea scoate la 30-35% taria medie inseamna ca trebuie sa adun cam 7-8 litri de rachiu brut.
Aici am granele stoarse. N-am ce sa fac cu ele. Sunt bune pentru animale sau ca ingrasamant. Cine are nevoie sa-mi zica. Le dau degeaba.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Am lasat cazanul sa se incalzeasca la foc mic toata noaptea. A durat 7 ore pana a ajuns la fierbere. Dimineata a inceput sa picure. Tot cam 7 ore a durat si distilarea... prima distilare.
Ia ghiciti ce am pus in papagal?
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Am preferat sa fac prima distilare lent ca alcoolul sa aiba timp sa treaca incet prin carbunele activ. Mirosul de hidrogen sulfurat se simtea puternic in special in prima parte a distilarii. De vina este cel mai probabil drojdia de panificatie. Probabil ca un cazan de cupru ar neutraliza macar o parte din compusii sulfurosi.
La distilare am folosit refrigerentul cu spirala si pompa de recirculare de la Iunicu. Apropo Iunicu, tu nu mai comentezi nimic pe aici? A trebuit sa schimb apa de 3 ori ca se incalzea. 45 litri apa de racire nu sunt suficienti. Probabil vreo 120-150 ar fi necesari. La o temperatura mai mare probabil mai mult, probabil vreo 200 pentru un cazan cum am eu.
Pun si o poza in timpul actiunii. Nu va speriati, nu e niciun pericol. Focul este la minim si totul in siguranta. Nici macar nu miroase a carpe arse
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Buna ideee cu carbunele pus acolo.
Ma gandesc ca ar fi fost mai bine sa pui mai putin si in partea de sus sa indesi un material filtrant. Asa scapi si de filtrarea de dupa...
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
SineNomine a scris:
Buna ideee cu carbunele pus acolo.
Ma gandesc ca ar fi fost mai bine sa pui mai putin si in partea de sus sa indesi un material filtrant. Asa scapi si de filtrarea de dupa... |
Pai chiar mi-a mai ramas carbune dar nu aveam unde sa mai pun. Vreau sa-ti zic ca distilatul curge limpede. Ori plamada din grau nu prea are uleiuri ori carbunele chiar isi face treaba.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Am spart alcoolmetrul asa ca a am fost nevoit sa recurg la o metoda mai dificila de masurat concentratia alcoolica din rachiul brut, dar care s-a dovedit a fi si mai precisa: cantarirea unui litru de distilat.
Cantarul a aratat 954 g la un volum de 1000 ml distilat (daca cantaresc 1000 ml apa are fix 1000 g).
Dupa tabel inseamna 36% vol alcool (si 29% in masa). Cantitatea totala de distilat este de 6,7 litri => randamentul a fost de 2,4 litri alcool pur din 10 kg grau, exact cat estimasem dupa calculul densitatilor la fermentare. Si probabil ca ar fi iesit 2,7 litri daca distilam pe grane.
Este un randament slab. Graul are un potential alcoolic cam de 3,5 litri alcool pur din 10 kg materie prima. M-au tras in jos acele zaharuri reziduale care reprezentau cam 20% din totalul zaharurilor.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Asa arata borhotul, cel care ramane in cazan dupa distilare si care se poate folosi intr-o anumita proportie la plamadirea urmatoarei sarje de whisky. Procedeul poarta denumirea de "sour mash" (plamada acra). Scazand ph-ul plamezii ajuta activitatea drojdiei si inhiba dezvoltarea bacteriilor. Am gustat si eu cateva linguri, e intr-adevar acru.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
|
marius 45
40%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 154
|
|
Eu ca sa diminuez mirosul de hidrogen sulfurat "vantur " cu galeata de cateva ori zeama rece din cazan inainte sa i pun capacul,si cred ca are efect.
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Iti dai seama cat s-a vanturat si la mine plamada daca am strecurat si am si stors. Am turnat din oala in lighean, am strecurat, am stors si din lighean am turnat in cazan. Vanturare mai mult de atat ce vrei? Nu iese sulful decat la cazanul de cupru sau la carbune. E buna si vanturarea dar nu suficienta.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
constantin
50%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 241
|
|
BUna !!!!
O fi bun de ceva acest produs ??? Eu am luat de la ei carbune activ .... De acest zeoloit nu stiu....
Multumesc !!!!
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Vad ca scrie ca retine si hidrogenul sulfurat. Ar fi bun dar cam scump. Dadusem acum un an sau doi 10 lei pe 1 kg de carbune granule, era la punga. Aducea la un magazin de acvaristica in magazinul Obor la subsol. Ce bun era carbunele ala... Acum am fost sa caut iar si se renova acolo asa ca am intrebat prin tot oborul si prin hala, si pe margine, si in targ, si pe la magazine... unde n-am intrebat? N-am mai gasit produsul ala. Acum am luat vreo 200g cu 5 lei sa-mi fac treaba cu el. La mai multe folosiri ii scade eficienta dar dupa un timp il fierb in mai multe ape apoi il bag in cuptorul incins. Am scris pe un topic despre carbuni cum fac. Am vazut ca se poate reactiva si devine iar eficient.
Eu cand am reactivat carbunii care i-am folosit la purificarea cozilor din distilat, mirosea in casa a caini plouati, un miros oribil... ce retinuse carbunele ala luni de zile de la toate cozile adunate s-au raspandit toate cand am fiert in ape si l-am bagat la cuptor
Ar mai fi o idee la care ma gandeam. Se vand purificatoarele alea de apa din plastic. Ma gandeam ca ultima solutie iau un de-ala cu 15 lei, il tai si scot carbunele, desi nu stiu daca sunt acolo 500 de grame. Oricum suficient pentru purificat distilate sulfuroase. In cartea lui Joseph Pischl scrie ca se recomanda a se folosi 50-100 g carbune pe 100 litri de rachiu brut dar aiba mai putin de 50% vol alcool.
Pai asta e o doza chiar foarte mica. Probabil ca ar ajunge 1 kg carbune o vesnicie la cat facem in gospodarie. Cel mai probabil eu am supradozat cand am pus si nu se face asa caci carbunele va absorbi si aromele bune.
Acum am pus si in damigeana cu rachiu brut si verific zilnic sa vad daca s-a mai dus mirosul de oua clocite (ma scuzati de expresie dar zici ca s-au basit cainii in damigeana... si nu stiu daca stiti cum miroase cand se basesc cainii, parc-ar fi mancat carpe ude si mucegaite )
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 839
|
|
uite eu pentru a putea trece lichide prin acel tip de filtru de care spui , am comandat o pompa cu membrana di china .
acesta pompa imi trebuie la filtrarea vinurilor , pe topicul de vin de pe celalalt forum , baietii au recomandat pompa cu caldura . am comentat mult acolo cam cat este de eficienta . pompa este buna la vin pentru ca nu oxigeneaza vinul . se pune in felul urmator la treaba : damigeana cu vin pentru filtrare -cartus filtrant -damigeana goala gata pentru a primi vinul filtrat -pompa minune la capat . capacitatea de filtrare 20l /5 min .cine vrea sa vada minunea subiectul poate fi citit aici :
de la pagina respectiva incepe subiectul !
_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
| pus acum 10 ani |
|
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 839
|
|
@caberlot ,dragul meu ,poate nu ai fost atent ?
in seria care am isirat-o eu pompa este la capat ,nu se pupa deloc cu lichidul .
uite aici ! bibelou nu alta !
_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
| pus acum 10 ani |
|
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 839
|
|
cu dopul ,nu pot sa te ajut . asa ceva nu am vazut . eu voi confectiona niste dopuri cumva !
undeva mai jos pe pagina de forum pe softpedia ,mai este un film cu un tip care desface o pompa din asta si ii schimba membrana aia ,cred!
_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Hai sa revenim la whisky...
Azi am distilat rachiul brut in coloana de reflux. Reamintesc ca am avut 6,7 litri rachiu brut la 36% pe care l-am tinut pe carbuni 3 zile. Am tinut atat cat sa se duca mirosul de hidrogen sulfurat (oua clocite), nu mai mult ca sa nu retina carbunele si aromele bune.
Am pus in oala 3 linguri, o furculita, o ligurita si un cutit, in ideea ca sa zornaie ca stiam ca asa e bine, sa fie ceva inert pe fundul oalei cand fierb lichide pure cum e distilatul. Nu prea mi-a iesit figura, distilatul venea in valuri cu izbucniri violente intre perioade in care nu curgea nimic. La inceput m-am speriat, ziceam sa nu-mi sara coloana din teava de la capac. In fine, cu ceva eforturi am reusit sa o tin sub control.
Cu toate astea, curios este faptul ca distilatul a iesit bine, credeam ca valurile care veneau o sa-mi ruineze echilibrul din coloana dar n-a fost asa.
De data asta nu m-am mai bazat atata pe gust. Gustul nu ajuta prea mult in prima faza, gustul incepe sa se contureze abia dupa cel putin cateva zile. Nici taria nu este o regula, depinde de ce instalatie folosesti.
Am adunat 84 ml frunte la 95,5%, 2 litri mijloc la 87,5%, si 600 ml cozi.
Pentru aflarea procentului de alcool in masa si apoi in volume stiind greutatea unui litru de distilat am folosit aceste tabele:
(ITEC).pdf(ITEC).pdf
Prima e fruntea cu miros iute ca de acetona, urmatoarele doua sunt mijlocul cu miros placut pe care le voi amesteca iar ultimele doua sunt cozile unde se simte cainele plouat (mai mult la a doua).
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
De maine incepe partea interesanta. Urmeaza aschiile
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 839
|
|
intrebare : se poate stabili procentul de alcool ,dupa tabelele tale si dintr-un lichid care contine zahar rezidual ?
vezi ,vin ,bere , must care urmeaza a fi pus la distilat ?
_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Nu, alea sunt tabele doar pentru amestecuri de apa si etanol. Exista tabele si formule de calculat si la must, bere, vin.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 839
|
|
pai te rog arate-ne un astfel de tabel , frate ii moartea mea sa stiu cat alcool are vinul care l-am facut , sau berea .
_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Astea sunt câteva din formulele pe care le-am folosit de-a lungul timpului
Procentul de zaharuri din must ştiind densitatea
% = [(D - 1) / D] x 261.3
Densitatea mustului ştiind procentul de zaharuri
D = 261.3 / (261.3 - %)
Procentul de alcool din bere
ABV = (DI – DF) x 131
ABV = {[(DI – DF) x 1.05] / DF} / 0.79 x 100
Procentul de alcool din vin
ABV = (Grame zahăr / Litru must) / 17
ABV = (DI – DF) / 7.36
__________________________________
% = Procentul de zaharuri din must
D = Densitatea mustului
DI = Densitatea Iniţială
DF = Densitatea Finală
ABV = Procentul de alcool exprimat în volume (Alcohol By Volume)
_______________________________________
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
As mai adauga o formula simpla: grame zaharuri pe litru de must inainte de fermentare minus grame zaharuri pe litru must dupa fermentare, totul impartit la 17.
Adica daca ai avut 200 g / L si mai sunt 40 inseamna ca au fermentat 160. 160 / 17 = 9,4% vol alcool.
Intre timp am mai gasit ceva:
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
constantin
50%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 241
|
|
BUNA !!!!
CE AR FI DACA A-TI SCRIE VOI ( MODERATORII ) O CARTE........
SERIOS..........
p.s. Eu, de multe ori, in momentul cand nu merge forumul, intru in panica, daca se inchide forumul............apoi, cand revine pagina .... paste - copy la tot.............. Desigur, de multe ori nu am timp, uit unde am ramas, am alte treburi si am cam pierdut randul.....
Sau altfel spus.... Se gaseste undeva pe netul asta unde sa-mi copiez toata informatia de aici ????? 
|
|
| pus acum 10 ani |
|
constantin
50%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 241
|
|
O carte unde sa fie tratate toate aceste subiecte.... Masurare, filtrare, echipamente, scule, materiale, materii prime, etc......
|
|
| pus acum 10 ani |
|
constantin
50%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 241
|
|
Eu as fi primul client al acestei carti............. Sa am toata aceasta informatie, verificata in practica, intr-un singur loc..... !!!!!!!!! Sa nu ma mai chinui cu paste -copy.............. ...........
|
|
| pus acum 10 ani |
|
|
marius 45
40%
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 154
|
|
As propune altceva...care e mai rapid de realizat.Moderatorii sa deschida un nou topic sau mai multe de ex"Whisky din grau incoltit" in care sa treaca postarile stricte despre subiect iar noi sa palavragim pe acest topic..iar pe acela sa nu se mai scrie alte comentarii...asa si pt celelalte de interes..astfel cand ai nevoie nu stai 5h sa recitesti n'spe mii de pagini pana gasesti ce te intereseaza....
Zic si eu...nu dau cu paru...cred ca ar fi util..
|
|
| pus acum 10 ani |
|
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 839
|
|
da ,se pare ca nu m-ai inteles ! aceste calcule le stiu ! insa ma gandeam ca asa cum ai cantarit tu alcoolul si in tabel ai aflat procentul de alcool , la fel se poate cantari si vinul sau berea si tot asa cu un tabel stabilesti procentul de alcool .
pentru formulele de mai sus folosim instrumentar neprofesional de multe ori ,eu am din bazar de la rusi , mustimetru ,alcoolmetru .uneori masuratorile cu aceste instrumente pot da erori , sau din diferite cauze de temperatura sau ce stiu eu intervin erori . de aceea si procentul de alcool poate fi eronat ,nu . cu cantarirea tu ai aflat sigur cat alcool este acolo .
un exemplu concret : eu am avut DI la plamadire 170 gr/litru , iar dupa fermentare DF 30 gr/litru
acum calculam : 170-30 =140 gr zahar fermentate 140/17=8,23 %ABV e corect ?
am masurat procentul de alcool din must cu un vinometru cu palnie care este special pentru asa ceva cica si procentul de alcool coboara pana la 12%ABV . pe instrument scrie ca poate avea o abatere de +- 2% ,insa chiar cu -2 % tot depaseste calculul initial .
de asta ar fi interesanta o alta cale de a masura alcoolul din lichide in care mai este si zahar .
_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
| pus acum 10 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Nu este corect calculul tau. Densitatea finala are si alcool pe langa zaharul rezidual.
Formula de calcul a alcolului avand densitatea initiala si cea finala este:
(OG – FG) x f = x% ABV
Unde:
OG este densitatea initiala
FG este densitatea finala
f este un factor care depinde de diferenta dintre OG si FG
(OG - FG) % ABV Factor
Up to 6.9 Up to 0.8 0.125
7.0 – 10.4 0.8 – 1.3 0.126
10.5 – 17.2 1.3 – 2.1 0.127
17.3 – 26.1 2.2 – 3.3 0.128
26.2 – 36.0 3.3 – 4.6 0.129
36.1 – 46.5 4.6 – 6.0 0.130
46.6 – 57.1 6.0 – 7.5 0.131
57.2 – 67.9 7.5 – 9.0 0.132
68.0 – 78.8 9.0 – 10.5 0.133
78.9 – 89.7 10.5 – 12.0 0.134
89.8 – 100.7 12.0 – 13.6 0.135
Asta este cea mai simpla si la indemana formula pentru aflarea procentului de alcool dupa fermentare.
Corectitudinea masuratorilor este foarte importanta. Folositi tabelele de corectie daca nu aveti proba de masurat la temperatura de calibrare a densimetrului.
Alegerea unui instrument de incredere este iar foarte important.
Caberlot a deschis pe aici un topic in care arata cat de imprecise sunt densimetrele luate din piata "de la rusi".
Un densimetru bun trebuie sa aibe si o scala pentru greutatea specifica, careia noi ii spunem impropriu densitate.
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
|
|
| pus acum 10 ani |
|
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 839
|
|
mersi ,insa ca sa inteleg te-as ruga sa traduci asta cu parametrii dati de mine . eu sunt mai prost si nu am priceput .
_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
| pus acum 10 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Pornim de la formula lui Samogon:
Samogon a scris:
Procentul de zaharuri din must ştiind densitatea
% = [(D - 1) / D] x 261.3
|
Daca ai fi avut densimetru cu greutate specifica ar fi fost mai usor.
Tu ai avut:
OG = 1.069
FG = 1.012
OG - FG = 57 la care corespunde f = 0.131
Avem:
(1.069 - 1.012) * 0.131 = 7.467 %Vol
Acum mai ramane sa te gandesti daca densimetrul cu care ai facut masuratorile indica cum trebuie...
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Biologia nu e matematica...
Este intr-adevar corecta formula lui Sine si apreciez ca este foarte tehnic ca intotdeauna, dar mi se par niste calcule mult prea exacte pentru un fenomen care de fel nu este exact - fermentatia alcoolica. Gramele de alcool produse variaza in functie de rasa de drojdie, de tipul zaharurilor, de oxigenare, nutrienti, etc. Pana si densitatea difera intre glucoza, fructoza, sucroza si maltoza. Deci calculele ar trebui sa fie si mai complexe. Nu vad de ce mi-as bate capul atata pentru niste zecimale.
Momentul adevarului mi se pare la distilare cand afli clar cat alcool ai produs masurand densitatea... si berea, merge ea bauta si fara sa stiu cate cifre erau dupa virgula aia de la procentul ala...
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
SineNomine a scris:
Pornim de la formula lui Samogon:
Samogon a scris:
Procentul de zaharuri din must ştiind densitatea
% = [(D - 1) / D] x 261.3
|
Daca ai fi avut densimetru cu greutate specifica ar fi fost mai usor.
Tu ai avut:
OG = 1.069
FG = 1.012
OG - FG = 57 la care corespunde f = 0.131
Avem:
(1.069 - 1.012) * 0.131 = 7.467 %Vol
Acum mai ramane sa te gandesti daca densimetrul cu care ai facut masuratorile indica cum trebuie... |
Eu foloseam 131 ca factor (calculand in kg pe cm cub) fara sa ma gandesc ca ar trebui sa ia valori mai mici sau mai mari in functie de diferenta intre OG si FG. De acum o sa calculez mai corect tinand cont si de acea variatie.
Intr-adevar, da valori mai mici decat formula cu 17 dar sa nu uitam ca din glucoza iese un pic mai putin alcool decat din fructoza sau sucroza. Tocmai deaceea sunt formule diferite in berarit fata de vinificatie. Tipurile de zaharuri sunt diferite la cereale (maltoza, glucoza) fata de fructe (fructoza, glucoza si uneori sucroza).
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Sunt deacord cu Caberlot dar as mentiona si viceversa, o bere la care densimetrul mai indica inca 1.012 densitatea dupa fermentare, in realitate are mai mult caci alcoolul trage in jos densitatea. De aici si notiunea de atenuatie aparenta vs. atenuatie reala.
Pentru exemplul de mai sus folosim formula pentru a afla atenuatia aparenta si anume:
%at = (OG - FG) / (OG - 1) x 100
=> %at = (1.069 - 1.012) / (1.069 - 1) x 100
... o sa vedeti ca da 82.6% dar este o atenuatie aparenta pentru ca alcoolul pur are densitatea 0.789 iar in realitate densitatea finala e mai mare, deci => atenuatie reala mai mica decat cea aparenta.
Densimetrele sunt calibrate sa indice continutul de zahar dintr-o solutie de apa. Atunci cand in solutie apare si alcool lucrurile se complica insa vreau sa va asigur ca exista metode si formule si pentru asta. Una ar fi sa se fiarba pana se evapora tot alcoolul, apoi se completeaza cu apa distilata pana se atinge volumul initial si se masoara densitatea. Aceea este defapt densitatea finala reala.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Densimetrele indica densitatea.
Densitatea exista indiferent din ce este ea alcatuita.
Daca ar fi sa masori doar densitatea finala nu poti sa calculezi nimic.
De aceea toate formulele de calcul se bazeaza pe cele doua densitati: cea initiala si cea finala.
Vinul lui pazucu, daca a masurat bine, are exact cat a rezultat din calculul meu. Variatiile pot fi de pana la 0.2% adica el poate sa aiba 7.7% vol.
17 este un factor care este stabilit empiric. Acest factor poate sa varieze in functie de densitatea initiala. El poate sa fie 17,5 sau 18 sau chiar 19.
Nu va bazati pe o metoda empirica cand exista formule clare si care au fost demonstrate in timp.
V-am trimis un link cu un calculator foarte bun care acopera toate nevoile noastre.
Acolo sunt si formulele detaliate si explicate pe intelesul tuturor.
Va mai pun inca o data link-ul.
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
|
|
| pus acum 10 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Caberlot, pornind chiar de la rationamentul tau, inseamna ca valoarea zaharului celei de a doua masuratori a lui pazucu nu este cea indicata de densimetru ci este mare.
De aici rezulta clar ca zaharul transformat in alcool este mai putin si deci totalul procentului de alcool este mai mic.
Formulele date de mine iau in calcul cele doua densitati, initiala si finala, si au toate corectiile necesare pentru un calcul exact al cantitatii de alcool.
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Caberlot
Moderator
 Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2374
|
|
SineNomine a scris:
Caberlot, pornind chiar de la rationamentul tau, inseamna ca valoarea zaharului celei de a doua masuratori a lui pazucu nu este cea indicata de densimetru ci este mare.
De aici rezulta clar ca zaharul transformat in alcool este mai putin si deci totalul procentului de alcool este mai mic.
Formulele date de mine iau in calcul cele doua densitati, initiala si finala, si au toate corectiile necesare pentru un calcul exact al cantitatii de alcool. |
... densitatea initiala ... e pt apa+zahar
... densitatea finala ... e pt apa+zahar+alcool ==> AICI AVEM EROARE
EU ZIC CA E MAI MULT ALCOOL
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
SAM
cum faci saevapori doar apa ?
... ai cromatograf...
p.s.
vorbim probabil de 0,1 ...0,2
_______________________________________
"O să intru în păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| pus acum 10 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Nu este eroare.
Densimetrul masoara densitatea din proba.
Formula ia in calcul si zaharul rezidual si alcoolul prezent.
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
|
|
| pus acum 10 ani |
|
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 839
|
|
pazucu a scris:
da ,se pare ca nu m-ai inteles ! aceste calcule le stiu ! insa ma gandeam ca asa cum ai cantarit tu alcoolul si in tabel ai aflat procentul de alcool , la fel se poate cantari si vinul sau berea si tot asa cu un tabel stabilesti procentul de alcool .
pentru formulele de mai sus folosim instrumentar neprofesional de multe ori ,eu am din bazar de la rusi , mustimetru ,alcoolmetru .uneori masuratorile cu aceste instrumente pot da erori , sau din diferite cauze de temperatura sau ce stiu eu intervin erori . de aceea si procentul de alcool poate fi eronat ,nu . cu cantarirea tu ai aflat sigur cat alcool este acolo .
un exemplu concret : eu am avut DI la plamadire 170 gr/litru , iar dupa fermentare DF 30 gr/litru
acum calculam : 170-30 =140 gr zahar fermentate 140/17=8,23 %ABV e corect ?
am masurat procentul de alcool din must cu un vinometru cu palnie care este special pentru asa ceva cica si procentul de alcool coboara pana la 12%ABV . pe instrument scrie ca poate avea o abatere de +- 2% ,insa chiar cu -2 % tot depaseste calculul initial .
de asta ar fi interesanta o alta cale de a masura alcoolul din lichide in care mai este si zahar .
|
BAIETI , m-am citat ca sa lamurim o problema ! nu stiu de ce tot discutati de vin ! vreti numaidecat sa ma certe samogon ca am postat offtopic ? eu valorile de mai sus le-am masurat in mustul din plamada de porumb ! .
va rog retineti valorile si ne mutam pe topicul meu ,unde o sa va spun ceva interesant ,ca sa mai avem ce dezbate !
_______________________________________
"nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
| pus acum 10 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Cea mai buna metoda pentru aflarea procentului de alcool de dupa fermentare este sa se masoare densitatea unui volum dat, spre exemplu 250 ml, apoi se fierbe mostra pana consideram ca s-a evaporat tot alcoolul.
Putem sa fierbem pana ramane jumatate din proba pentru a fi siguri ca nu mai exista alcool.
DUpa asta se completeaza cu apa distilata pana se completeaza volumul initial, se aduce la temperatura de masurare si se face a doua masurare.
Din cele doua masurari, cu ajutorul tabelelor se afla procentul de alcool si zaharul rezidual.
Metoda este foarte exacta, este nevoie doar de un densimetru special.
Eu am avut un astfel de densimetru. L-am luat de la Brouwland. Din pacate mi s-a spart.
Am incercat dar nu pot sa postez link de la ei.
Am gasit la fel in alta parte. Este in germana...
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Azi m-am ocupat de aschii.
Am ciopartit niste bucatele din lemn de stejar si le-am copt in gratar vreo doua ore la foc mediu. M-am ghidat dupa mirosul placut care se simtea in casa, avand grija sa nu iasa fum deloc. Mirosul nu stiu cum sa-l descriu, e ceva intre nuci coapte si vanilie. Le-am lasat pana s-au inchis la culoare dar fara sa se faca negre. Si daca tot a ars focul in gratar am pus si niste cartofi sa se coaca
Sine, ce parere ai?
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Intre timp am adus rachiul rafinat de la 87,5 grade la 63,8 prin adaugare de apa de "izvor". Am vazut ca se recomanda ca distilatul sa aiba 62,5% tarie de butoi, cica ar fi procentul optim de extractie a aromatelor din lemn.
Defapt apa am luat-o de la o fanta de mare adancime din parcul Tei. Fantana are 180 metri (cica). Mie mi se pare destul de curata la gust.
Cum se dilueaza alcoolul cu apa? Se inmulteste volumul distilatului cu taria sa si se afla procentele de alcool (2 x 87,5 = 175). Rezultatul se imparte la taria pe care vreti sa o aiba distilatul, sa zicem 63% (175 : 63 ~ 2,78). 2,78 litri vor rezulta. Deci mai trebuie adaugati 0,78 litri de apa (o sticla de trei sferturi). Dar pentru ca alcoolul sufera o contractie la diluarea cu apa va trebui adaugat putin mai multa apa pentru a atinge volumul de 2,78.
Trebuie sa atrag atentia ca la diluarea rachiului se foloseste o apa moale, saraca in saruri minerale pentru a evita precipitarea unor uleiuri si tulburarea.
Temperatura celor doua lichide trebuie sa fie egala (tineti apa si alcoolul cateva ore, chiar zile in aceeasi incapere).
Intotdeauna se toarna apa in alcool si nu invers.
Turnarea se face incet si cu intreruperi, amestecand continuu pentru a nu se forma subconcentratii temporare, lucru care ar duce la tulburare.
Aducerea la taria de consum se face in trepte.
Haideti sa va spun cum am facut eu: am luat cantitatea de apa necesara diluarii si am pus-o sus cam la nivelul capului. Am tras apa printr-un furtun SUBTIRE in damigeana cu distilat invartind continuu. Damigeana o tineam la nivelul pieptului. Curgerea a decurs incet, in timp ce eu am putut sa agit damigeana pentru o amestecare cat mai uniforma.
Evident ca nu e pericol de tulburare la o tarie asa mare. De obicei problemele apar cand se dilueaza sub 40%. Dar am vrut sa mentionez lucrurile astea in dorinta de a ajuta pe cine are nevoie de cateva sfaturi ca sa evite tulburarea bauturii.
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
Samogon
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1737
|
|
Dupa ce am adus la taria "de butoi" (64%) am pus aschiile coapte in damigeana. Vreau sa va zic ca dupa vreo ora incepuse sa-si schimbe nuanta. Dar pentru ca n-am rabdare sa astept cateva luni ca alcoolul sa extraga tot ce trebuie din lemn am facut o infuzie de aschii in alcool. Mai exact am pus damigeana pe baie de apa si am incalzit pana ce apa avea 75*C. Temperatura in distilat ar trebui sa fie cam de 65 de grade considerand o diferenta de 10 grade intre lichide.
Dopul trebuie sa fie bine infiletat pentru ca in damigeana sa se formeze presiune (nu se sparge). Presiunea forteaza alcoolul sa intre in lemn.
Cand temperatura in apa a ajuns pe la 75 de grade am oprit focul si am lasat cateva minute sa stea... dupa care am desfacut dopul la damigeana sa iasa presiunea (fsssss)... si deabia de acum incepe partea interesanta...
_______________________________________
ÎNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului în vin
ÎMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| pus acum 10 ani |
|
