Bauturi
Absint Bere Coniac Divin Gin Hidromel Ouzo Pălincă Rachiu Rom Sake Stroh Tequila Țuică Vermut Vin Vinars Vodcă Whiskey
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
Bauturi | Reguli | Inregistrare | Login
POZE BAUTURI
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie: draghici_elena2000 pe Simpatie
| Femeie 24 ani Dambovita cauta Barbat 24 - 62 ani |
|
alphso
Membru nou
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2
|
|
Va salut cu respect. Are careva idee cam care este concentratia maxima de alcool obtinuta in borhot cu drojdia de panificatie?
|
|
pus acum 11 ani |
|
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 839
|
|
alphso a scris:
Va salut cu respect. Are careva idee cam care este concentratia maxima de alcool obtinuta in borhot cu drojdia de panificatie? |
va salut ,dragi prieteni . sigur voi nu ma cunoasteti insa eu am citit cu sufletul la gura nopti la rand ce ati scris pe forumul de unde a inceput totul ,asa ca va consider prietenii mei . vad ca nu ati raspuns la intrebarea lui @alphso , insa eu as avea cam aceeasi intrebare . ce fel de drojdie sa folosesc la plamada inafara de drojdia de panificatie despre care ati spus ca are un smeg remanent? aceasta drojdie de bere e buna ? unde se gaseste ? si da , va rog sa mai explicati inca odata cum e cu cele 14 -18 grade la care poate sa ajunga o plamada buna si pe care o poate fermenta o drojdie pana la ultimul gram de zahar. de exemplu :bagam sfecla la storcatorul de fructe si mustul il verificam cu mustimetrul de vin , iar sa zicem rezultatul este de 14 % zahar in must , rezulta ca 140 g zahar /17 = 8,2 grade in plamada ,asta daca fermenteaza tot zaharul. daca e buna logica pana aici merg mai departe . daca drojdia poate fermenta pana la maxim 18 grade alcool inseamna ca eu pot adauga inca cel putin 10 % zahar si in final sa am in plamada fermentata aprox 14% alcool. va rog , voua vi se pare banal insa eu sunt novice si vreau sa inteleg bine fenomenul . multumesc anticipat!
_______________________________________ "nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
pus acum 10 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
YEAST STRAIN: 4347 | Eau de Vie™
Uite o drojdie care rezista pana la 21%abv si care nu da arome naspa in plamada. Chiar acum ascult cum fermenteaza doua plamezi de gutui cu drojdia asta. Mie mi se pare chiar mai buna decat YEAST STRAIN: 4021 | Pasteur Champagne™ cu care am mai facut mai inainte alte doua plamezi de gutui. Pana acum plamada este mai aromata si a fermentat mai constant. Astept totusi sa termine de fermentat ca sa dau verdicte finale.
YEAST STRAIN: 4021 | Pasteur Champagne™
Drojdia asta rezista pana la 17%abv. Este o drojdie buna, dar care mie mi-a terminat fermentatia pe la 1.010. O drojdie care sedimenteaza foarte bine. Plamada de gutui fermentata cu ea este acum limpede ca un vin bun fara sa fac vreo filtrare. Nu ca ar conta asta la plamezile pentru distilare...
YEAST STRAIN: 4783 | Rudesheimer™
Asta este urmatoarea drojdie pe care vreau sa o incerc pe fructe. Dar nu anul asta... Are toleranta doar pana la 14%abv, dar nu asta trebuie sa cautam cand alegem o drojdie. La distilare este important ce fel de compusi volatili pot da drojdiile noastre. Pe mine Turbo si zaharul adaugat nu m-au incantat deloc. Aroma de chimic pe care o da distilatului nu rimeaza deloc cu calitatea pe care mi-o doresc la "alcoalele"mele.
_______________________________________ Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
|
|
pus acum 10 ani |
|
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 839
|
|
SineNomine a scris:
YEAST STRAIN: 4347 | Eau de Vie™
Uite o drojdie care rezista pana la 21%abv si care nu da arome naspa in plamada. Chiar acum ascult cum fermenteaza doua plamezi de gutui cu drojdia asta. Mie mi se pare chiar mai buna decat YEAST STRAIN: 4021 | Pasteur Champagne™ cu care am mai facut mai inainte alte doua plamezi de gutui. Pana acum plamada este mai aromata si a fermentat mai constant. Astept totusi sa termine de fermentat ca sa dau verdicte finale.
|
am vazut ca drojdia respectiva poate fi folosita la aproape la toate felurile de fermentate si din fructe si din cereale ,nu? nu prea ma descurc cu engleza (termenii tehnici) asa ca intreb ,cata drojdie mi-ar trebui la 1000 kg sfecla . sfecla are cam 12-14 la % zahar . cam cati bani trebuie sa dau si cum cumpar .mersi!
_______________________________________ "nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
pus acum 10 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Astea sunt drojdii lichide. Un plic poate fi folosit pentru 25 l de plamada. Asa recomanda ei...
Daca incerci sa le inmultesti, iti vor ajunge, teoretic pentru intreaga cantitate de sfecla.
Intra pe , in sectiunea vinuri si vezi acolo care sunt costurile.
_______________________________________ Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
|
|
pus acum 10 ani |
|
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 839
|
|
SineNomine a scris:
Astea sunt drojdii lichide. Un plic poate fi folosit pentru 25 l de plamada. Asa recomanda ei...
Daca incerci sa le inmultesti, iti vor ajunge, teoretic pentru intreaga cantitate de sfecla.
Intra pe , in sectiunea vinuri si vezi acolo care sunt costurile. |
am vazut costa vreo 11 euro un plic . insa cu inmultirea ma voi descurca numai daca vei avea tu putina rabdare .mersi mult. daca desigilezi un pachet din acela .ce ramane se poate pastra mai mult timp ?
_______________________________________ "nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
pus acum 10 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Rabdare este. Ti-am raspuns pe celalalt topic cum le poti pastra mai mult timp dupa ce desfaci punga.
_______________________________________ Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
|
|
pus acum 10 ani |
|
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 839
|
|
SineNomine a scris:
Rabdare este. Ti-am raspuns pe celalalt topic cum le poti pastra mai mult timp dupa ce desfaci punga. |
da ,am vazut ,multumesc de rabdare . dupa cum am zis ,imi poti trimite factura pentru consiliere . nu invatam niciodata atatea lucruri ,fara macar sa cumpar o carte . ma inclin in fata voastra baieti .
_______________________________________ "nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
pus acum 10 ani |
|
SineNomine
100%
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1358
|
|
Cu placere! Cu factura nu ai nimerit-o pe acest forum. Aici totul este facut din placere, chiar daca au mai fost unii care ne acuzau de amatorism pentru ca distilam in apartament. Intre noi fie vorba nici macar nu vrem sa distilam ca profesionistii. Pentru mine, cel putin, este suficient sa stiu ca beau ceva natural, din care nu ma doare capul. Singura forma de plata si cea mai de dorit ar putea fi o intalnire de degustare a produselor fiecaruia.
_______________________________________ Vodca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.
|
|
pus acum 10 ani |
|
pazucu
Moderator
Din: Humoreni , Suceava
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 839
|
|
asa cum am scris si pe softpedia la topicul cu vin de casa (sper ca nu ma acuzati de reclama) sunt sigur ca ai citit , acolo i-am invitat pe colegii forumisti in bucovina . care dintre voi doreste sa vina este bine primit ,binenteles gratuit . va astept cu drag !
_______________________________________ "nimic nu se pierde ,totul se transforma"
|
|
pus acum 10 ani |
|
AlexD2
40%
Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 151
|
|
Relevant sau mai putin relevant acest articol ar trebui sa dea de gandit.
|
|
pus acum 4 ani |
|
AlexD2
40%
Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 151
|
|
M-am tot uitat pe postari dar nu am reusit sa gasesc o motivatie pt care ati recomnadat sa se folosesca zahar invertit in loc de zahar normal. Poate ma lamureste cineva. Eu nu sunt de specialitate si nici un am citit suficient despre biologia drojdiilor dar am vazut ca la fabricarea drojdiei de panificatie se utilizeaza melasa care contine cu preponderenta zahar si ca in cadrul tehnologiei zaharul nu se inverteste in prealabil, deci drojdia se inmulteste bine mersii pe plamezi din melasa fara invertire prealabila. E adevarat ca acolo scopul este inmultirea drojdiei si nu productia de alcool, drojdia consumand zaharurile ca hrana in procesul de inmultire.
|
|
pus acum 4 ani |
|
Cosstel
20%
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 82
|
|
|
pus acum 4 ani |
|
AlexD2
40%
Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 151
|
|
In articol eu unul nu am am putut identifica nici o referire la asimilarea zaharului invertit de catre drojdii, articolul face unele referiri la asimilarea zaharului invertit de catre organismul uman ceea ce este cu totul acltceva. Am incercat sa mai aflu cate ceva despre subiect dar fara mare succes. Drojdiile din specia Saccharomices Cerevisiae contin un complex enzimatic in care intra atat invertaza cat si maltaza si ca atare aceste drojdii au capacitatea de a fermenta atat zaharoza, prin transformare in glucoza +fructoza, cat si maltoza (rezultata din zaharificarea amidonului) prin transformare in doua molecule de glucoza. Daca in cazul zaharului (zaharoza) se pune problema utilitatii invertirii prealabile, la fermentarea plamezilor cu maltoza cred ca nici macar nu se pune acesta problema. In privinta capacitatii de fermentare a zaharului de catre drojdiile din specia Saccharomices Cerevisiae nu cred ca se poate pune problema influentarii in vreu fel prin invertirea zaharului.
|
|
pus acum 4 ani |
|
Cosstel
20%
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 82
|
|
o placere schimbul de idei cu dumneavoastra sincer nu-mi bat capul cu ce tip de drojdie lucrez sau voi lucra ma apuca cind si cind "dorul" de a baga ceva la fermentat si urmaresc minimul de batai de cap cind voi putea voi lucra cu zahar invertit chiar daca ... de exemplu in ultimii trei ani la socata am folosit doar zahar invertit si am fost multumit de rezultat dar nu retin ca ar fi fost altfel daca zaharul nu a fost invertit astept sa mai veniti cu noutati pe aceasta problema
|
|
pus acum 4 ani |
|
lamiluc
10%
Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 39
|
|
Mi-a ajuns alaltăieri. Imediat mă apuc de ea. Sper să descopăr ceva secrete.
36.7KB
|
|
pus acum 4 ani |
|
AlexD2
40%
Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 151
|
|
lamiluc a scris:
Mi-a ajuns alaltăieri. Imediat mă apuc de ea. Sper să descopăr ceva secrete. |
Ce cartoi, ai dat ceva bani pe ea. Pt cei care sunt curiosi ce contine: Nu va speriati, e doar cuprinsul si introducerea
|
|
pus acum 4 ani |
|
lamiluc
10%
Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 39
|
|
Am luat-o la la reducere din UK. Doar 60 de lire. Prețul întreg e pe la 180 lire. Am vânat-o ceva vreme.
|
|
pus acum 4 ani |
|
AlexD2
40%
Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 151
|
|
Uite un articol interesant despre cum fermenteaza zaharul comparativ cu alte zaharuri: In rezumat articolul spune urmatoarele: - Rata de fermentatie a glucozei si fructozei fermentate separat este aproximativ egala - Daca se fermenteaza un amestec de glucoza si fructoza rata de fermentatie a glucozei este dubla fata de cea a fructozei - Daca se fermenteaza zahar acesta este invertit foarte rapid inca inaite ca, concentratia glucozei si fructozei sa inceapa sa scada (inaintea fermentatiei). Si in cazul fermentatiei zaharului rata de fermentatie a glucozei este dubla fata de rata de fermentatie a fructozei - Daca se fermenteaza un amestec de maltoza, glucoza si fructoza fermentati amltozei este inhibata. Acelasi lucru se intampla si daca se introduce zahar suplimentar in amestec Aceste concluzii ale studiului sugereaza faptul ca daca intr-un must de fructe (glucoza+fructoza) se introduce zahar acesta va fi prima data consumat, daca zaharul este in exces va ramane nefermentata cu preponderenta fructoza Daca intr-un must de amidon zaharificat (care contine maltoza) se va introduce zahar (invertit sau neinvertit) acesta va fermenta primul iar daca este in exces maltoza va ramane cu preponderenta nefermentata
|
|
pus acum 4 ani |
|
AlexD2
40%
Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 151
|
|
lamiluc a scris:
Mi-a ajuns alaltăieri. Imediat mă apuc de ea. Sper să descopăr ceva secrete. |
Capitolul 15 pare cel mai de interes
|
|
pus acum 4 ani |
|