Bauturi
Absint Bere Coniac Divin Gin Hidromel Ouzo Pălincă Rachiu Rom Sake Stroh Tequila Țuică Vermut Vin Vinars Vodcă Whiskey
|
Nou pe simpatie:
andreutza43 din Bacau
 | Femeie
25 ani
Bacau
cauta Barbat
30 - 80 ani |
|
|
BauturiReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
|
| #1 |
|
|
Marinica a avut amabilitatea sa-mi sugereze o reteta foarte simpla....
La plamadit se foloseste doar porumb deoarece la fermentatie nu spumeaza, iar la plamadit nu se ingroasa.... Graul, orzul, secara se ingroasa si spumeaza... din cest motiv, in toate distileriile mari se foloseste la producerea alcoolului doar porumb.... ( denumirile stiintifice ale acelor compusi - ce ingroasa si spumeaza - Marinica le-a spus, dar eu nu stiu chimie sa le tin minte, sunt sigur ca Maestrul Samagon stie despre ce vorbesc... )
La plamadit trebuie neaparat un agitator....
Se adauga faina de porumb macinata la o granulatie de maxim 1.5 - 2 mm. La fiecare kg. de faina de porumb adaugam 3 litri de apa. Se ridica temperatura pana la 90 de grade, sub agitator, daca avem. La 90 de grade adaugam pentru fiecare kg. de faina uscata pusa la plamadit cate 0.5 ml de alfa amilaza... Facem o pauza de aproximativ o ora la aceasta temperatura ....
Racim plamada pana la aprox 55 de grade si adaugam gluco amilaza. Cate 1 ml la fiecare kg. de faina uscata pusa la plamadit... Se poate face o pauza la aceasta temperatura, dar nu este neaparat necesar.
Racim plamada la 30 de grade si adaugam drojdia pentru plamezi de cereale . ( deocamdata, Marinica, nu are pe stoc aceasta drojdie, dar, probail, dupa Paste va avea ).
Controlam si masuram zaharificarea amidonului si fermentatia dupa metodele descrise pe acest forum.
Distilam.... Simplu sau cu o coloana....
Urmatoarea plamada pe care o voi face va urmari aceast procedeu... Marinica a spus ca ma chinui foarte mult cu maltul umed, acest procedeu se utiliza prin anii 70.... Sunt si eu Hippie  .... Am sa va tin la curent cu aceast tip de plamadire ..... Deocamdata sunt curios ce o sa iasa maine cu coloana.... Sper sa nu-mi prind urechile pe acolo....
 
A mai precizat ca voi avea un gust mult mai bun al distilatului daca voi usca maltul inainte de macinare si plamadire. 
Multumesc Strava , moderatorilor, si lui Marinica !!!
PASTE FERICIT !!!!
|
|
| |
|
| #2 |
mitica1310%Din: Roznov. Neamt
Postari: 25
|
|
Exact la asta ma gandeam si eu in utimele zile.
Ma intreb daca nu ar merge pusa putina alfa-amilaza din prima, ca sa nu se ingroase mamaliga, si sa fie usor de invartit. Eu invart manual cu un bat de lemn.
|
|
| |
|
| #3 |
|
|
Cred ca alfa amilaza actioneaza doar la 90 de grade.... Am intrebat daca sa folosesc procedeul de pre mashing, adica sa adaug inca de la inceput putin malt pentru a lichefia plamada, sa nu fie greu de amestecat.... Am primit asigurari ca NU se va ingrosa prea tare.... Acu, cred ca e foarte greu sa plamadesti fara amestecare mecanica.... Eu am plamadit asa la inceput, si nu doresc la nimeni sa stea sa mestece ore in sir....  Cred ca e foarte greu sa plamadesti cereale fara scule.... E ca si cum ai vrea sa faci o piesa pergect rotunda fara strung.... Va iesi dar f f f greu... Poti incerca ambele variante.... sa adaugi ceva alfa amilaza....sau sa faci pre mashing....
|
|
| |
|
| #4 |
|
|
Alfa amilaza incepe sa actioneze de pe la 65°C. La plamezile facute din faina de grau am pus alfa amilaza odata cu apa, pe la 30°C. Pe la 55°C - 60°C plamada incepe sa se ingroase destul de rau, dar de pe la 65°C incepe sa se lichefieze si actiunea continua pe masura ce se creste temperatura.
_______________________________________
Vodca băută cu măsură e bună īn orice cantităţi.
|
|
| |
|
| #5 |
|
|
... arunca un ochi si pe aici  ferestra beraritului  te poate ajuta
http://bauturi.3xforum.ro/post/189/1/CA ... umentatii/
p.s.
... mai sunt si ceva carti pe acolo  ... in engleza  ce e drept 
_______________________________________
"O să intru īn păcat,/Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,/Pentru apă... inimă! "PĂSTOREL
|
|
| |
|
| #6 |
|
|
Salutare!Vara trecuta am facut eu o astfel de reteta,merge brici si va asigur ca nu se ingroasa daca adaugati in apa inca de la inceput (odata cu malaiul) alfa amilaza.De amestecat e floare la ureche,cel putin asa mi s a parut mie.
Anul trecut am impartit mai multi niste enzime cumparate de la Marinica,poate o facem si anul acesta,cantitatea necesara de enzime este mica si numerita cumparat 1L din fiecare...doar nu faci distilerie acasa...
|
|
| |
|
| #7 |
 SamogonModeratorDin: Bucuresti
Postari: 1752
|
|
Eu mai am si acum din ce am primit anul trecut, desi am folosit de cateva ori din ea. Efectul a fost simtitor, probabil vreo 20-25% in plus la randament.
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| |
|
| #8 |
|
|
Pai urmatoarea sarja dupa reteta asta o fac....
Am 2 prieteni ce au mori de porumb destul de mari, pe langa oras... Mi-au spus ca ei colecteaza amidon si au spus ca-mi dau sa incerc si eu... Au zis ca e un praf f fin de la macinare, ce il colecteaza separat. Acu, daca am sa folosesc la plamadit doar praf fin, fin, probabil amidon, de la macinisul porumbului, drojdiile vor avea suficienti nutrienti sa isi faca treaba. Daca nu o sa am coji si tarite de la porumb, ar trebui sa schimb raportul clasic faina - apa, adica 1 la 3 ?
Ce parere aveti ?
|
|
| |
|
| #9 |
|
|
Iulian,nu mai sunt bune.Mai am si eu de anul trecut dar am inteles ca nu mai dau randament...nu merita mai ales daca faci cantitate mai mare.Daca ne adunam macar 7-8 cumparam cate o sticla si o impartim costa 185 ron.
Constantin,daca zici ca e foarte fin cred ca va fi mult mai usor de lucrat,va avea alta consistenta...mult mai lichida...
|
|
| |
|
| #10 |
|
|
Va salut cu respect pe toti care mai sunteti pe aici.
Inainte de a incepe sa lucrez cu secara am studiat cateva cursuri, unde am gasit informatii partiale. Teoria e una si practica alta. Pe acest topic am gasit adevaratele informatii.
Pentru ca secara se lucreaza foarte greu, se ingroasa, se prinde de cazan, etc. am decis sa incerc o varianta cu cerealele nemacinate. Din teorie rezulta ca pierderea e de 20 l alcool la tona de cereale.
In urma cu doua zile am aplicat testul pe 10 kg secara boabe. Totul a decurs perfect, pana acum. Astept sa vad la distilare ce pierderi am fata de cerealele macinate.
|
|
| |
|
| #11 |
|
|
Salut Doru. Īnțeleg, datorită postării īn topicul ăsta, că ai folosit enzime. Ce raport secară/apă folosești la plămădire de zici că se īngroașă rău plămada cu secara măcinată?
Cum arată boabele nemăcinate după plămădire? Dar după fermentare, rămīn doar cojile?
|
|
| |
|
| #12 |
|
|
Am folosit enzime intr-adevar.
Raportul cereale- apa 1 la 3.
La 40 grade pun alfa amilaza apoi cerealele macinate, anung la 90-95temperatura cand amestecul e aproape lichefiat. La 55-58 gr pun beta amilaza, dupa 1 ora incepe sa fermenteze. La 30 gr adaug drojdia, fermenteaza cam 3 zile dar amestecul e o emulsie.
Aceasta emulsie nu se prinde de cazan daca dau focul foarte mic.
Am incercat sa filtrez prin diverse medii dar nu iese limpede. Era o varianta cu permanganat de potasiu pentru precipitarea amestecului ( se foloseste in Rusia) dar nu am incercat.
La varianta cu cerealele intregi abia e in lucru.
Aici nu se mai lichefiaza la fierbere.
In rest totul la fel.
Acum sunt la faza de fermentatie, deci mai astept pana la distilarea acestui amestec.
Cerealele s-au desfacut.
Sunt curios daca a incercat cineva cu cereale intregi.
|
|
| |
|
| #13 |
 licap30%Din: Nürnberg
Postari: 136
|
|
@doru, parcă īncercase Samagon cu cereale īntregi, respectiv cu porumb. Pe atunci nu știa nimeni de domnu Marinică cu amilazele. Tot ce īmi amintesc e că fierbea boabele de porumb īn draci. Sper să intre el aici să ne spună...
|
|
| |
|
| #14 |
|
|
Probabil ai greșit ordinea cīnd ai scris. La 55-58 gr pun beta amilaza, dupa 1 ora incepe sa fermenteze. La 30 gr adaug drojdia.
O să īncerc anul ăsta și secara și fermentarea cu tărīțe, să văd ce gust dă. Io bag la teasc cīnd are īn jur de 40-45*C, siropul rezultat are peste 30* și īl pun īn butoi peste starter.
|
|
| |
|
| #15 |
SamogonModeratorDin: Bucuresti
Postari: 1752
|
|
Asa e, Licap. Am fiert porumbul o noapte īntreaga la foc mic iar dimineața au absorbit toată apa. Tot asa a fost raportul si la mine, 1 cu 3. Dar după toată fierberea lunga tot a trebuit sa macin porumbul fiert. De mult am īncercat sa plamadesc cu boabele fierte nemacinate dar nu patrund enzimele pana in mijlocul bobului. A trebuit sa bag bormasina in plamada. In unele fabrici am īnțeles ca se fierb sub presiune iar la eliberarea presiunii boabele infloresc precum floricelele si astfel se sparg si devine mai accesibil amidonul la atacul enzimelor. Știu ca e mai comod de lucrat cu boabele īntregi ca nu mai trebuie macinat, amestecat, nu se mai fac cocoloașe, dar se pierde destul de mult la randament.
Acum chiar am in plan sa fac niște alcool din arpacaș ca găsesc la 2 lei. O sa incerc sa-l fierb intreg, cum as face coliva. S-ar putea sa mearga cu o pauza mai lunga pt alfa amilaza. Randamentul se poate verifica pe loc făcānd testul cu iod sau verificānd densitatea. Daca calculele teoretice corespund cu practica, īnseamnă ca ar trebui sa fie convertit tot amidonul. Rămāne de īncercat.
Secara integrala cred ca e mai dificila ca are și coaja aia si daca miezul bobului nu iese din coaja prin īnflorire ca la popcorn, nu au acces enzimele la amidon.
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| |
|
| #16 |
SamogonModeratorDin: Bucuresti
Postari: 1752
|
|
Eu acum prefer raportul de 1:3.5 pentru ca mai scade lichidul in timpul răcirii. Racesc cu ventilatorul pus sa sufle peste oala descoperita. Cam intr-o ora si ceva scade de la 85 la 60 si pot sa pun beta amilaza. Densitatea mustului dupa răcire este destul de mare, cam de 1.08 si tot ii mai pun putina apa ca sa nu chinui drojdia. Merge foarte bine și cu raport de 1:4.
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| |
|
| #17 |
SamogonModeratorDin: Bucuresti
Postari: 1752
|
|
Am uitat sa menționez ca densitatea de 1.08 cu raport de 1:3.5 grana/apa o obțin folosind mălai sau orez. Dacă se face cu cereale (grau, orz, secara, porumb) densitatea va fi mai mica pentru ca cerealele au mai puțin amidon decāt malaiul sau orezul, la cele din urma fiind īndepărtati germenii si cojile.
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| |
|
| #18 |
|
|
Boabele de secara s-au desfacut in timpul fierberii iar comportamentul in cazul boabelor nemacinate este la fel ca in cazul in care am folosit boabele macinate.
Am scris exact ce se intampla. Dupa distilare imi voi da seama daca randamentul difera.
Obiectivul este sa am mai putina munca.
Folosesc enzime de la o firma din Bucuresti care cred ca le importa.
Pana acum am folosit doar cereale macinate dar filtrarea plamezii e un cosmar.
Va multumesc pentru raspunsuri.
|
|
| |
|
| #19 |
SamogonModeratorDin: Bucuresti
Postari: 1752
|
|
Ultimele dati am băgat asa cu totul in cazan si nu s-a prins nimic. Ii spuneam și lui Amedeo la telefon, deci trebuie sa īncercați sa distilati plamezile nestoarse. Nu se arde daca amestecați pana ajunge pe la vreo 70 de grade și dup-aia puneți capacul, aveți īncredere. In cel mai rau caz dacă e se rezolva cu un pumn de fulgi de soda caustica si putina apa dar va zic ca nu e cazul.
_______________________________________
ĪNVINUIRE = Procesul de transformare a mustului īn vin
ĪMPRĂŞTIERE = Rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
|
|
| |
|
| #20 |
licap30%Din: Nürnberg
Postari: 136
|
|
@Samogon, de ce te chinui cu ventilatorul ăla ? Este mult mai eficient 2-3 m de conductă de cupru la colac, un capăt īl atașezi la robinet iar celălat la evacuare.
@doru, urmăresc. Cāt timp ai fiert boabele de secară ? Ai găsit enzime la cantități mai mici, sau tot la litru ?Probabil tot de la Marinică sunt, dar tu nu știi.
|
|
| |
|
